382 matches
-
internați și urmăriți În secțiile ATI. Repaus alimentar 12 ore, apoi, dacă este posibil regim alimentar de cruțare gastrică (mese mici și repetate cu alimente lichide și semisolide la pacienții cu leziuni minore, fără disfagie; alimentație parenterală la cei cu disfagie totală). Analgezice, tranchilizante. Soluție de badijonaj bucal cu rol reepitelizant și anestezic. Corticoterapia: controversată. 149 Argumente: prevenția stenozelor (de admistrat doar În leziunile cu risc stenozant). Contraargumente: efect deprimant imun, cu consecințe gravisime În caz de perforație. Necesită evaluare prealabilă
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
sinteza proteică, acizi grași esențiali pentru sinteza lipidelor. Numim inaniție aportul caloric negativ (absolut sau relativ). Inaniția poate fi de repaus sau de stress. În inaniția de repaus aportul caloric negativ este absolut, consecință a aportului insuficient(dietă săracă, anorexie, disfagie prin tumori sau stricturi ale esofagului, tulburări neurologice ale deglutiției) sau a imposibilității nutrientelor de a ajunge la celule(sindroame de maldigestie sau malabsorbție). Odată ajunse la celule, nutrientele sunt însă utilizate normal. În cursul inaniției de stress aportul caloric
Capitolul 3: NUTRIŢIA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1182]
-
a mucoaselor • igiena personală Cardio-vascular • colorația periorală • colorația perinazală, auriculară, ungheală etc. • aspectul arterei temporale superficiale • distensia venelor latero- cervicale • edem al gambelor inferioare • măsurarea valorilor pulsului, presiunii arteriale Respirator • dispnee • tuse iritativă, tuse cu expectorație • raluri Gastro-intestinal • tranzit • regurgitații • disfagie Sistem nervos central • orientare în timp și spațiu • coordonarea reflexelor motorii Cavitatea orală • lucrări protetice mobile • obturații dentare ușor detașabile, decimentate Pentru a avea o imagine cât mai completă asupra pacientului , medicul trebuie să mai examineze cu grijă: Coloana vertebrală
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
grăsimi, vegetale, crudități, apoi: dispepsia cantitativă - pentru mese bogate; +/- constipație și colită spastică insuficiența fluxului biliar; migrene frecvent matinale - stază biliară nocturnă; prurit intermitent, urticarie - retenție pasageră de săruri biliare. - intestinale: diaree precoce postprandială; constipație spastică cu flatulență. - esofagiene: sialoree; disfagie ușoară; aerofagie. - mecanismul ce determină modificări dispeptice biliare pot fi de ordin: reflex - stimularea sau inhibarea secreției gastrice sau pancreatice; organic - prin conflictul calculmucoasă apare colecistita cronică litiazică; unii spun că ar fi interesată chiar mucoasa piloroduodenală. c) forma colicativă
Patologie chirurgicală by Sorinel Luncă () [Corola-publishinghouse/Science/91483_a_93262]
-
se multiplică și produce toxina eritrogenă, care difuzează și diseminează sanguin, explicând starea generală alterată de tip toxic și erupția. 4.1.4 Tablou clinic Incubația medie este de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritematopultacee sau pseudomembranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și de eritem uscat la nivel jugal și velopalatin. În etapa următoare se observă depozite albicioase care acoperă întreaga suprafață a mucoasei orofaringiene. Semnele funcționale sunt senzația de INFECȚII CU TRANSMITERE RESPIRATORIE 79 uscăciune și arsură la contactul cu alimentele, disfagie sau senzație de arsură retrosternală atunci când leziunile se extind retrosternal. Candidoza orală se poate asocia cu fisuri ale comisurii bucale (‚zăbăluță”) sau cu cheilită. Leucoplazia păroasă a limbii este cauzată de virusul Epstein Barr și apare sub forma unor leziuni
