524 matches
-
de climax. Sigur, personal, nu sunt de acord cu arătarea răului într-un mod atât de frumos realizat vizual, aproape poetic, dar intru în convenția cineastului și vă recomand filmul din toată inima. Pentru că, dincolo de partea morală, povestea acestei familii disfuncționale vă va uimi. Un studiu de caz despre ereditate și legea junglei. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Stoker: Cronică de film, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339481_a_340810]
-
20 mai 1850. În momentul când își unesc destinele, ea are 16 ani, iar el, 20. Împreună, Varvară și Serghei aduc pe lume trei copii. Devenită o frumusețe mondenă, Varvară va străluci asemenea unei stele, la numeroase baluri. O familie disfuncționala Cu toate ca Varvară și Nikolai apăreau că un cuplu bogat, frumos și monden, în familia lor domnea lipsa de armonie, ceea ce a făcut că separarea celor doi să devină inevitabilă. Varvară se stabilește în Franța, unde va și rămâne până la sfârșitul
“PORTRETUL DOAMNEI VARVARA DMITRIEVNA RIMSKI-KORSAKOVA” DE FRANZ XAVER WINTERHALTER de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 21 din 21 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342477_a_343806]
-
din România. Șefii contează. Și încă cum... În cele de mai jos iată câteva semne care vă pot da o idee dacă șeful este mai degrabă Zmeul Zmeilor sau vreun Greuceanu generos și insuficient apreciat. Abilitatea de a recunoaște relațiile disfuncționale nu e un dat natural, ea vine de-a lungul vieții, prin psihoeducație. Adesea ne păcălim și atribuim intenții bune cuiva abuziv (sigur cunoașteți astfel de cazuri în diverse cupluri, nu?). Iată de ce e necesară o listă de comportamente alarmante
Un șef bun e uman, competent și modest. Cel toxic e fudul, hipercompetitiv și conduce prin teroare () [Corola-blog/BlogPost/338082_a_339411]
-
a.m.d. Ei, aici nu aveai o astfel de procedură, pur și simplu, consilier de stat fiind, te plimbai prin clădire să faci rost de un birou. Și cu asta ți se ocupă primele zile. E prost așezat sistemul, este disfuncțional și obsedat de control: să nu cumva să nu ai rangul potrivit când întrebi ceva sau să nu vorbești cu rangul potrivit”, spune Cristian Ghinea, într-un interviu pentru Republica.ro. Este unul dintre cei care s-au ocupat de
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii () [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
că am avut grijă să nu se prăbușească sistemul și să asigurăm funcționarea normală a instituțiilor, și ceea ce am pus noi, ca Guvern, în plus pe agenda opiniei publice și ce am realizat până la urmă. „E prost așezat sistemul, este disfuncțional și obsedat de control” Pentru că vorbeați de anumite proceduri din aparatul ministerial, ce v-a frapat în momentul în care ați ajuns la Guvern, în materie de proceduri, de inerție, de birocrație? Totul este foarte strict și foarte neorganizat în
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii () [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
de un birou. Și cu asta ți se ocupă primele zile. Apoi trebuie să faci rost de un calculator ș.a.m.d. Pe de altă parte, oamenii sunt foarte stricți, repet, la partea de avize. E prost așezat sistemul, este disfuncțional și obsedat de control: să nu cumva să nu ai rangul potrivit când întrebi ceva sau să nu vorbești cu rangul potrivit. Eu, și ca personalitate, și ca background profesional, nu prea mă potrivesc cu această obsesie pentru control și
INTERVIU. Consilierul de stat Cristian Ghinea: Primele „victime” ale Comisiei de tăiat hârtii () [Corola-blog/BlogPost/338141_a_339470]
-
Iar o stimă de sine sănătoasă e crucială pentru o viață bună. Pentru că, dacă lipsește, se văd clar consecințele: dependență de muncă (pentru că altfel nu ai valoare, decât prin rezultate și e domeniul unde ai cât de cât control), relații disfuncționale (pe care încerci să le „salvezi“ - aud tot mai des femei disperate să salveze câte o relație care nu merge, pentru nu au valoare dacă nu le reușește proiectul acesta), dependența de diverse substanțe, care mai de care mai generatoare
Workaholicii sunt niște nefericiți. De unde vine dependența de muncă și cum se tratează () [Corola-blog/BlogPost/337904_a_339233]
-
Toni Collette Durata: 98 min Producție Legendary Pictures, KRAMPUS. SPAIMA CRĂCIUNULUI este o poveste de un comic sumbru despre un demon al Crăciunului care aruncă o lumină insolent de fantezistă asupra sărbătorii preferate a copiilor din toată lumea. Când familia sa disfuncțională se ceartă pe tema sărbătorilor, tânărul Max (Emjay Anthony) își pierde interesul și refuză să se mai bucure că vine Crăciunul. Dar habar nu avea că cei care își pierd spiritul de sărbătoare dezlănțuie furia lui Krampus, o forță demonică
Filmul Krampus. Spaima Crăciunului 2D în cinematografe [Corola-blog/BlogPost/100469_a_101761]
-
