1,331 matches
-
după 1990, Vladimir Tismăneanu a avut aceeași atitudine față de trecutul său și față de lumea în care a crescut. Spre deosebire de mulți dintre cei care au colaborat la Europa Liberă înainte de 1989, politologul n-a încercat să-și fabrice un capital de disident de la distanță față de regimul Ceaușescu, deși ar fi avut cu ce. Analizele sale despre nomenclatura comunistă din România au fost, în multe privințe, aproape la fel de dărîmătoare de iluzii în privința esenței regimului de la București, ca și Orizonturile roșii ale lui Pacepa
Atacuri nedrepte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10629_a_11954]
-
regimului, nu m-am simțit niciodată legitim să fac rechizitorii post factum. Cred că singurii în măsură să vorbească despre faptele lui Nicolae Ceaușescu sunt cei care au avut cu adevărat de suferit în perioada comunistă (foștii deținuți politici, puținii disidenți) și cei care au fost principalii săi colaboratori. Adică victimele și oamenii care au slujit sistemul. Abia după ce vom citi toate aceste confesiuni, vom putea și noi, ceilalți, să ne pronunțăm în deplină cunoștință de cauză. De mare profit pentru
Totul despre Ceaușescu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10037_a_11362]
-
a lui Vladimir Tismăneanu de a prezida o comisie care să dea un verdict asupra comunismului din România sînt, cred, cel mai puțin plauzibile. Politologul care s-a exilat în 1981 nu și-a alcătuit după aceea o biografie de disident al regimului. A mărturisit, la "Europa liberă", că a scris articole prin care a susținut comunismul autohton, dar s-a dezis categoric de ele. Asta s-a întîmplat în anii '80, cînd majoritatea celor care îl atacă azi, în țară
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
Ceaușescu. Vladimir Tismăneanu a început în acei ani serialul său difuzat de "Europa liberă" despre culisele comunismului din România, una dintre cele mai bine documentate și mai obiective contribuții în domeniu. Același Tismăneanu vorbea atunci, de la microfonul "Europei libere", despre disidenții comunismelor europene, din postura politologului informat, capabil să discearnă rolul acestora la erodarea regimurilor ai căror susținători fuseseră. Tema disidenței revine obsesiv în articolele lui Tismăneanu pentru "Europa liberă", articole care veneau, să nu uităm, din partea unui colaborator al acestui
Jos Tismăneanu! by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10110_a_11435]
-
Barthes, Borges se aflau cu toții în viață, iar postul de radio "Europa liberă" își trăia zilele cele mai glorioase. Douăzeci de ani mai târziu, realitatea este cu totul alta. Sistemul comunist s-a prăbușit, Nicolae Ceaușescu a fost executat, foștii disidenți Václav Havel și Lech Wallesa au ajuns președinți în țările lor, Cehoslovacia s-a divizat pașnic, Iugoslavia s-a spart în bucăți după un război interetnic devastator și o intervenție energică a trupelor NATO. În fostele state comuniste domnește confuzia
Sfârșit de mileniu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10095_a_11420]
-
al lucrurilor" de azi stîrnește coruri de proteste, mai mult sau mai puțin regizate. Dacă Mircea Dinescu se leagă de securiști și de informatorii lor, e imediat înconjurat cu acuzația că ar fi fost kaghebist și că ar fi fost disident cu voie de la putere. Dacă Andrei Pleșu publică o carte, apar imediat acuzatori care îl pun la stîlpul infamiei, fiindcă și-ar fi pus pe copertă o poză care îl înfățișează dezbrăcat pînă la brîu, adică "nud", deși se vede
Atacul securistilor orfani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10126_a_11451]
-
Londrei. Tatăl lui Michael, Dinu Mussulis, câștigase un concurs pe un post de crainic la BBC. După patru ani, a devenit jurnalist la România liberă a lui Ion Rațiu, publicație care apărea în Londra, iar mama sa era secretara regretatului disident. Ea se ocupa de toată corespondeța omului politic, spune, cu mândrie, Michael. După 17 ani de trai londonez, familia Mussulis revine în România. Nimic nu mai era la fel. Astăzi, părinții tânărului trăiesc la Pitești, departe de tumultul orașelor mari
Agenda2003-43-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281634_a_282963]
-
păstrat cu sfințenie arhiva documentelor pe care timișorenii le-au împărtășit întregului oraș. Mesajele sunt dovada incontestabilă a faptului că Revoluția din 1989 începută la Timișoara nu a fost nici opera serviciilor secrete ale unor state, nici expresia voinței unor disidenți, nici rezultatul unui complot politic sau militar „la vârf“, menit doar să înlăture de la putere familia Ceaușescu. Fiecare din bilețelele trimise, unele - mici, cât o filă de agendă, un plic poștal sau un pachet de țigări, altele, redactate amplu, pe
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