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale principale sunt generate de febră, al cărei debut, intensitate și durată diferă în funcție de etiologia anginelor. Manifestările locale subiective sunt dominate de disfagie. Obiectiv, la examenul faringelui se pot identifica următoarele aspecte: eritem, depozite pultacee, pseudomembrane, vezicule, ulcerații sau necroze. Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Tabel 5.3 Diagnosticul diferențial al anginelor eritematoase streptococice și virale Criterii de diagnostic Angine streptococice Angine virale Epidemiologic Vârstă Context epidemic Copii mari și adulți Infecții streptococice Sugari și copii Viroze respiratorii Clinic Debut Febră Catar respirator Aspect faringian Disfagie: Brusc Înaltă Absent Eritem intens, delimitat pe palat, aspect lucios Intensă Brusc /insidios Variabilă Prezent Eritem moderat, difuz, aspect granulat Moderată Laborator Număr de leucocite Sd. inflamator biologic Exudat faringian Frotiu Culturi (geloza sânge) SBHA Streptotest Leucocitoza, polinucleoză Prezent Polinucleare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mare cu cromatină difuză, constituie un criteriu pentru diagnosticul hematologic al MNI. 5.3.4 Tablou clinic Incubația MNI este imprecis cunoscută (4-8 săptămâni). Debutul este necaracteristic, frecvent insidios, rar brusc, cu manifestări inflamatorii generale: febră, mialgii, cefalee, astenie, inapetență, disfagie. Manifestările clinice definitorii ale MNI Angina (85-95%) poate avea aspecte variate, eritematoasă, pultacee sau psudomembranoasă și persistă 2 săptămâni (fără tratament). Febra (97%) corespunde viremiei, nu se însoțește de frisoane, durează perioada de invazie și de stare, poate evolua în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Administrarea toxinei se repetă în zilele 4, 7, 11, 18. Tratamentul antimicrobian are rolul de a steriliza focarul difteric. Antibioticul de elecție este Penicilina G administrată 600000 UI (12.500-25.000U/kg la copii) la 12 ore până se ameliorează disfagia, urmată în continuare până la 14 zile de Penicilina V 250 mg la 6 ore. Alternativele terapiei antibiotice sunt Eritromicina (40-50 mg/kg/zi) timp de 14 zile sau Clindamicina. Eficiența terapiei antibiotice trebuie confirmată de negativarea exudatului faringian pentru Cl.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
semne clinice sunt hiperemia conjunctivală și faringiană, aspectul sabural al limbii saburală și ralurile. Forma comună de gripă are trei sindroame principale: Sindromul infecțios general cu febră înaltă (40șC), frison, tahicardie, astenie, anorexie Sindromul respirator, cu catar respirator superior (rinoree, disfagie, disfonie), arsuri retrosternale, tuse seacă Sindromul algic intens, cu artralgii, mialgii, cefalee, dureri oculare, lombalgii. Simptomele gripei se remit după 3-5 zile, urmând o scurtă convalescență (3-5 zile). 5.5.5 Complicații Complicațiile gripei sunt de tip respirator și extrarespirator
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Lemierre). Angina Ludwig este o celulită rapid progresivă a regiunii sublinguale și submandibulare, cu potențial fulminant, apărută în 90% dintre cazuri după infecții sau extracții dentare recente, mai ales a molarilor inferiori 2 și 3 (75%). Manifestările subiective sunt febra, disfagia și odinofagia. Obiectiv se constată tumefierea sensibilă, cu consistență lemnoasă a regiunii submandibulare, uneori prelungită la nivel cervical. Tumefierea dureroasă a planșeului bucal împinge limba în sus și posterior, cu obstrucția căilor aeriene, impunând intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
intubație oro-traheală sau traheostomie. INFECȚII ODONTOGENE 117 Infecțiile retrofaringiene și mediastinale sunt consecința propagării infecțiilor molare extinse, ajunse în fanta bucofaringiană, delimitată de mușchii stiloglos, constrictor mijlociu și superior al faringelui. Infecția spațiului retrofaringian se manifestă cu febră, redoarea cefei, disfagie, voce stinsă, stridor. Pe măsură ce infecția cuprinde țesuturile profunde ale gâtului apar semnele de leziune vagală, sindromul Horner și semnele de paralizie a nervilor cranieni inferiori. Aceste infecții sunt mai frecvente la copii sub vârsta de 4 ani, în urma infecțiilor de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