fișe pentru cei implicați în studiu. Rezultatele obținute sunt originale și de mare interes la nivel național. Se poate constata, în urma efectuării acestei cercetări, că profilul persoanelor care reiterează comportamentul infracțional este conturat de următorii factori: proveniența din familii disfuncționale, săvârșirea de fapte penale din copilărie, abandonarea școlii și consumul de substanțe*1) interzise sau alcool. Prin urmare, orice programe de prevenție a infracționalității și/sau a recidivei în România trebuie să țintească acești predictori. *1) Se va utiliza generic expresia abuz/consum
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
recomandări actualizate cu privire la domeniul de interes. Această analiză a relevat o serie de concluzii care constituie fundamentul unor intervenții bazate pe dovezi științifice propuse în cuprinsul SNPR. Cel mai important predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională: 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
o măsură de protecție specială, respectiv plasament; 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile cu o probabilitate ridicată de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
reintegrarea socială a foștilor deținuți, eficacitatea pedepselor privative de libertate. Pedepsele privative de libertate de lungă durată nu scad riscul de recidivă. Cercetările realizate în România ne arată că recidiva comportamentului infracțional este facilitată în principal de prezența unei familii disfuncționale, cu probleme socio-economice și în accesul inegal la educație, sens în care, sistemul penal nu poate combate singur, în mod eficient, recidiva penală. Măsurile ce pot fi luate în etapa execuțională sunt limitate și pot cel mult diminua parțial recidiva
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de susținere a lor, la nivelul instituțiilor și al comunității, care, în consecință, va genera reintegrarea acestora în societate și va asigura un climat de ordine și siguranță publică. SNPR își propune obiective pentru susținerea copiilor care provin din familii disfuncționale și a celor care prezintă un risc ridicat de abandon școlar. În privința persoanelor condamnate, recomandările sunt în sensul desfășurării unor intervenții specifice/personalizate. Asumarea responsabilității pentru fapta săvârșită, completarea educației, educația morală, formarea/calificarea pentru obținerea unui loc de muncă și
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
influența fenomenul infracțional la minori, Un alt aspect important al modului în care documentul strategic abordează noțiunea de prevenire este identificarea grupurilor vulnerabile. Având în vedere predictorii cei mai puternici ai recidivei identificați în studiul mai sus menționat, respectiv familiile disfuncționale și abandonul școlar, trebuie alocate eforturi considerabile pentru identificarea rapidă a grupurilor de risc. Această necesitate rezidă și în eficiența limitată pe care o au intervențiile asupra persoanelor care și-au format deja o personalitatea antisocială și o identitate care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
cu ceilalți înainte de 15 ani. Delincvența juvenilă este asociată cu disciplina parentală inconsecventă și/sau deficitară, abandonul școlar, abuzurile la care au fost supuși, copii care trăiesc pe stradă, au fugit de acasă sau au fost alungați, copii din familii disfuncționale, care au un anturaj cu potențial criminogen. Literatura de specialitate a arătat că un risc de vulnerabilitate important în privința angajării în comportamente infracționale îl prezintă copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
în privința angajării în comportamente infracționale îl prezintă copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
copiii față de care s-au dispus măsuri de protecție specială, copiii care au abandonat școala, copiii expuși violenței domestice. Principalul predictor al recidivei penale identificat pe populația din România este familia disfuncțională. Astfel, toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție asupra minorilor, sunt minori vulnerabili la comiterea faptelor penale. Abandonul școlar
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
consum are efect direct asupra recidivei. Complementaritatea cu celelalte strategii guvernamentale și acte normative Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022. Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit acte de violență în familie Familiile disfuncționale sunt caracterizate și de violență domestică. Familiile disfuncționale sunt predictorul cel mai important pentru recidivă în România, conform cercetărilor sociologice care fundamentează SNPR. Având în vedere că procedura emiterii unui ordin de protecție este o procedură civilă, mulți dintre cei
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