umanizat", ci doar extirpat precum o tumoare. Scepticismul mi-a fost confirmat curînd, prin apariția prohibitivelor Teze din iulie 1971. Însuși cavalerul colaborării "luminate" cu ceausismul ce-și dădea iluzorii aere reformatoare și-a recunoscut eșecul, luînd atitudine - în calitate de prim disident în raport cu "geniul Carpaților" - împotriva noului curs politic promovat de dictatorul de la București (sedus, după toate probabilitățile, de modelul chinez) și rămînînd peste hotare... L-am revăzut, în răstimpuri, la adunările scriitoricești, nu fără a mă întreba cum e posibil, pentru
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
dar și prestigiul literar. Intrarea în forță a noilor lideri politici în viață țărilor lor le-a știrbit foștilor lideri literări de opinie din importantă și din popularitate. Cînd unii dintre ei (Havel, Göncz) s-au reprofilat, schimbînd pielea literatului disident cu aceea a omului politic la putere, simpatia de care s-au bucurat n-a mai fost aceeași. Chiar și afară, ei continuă să fie priviți mai degrabă ca autori morali ai prăbușirii comunismului decît că diriguitori pragmatici ai edificării
După zece ani by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17903_a_19228]
-
valorifica spiritul) solicitarea de a fi creată o Uniune a Scriitorilor Comuniști. Din textul d-sale acest termen final al titulaturii s-a evaporat. Așa se explică de ce un scriitor comunist pînă în măduva oaselor ca I. Lăncrănjan trece drept disident, fiindcă a fost antimaghiar (disidenții propriu-ziși fiind menționați de către dl Ungheanu doar pentru că, emigrînd, ar fi lăsat mari datorii la Fondul Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care Ceaușescu era Providența însăși, e citat cu mult respect (chiar
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
fi creată o Uniune a Scriitorilor Comuniști. Din textul d-sale acest termen final al titulaturii s-a evaporat. Așa se explică de ce un scriitor comunist pînă în măduva oaselor ca I. Lăncrănjan trece drept disident, fiindcă a fost antimaghiar (disidenții propriu-ziși fiind menționați de către dl Ungheanu doar pentru că, emigrînd, ar fi lăsat mari datorii la Fondul Literar!), de ce un istoric ca Dan Zamfirescu, pentru care Ceaușescu era Providența însăși, e citat cu mult respect (chiar cînd enunță prostia că Labiș
Măsluiri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17326_a_18651]
-
merge pe ideea că mesajul electoral al partidului a scăzut catastrofal după plecarea grupului Vasile. * Sînt și opinii contrare, precum în CURENTUL sau în CRONICA ROMÂNĂ, opinii potrivit cărora partidul condus de Ion Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă de această criză, ci ia în seamă multe alte crize e cel scris de Bazil Ștefan în ROMÂNIA LIBERĂ și intitulat Lupta cu haosul. Autorul pornește de la articolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
regimului, redactată de mai mulți intelectuali timișoreni. Își dă acordul de principiu, dar rezultatul imediat este că o îngrozitoare frică de consecințe îl terorizează în zilele de până la declanșarea generală a revoltei, care va face scrisoarea inutilă. Sentința sa: Halal disident! Justificarea posibilă: În fond, ar fi semnat scrisoarea, odată cuvântul dat, iată ce rămâne cu adevărat important! c) În după-amiaza zilei de 16 decembrie 1989 se află din nou înaintea unei case supravegheate, cea a pastorului Tökes și, ca și
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
atunci când, îndată după cartea lui Funeriu, am început să citesc Budapesta literară și artistică, "caiet european" apărut la Editura Univers în 1998. M-am oprit mai îndelung la textul intitulat Flux și convulsie al lui Konrad György, în care cunoscutul disident maghiar meditează la ceea ce ar trebui să spună despre politica central-europeană a Ungariei la conferința liber-democrată de la Seghedin (1993). Frazele în general scurte, bătrânește cântărite parcă în nodurile de la batistă mi-au creat o anume iritare și impresia că autorul
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
incapabil să se descurce în labirintul guvernării ar fi ajuns un partid cu suporteri pătimași, dar nu cu un electorat considerabil, în această perioadă. Trecut prin experiență guvernării, PNȚCD-ul poate fi privit ca un partid care are corupții săi, disidenții și fugarii săi, dar nu ca un partid care a preferat să-și apere propria poziție electorală, ignorînd interesele țării. Din acest punct de vedere, declarația lui Ion Diaconescu, că partidul condus de el nu se putea sustrage de la datorie
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
1907, și în timpul primului Război Mondial, și în anii treizeci-patruzeci - asasinatele legionare, apoi represiunea lui Antonescu -, în fine, lungul gulag comunist (combinație de asasinat pe fata cu exterminarea lentă, sadica, din închisori, cu iradierile orchestrate de Securitate - Mihai Botez, celebrul disident, a murit cu convingerea că agenții Securității l-au supus iradierilor, în lungile ore de așteptare în "camerele obscure" ale celebrei instituții), iar mai aproape de noi prin crearea, de către Ion Iliescu și acoliții săi, a adevăratelor "batalioane ale morții" minerești