frecvent la adolescenți și adulți tineri. Sindromul debutează ca o angină cu abces amigdalian sau periamigdalian, care poate drena în loja faringiană laterală, unde sunt situate artera carotidă și vena jugulară internă. Tromboflebita venei jugulare interne se însoțește de durere, disfagie, tumefiere și redoare a gâtului. Sepsisul apare după 3-10 zile de la debut, odată cu metastazele septice ale plămânului sau altor localizări. Rareori, infecția se extinde de-a lungul carotidei în mediastinul posterior sau erodează artera carotid, complicație inducată de mici sângerări
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
plasmă, virusul diseminează în ganglionii limfatici și în “sanctuare” virale. Această etapă precede răspunsul imun (apariția anticorpilor), timp în care testul obișnuit de diagnostic (ELISAHIV) este negativ. Starea de sănătate nu este afectată, dar uneori pot apare semne asemănătoare gripei, disfagie, tumefierea ganglionilor sau chiar o formă ușoară de meningită, manifestări care se remit spontan după câteva zile sau săptămâni. Perioada de „fereastră imunologică” durează aproximativ 3-6 luni. II. Stadiul asimptomatic (seropozitivitate HIV) începe odată cu pozitivarea testului ELISA-HIV și durează de la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
hipertensiune pulmonară, moartea subită. Patologia vasculară în contextul infecției HIV Infecția HIV/SIDA 171 este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. 9.5.4 Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită este candidoza, infecția cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl.
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dacă aparține respectivului grup. Angina cu SBHGA are câteva caracteristici clinice și epidemiologice: este mai frecventă la copiii de 5-15 ani, are o incidență mai mare iarna și primăvara timpuriu în zonele cu climă temperată. Debutul este brusc, cu odinofagie, disfagie și febră. Cefaleea, grețurile, vărsăturile și durerile abdominale sunt întâlnite mai des la copii. Examenul obiectiv evidențiază la bucofaringoscopie (fig. 9.1) eritem la nivelul orofaringelui, amigdale palatine mărite ca volum, ce pot fi acoperite de un exsudat cremos, alb-gălbui
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
unei susceptibilități genetice neidentificate încă (6). Disfuncția esofagiană Tulburări ale motilității esofagiene s-au descris la 75% dintre diabetici. Disfuncția esofagiană se poate manifesta ca o senzație dureroasă resimțită retrosternal, ca senzație de arsură (pirozis), uneori chiar sub formă de disfagie. Cineradiografia relevă dilatarea esofagului, cu diminuarea activității peristaltice și întârzierea tranzitului la acest nivel. Cercetările lui Hallis și colaboratorii (1977) au arătat că musculatura esofagiană este normală la diabetici, de asemenea că sfincterul esofagian inferior este indemn, dar presiunea la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
poate evidenția încetinirea pasajului radionuclizilor de-a lungul tubului digestiv (3). Prin studii histologice s-au găsit în nervii locali modificări de tip demielinizare sau degenerare a fibrelor parasimpatice preganglionare. Ca tratament, pentru pirozis se pot administra antiacide, iar pentru disfagie Metoclopramid cu efect prokinetic în doze de 10 mg de trei ori pe zi, cu 30 minute înaintea meselor. Disfuncția gastrică Gastropareza (gastroparesis diabeticorum termen aplicat pentru cazurile prezentând o imagine radiologică a stomacului cu aspect de lighean pe jumătate
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