celelalte strategii guvernamentale și acte normative Strategia națională în domeniul drogurilor 2022-2026 adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 344/2022. Scăderea riscului infracțional la persoanele care au săvârșit acte de violență în familie Familiile disfuncționale sunt caracterizate și de violență domestică. Familiile disfuncționale sunt predictorul cel mai important pentru recidivă în România, conform cercetărilor sociologice care fundamentează SNPR. Având în vedere că procedura emiterii unui ordin de protecție este o procedură civilă, mulți dintre cei care comit violențe în familie, chiar și infracțiuni
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
prevenirii comportamentelor infracționale - structură de dialog și schimb de cunoștințe de tip multipartit, cu participare internațională, în vederea dezvoltării domeniului. ... Obiectiv general 2 - Prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Cel mai puternic predictor al recidivei penale în România este familia disfuncțională. Studiul realizat pe populația penitenciară din România a arătat că 1 din 8 recidiviști provin dintre minorii față de care s-a luat, la un moment dat, o măsură de protecție specială, respectiv plasament, 31% dintre recidiviști au avut cel
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
o măsură de protecție specială, respectiv plasament, 31% dintre recidiviști au avut cel puțin un părinte cu probleme de consum de droguri sau alcool și 26% au avut măcar un părinte cu cazier judiciar. Toți minorii care cresc în familii disfuncționale, caracterizate prin infracționalitate, de exemplu, părinți privați de libertate, prin dependențe de substanțe ale părinților, violență domestică, prin abuz în familie ce a dus la instituirea unei măsuri de protecție specială asupra minorilor, sunt persoane vulnerabile, cu o probabilitate de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
Aprobată prin ORDINUL nr. 3.433 din 11 iunie 2024, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 17 iunie 2024. Preambul Sectorul spitalicesc din România se confruntă cu multiple probleme pornind de la o organizare complicată și disfuncțională, o arhitectură care nu se adaptează cerințelor actuale, la costuri mari, care au o eficiență redusă, la lipsa unui management profesional, la inexistența unor mecanisme de control al calității sau distribuirea inechitabilă a resurselor umane. Aceste aspecte se răsfrâng și
METODOLOGIE din 11 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284070]
-
sănătății, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat să asigure cetățenilor ei servicii medicale la standarde europene, având în vedere că sectorul spitalicesc din România se confruntă cu multiple probleme, pornind de la o organizare complicată și disfuncțională, o arhitectură care nu se adaptează cerințelor actuale, costuri mari, eficiență redusă, lipsa unui management profesional, inexistența unor mecanisme de control al calității, penuria și distribuirea inechitabilă a resurselor umane, se impune intervenția legislativă de urgență pentru crearea unui cadru
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 29 din 28 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/280579]
-
sistematizarea examenului clinic, a diagnosticului și a planului de tratament în gnatoprotetică; • Introducerea unor noi discipline medicale: „Gnatologia”, „Estetica dento-somato-facială”, „Reabilitarea Orală Complexă”, „Implantologia”, „Gerontostomatologia” și „Ergonomia”; • Stabilirea unei scheme de diagnostic și a schemei terapeutice complexe etiopatogenice, în sindromul disfuncțional al sistemului stomatognat; • Cercetări privind medicina regenerativă; • Studii privind biomaterialele utilizate în implantologie, coautor la realizarea hidroxil-apatitei românești, a materialelor Maprodent și Exaprent, aflate în fabricație la firma Astra Cluj; • Implantologia, regenerarea tisulară, domenii predilecte ale stomatologiei moderne; • Studii populaționale
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
internaționale în cercetarea științifică: • Propunerea și argumentarea unei noi clasificări a relațiilor fundamentale cranio-mandibulare; • Stabilirea parametrilor relațiilor cranio-mandibulare fundamentale; • Conturarea și definirea unei noi entități nosologice - malrelația cranio-mandibulară; • Elaborarea și argumentarea unei noi teorii etiopatogenice - teoria dishomeostazică în apariția sindromului disfuncțional al sistemului stomatognat; • Introducerea unei noi metode de echilibrare ocluzo - articulară; • Standardizarea reflexului miotatic maseterin, a pauzei motorii în mușchii manducatori; • Descrierea pentru prima dată a caracteristicilor electromiografice în sindromul disfuncțional al sistemului stomatognat; • Detalierea domeniului juventostomatologiei; Punerea în evidență
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]