Pietroaie pentru Reclădirea Cartaginei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18063_a_19388]
-
fost confirmată de lectură poeziei lui Daniel Corbu. "Perfect" optzecist, din punct de vedere biografic (anul sau de naștere, 1956, e cel în jurul căruia pivotează majoritatea componenților generației cu pricina) cultiva un lirism particularizat, neîncadrabil în șabloanele "generationiste". E un "disident" cu aplomb. Stratul sau liric primar e romantic, vitalist, turbulent, precum un sol neașezat geologic, în care se produc erupții vulcanice ori măcar țîșnesc impetuoase gheizere. Nostalgic, poetul regretă neapartenenta să la elementele cosmice, cosmosul fiind aici asumat nu doar
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
articole "la comanda" au dat naștere unor mișcări de rezistență pe Facebook. Pagina de rezistență legată de Evenimentul zilei se numește Ilinca Istrati, după pseudonimul cu care au fost semnate o serie de articole susceptibile de a fi “comandate”. Pagina “disidenților” de la Adevărul Holding se numește Peter L. Shrek, cu trimitere la numele directorului general al grupului de presă deținut de Dinu Patriciu, Peter L. Imre. Cum arată și funcționează pagina Ilinca Istrati, scrie paginademedia.ro. “Sunt față nedorită a familiei
Disidenţa ziariştilor români pe Facebook: despre "dictatorii" Evenimentul Zilei şi Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/25550_a_26875]
-
ști să devii și să te păstrezi în penumbră, cu trăsăturile șterse de obscuritate, anonimizate”. Cititorul familiarizat cu proza clujeanului va observa că există personaje care migrează din alte scrieri. Cum e, de pildă, Iulian Oncică, arhitectul din Ecluza (2006). Disidentul de altădată îndeplinește în nuvela de aici rolul unui prieten absent ori agasant, exclus simbolic de Irina-Doru în afara unei prietenii securizate mai bine de două decenii. Un prieten tolerat. Cel care scria în Ecluza un text subversiv - Moartea în socialism
Robinson și Lolita by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2559_a_3884]
-
1995 că ea” nu-l poate considera ca Dorin Eu, fiul lor, pag 556. Tudoran, pe Mihai Botez, drept un agent al Securității Iar această campanie a ta contra lui Mihai Botez s-a care doar a jucat rolul de disident” Jurnal , vol. 4, 1995, intensificat în străinătate după 1985, când ai emigrat, atât sau Jurnal esențial, pag 393, Humanitas 2010. de curajos, legal, cu pașaport definitiv și ajutat de Europa Acum, Dorin Tudoran, mă sfătuiești „să găsesc Liberă prin recomandarea
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
Mihai Botez să nu mai fie subiectul aproape pe fiecare pagină, ca un ”element dușmănos”, unei controverse ca cea de acum”. Am citat întocmai care te influențează negativ. Mai mult decât atât, cuvintele tale. Securitatea considera că Dorin Tudoran,”ca disident, este Iată că dorința ta „sinceră” s-a îndeplinit. M-am adresat o creație a lui Mihai Botez” această afirmație apare mereu SRI și public alăturat răspunsul nr 70641 primit la data de și in dosarele Europei Libere, care mi-
Scrisoare deschisă lui Dorin Tudoran. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Viorica Oancea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_76]
-
să profite de absența ei: el știe că lumea civilizată nu acceptă antisemitismul și atunci i-l servește pe o cale ocolită. își va fi închipuind că a inventat o formulă magică. în fond, trivializează una la care au recurs disidenții din regimurile comuniste. Nu știu dacă nu cumva asta mă scîrbește cel mai tare. Sînt oameni care au darul de a murdări totul, ieri Vadim, azi, Martin.
Cititul printre rînduri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16693_a_18018]
-
Năzuința oamenilor spre libertate a fost, poate, motorul istoriei, dar nu de puține ori această idee s-a dovedit o ficțiune, sau a fost atît de abstractă ca și o ficțiune...". Disidenții devin în bloc pentru fostul mare celebrator ceaușist "disidenți de salon, îmbătați de aplauze pentru nulificiența lor". Ne putem întreba de pe ce poziții cuvîntează, la ora actuală, D.R. Popescu. Evident că nu îndrăznește a se mai pronunța deschis în numele ideologiei pe care a slujit-o cu o rîvnă funestă
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
boxa acuzaților pentru a fi scris la Bukarester Tageblatt sub ocupație. Apoi, în anii din urmă, colaborarea incriminată este aceea cu autoritățile comuniste. Sadoveanu, Călinescu și alții sînt găsiți colaboraționiști. Și, în general, cam toți intelectualii care n-au fost disidenți. Mă voi referi în continuare doar la prima accepție a cuvîntului. Despre cea de a doua, într-un articol viitor. Nu e deloc obligatoriu ca un cuvînt să păstreze sensul primar și să trebuiască să considerăm o eroare abaterea de la
Despre colaboraționism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16870_a_18195]