insidioasă și cel mai frecvent nonpleuritică (56% dintre cazuri). Se poate reflecta în umăr sau în abdomenul superior [30]. Alte simptome includ: tusea (24% din cazuri), scăderea ponderală (23% din cazuri), astenia fizică (18% din cazuri), febra (30% din cazuri), disfagia și hemoptizia (1% din cazuri), pneumotorax spontan (3% din cazuri) [13, 30, 39]. Afectarea pericardului poate determina tulburări ale ritmului cardiac (tahicardie sinusală, aritmii atriale sau ventriculare, blocuri de ramură), epanșament pericardic sau metastaze miocardice [39]. În stadiile tardive când
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
spontan (3% din cazuri) [13, 30, 39]. Afectarea pericardului poate determina tulburări ale ritmului cardiac (tahicardie sinusală, aritmii atriale sau ventriculare, blocuri de ramură), epanșament pericardic sau metastaze miocardice [39]. În stadiile tardive când mezoteliomul invadează structurile adiacente, pacienții prezintă disfagie, durere toracică, compresie cardiacă, sindroame neurologice, sindrom Horner sau sindrom de venă cavă superioară (caracterizat prin tumefierea feței și brațelor, cefalee, răgușeală, greață), datorate invaziei esofagului, coastelor, cordului, vertebrelor, nervilor și venei cave superioare [30]. Răspândirea extratoracică apare până la 80
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
nivelul peretelui toracic; ca radioterapie adjuvantă după intervenția chirurgicală (pentru tratarea întregului hemitorace rezecat sau pentru tratarea tumorii localizate nerezecate reziduale) în mezoteliomul aflat în stadiul I-III [38]; ca radioterapie paleativă pentru a ameliora simptomatologia mezoteliomului (dispnee, durere, sângerare, disfagie); ca radioterapie neoadjuvantă pentru a permite pacienților cu stare cardio-pulmonară mai puțin favorabilă să suporte intervenția chirurgicală; se pot instila coloizi radioactivi (aur radioactiv sau fosfat cromic) în cavitatea pleurală pentru a preveni reacumularea lichidului pleural [23, 25]. Radioterapia poate
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
afectare mediastinală. Timpul de apariție al semnelor și simptomelor se situează între 12 ore și două săptămâni, cel mai frecvent 48 ore. Semnele și simptomele ce pot fi întâlnite sunt: stare septică continuă, febră, frisoane, dureri cervicale și retrosternale, sialoree, disfagie, disfonie, dispnee, tuse neproductivă, indurație a regiunii cervicale și toracale superioare, crepitații gazoase. Afectarea filetelor nervului facial determină apariția trismusului. Pot surveni semne de interesare pleurală și pericardică: frecătura pleurală, pericardică, semne de revărsat lichidian pleural și/sau pericardic. A
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
musculaturii. În cazul leziunilor esofagului toracic datorită extensiei proceselor infecțioase la nivelul mediastinului posterior, durerea este situată interscapular și poate iradia anterior de-a lungul traseului nervilor spinali. Ruptura esofagului inferior poate asocia manifestări similare cu cele din abdomenul acut. Disfagia poate apare ca un rezultat al compresiei esofagiene de către o colecție purulentă. Apare mai ales în rupturile esofagiene înalte. Manifestările de tip respirator sunt rezultatul afectării pleurale. În cazul mediastinitelor prin ruptură esofagiană, partea pe care apare revărsatul lichidian coincide
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
util pentru opacitățile care nu prezintă calcificări (densități joase 14-34 HU, arii de necroză, prezența septurilor). Manifestări clinice Bolnavul este asimptomatic în mai mult de 50% din cazuri. În restul cazurilor, simptomatice, sunt prezente tusea, hemoptiziile, febra recurentă (episoade), litoptiziile, disfagia, sindromul de venă cavă superioară, sindromul de fistulă eso-bronșică (ggl. subcarinali), sindromul de fistulă eso-mediastinală, sindromul de diverticuloză esofagiană (diverticuli de tracțiune) [20]. Tratament Indicațiile tratamentului chirurgical sunt:- în scop diagnostic în leziunile necalcificate;- în granuloamele simptomatice; - de principiu, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]