194 matches
-
decât precedenta, fiecare ordine succesivă este chiar mai vulnerabilă la fluctuații, colaps sau reordonare. Prigogine crede că o complexitate sporită creează condițiile pentru evoluție. Economia noastră globală complexă, cu un mare flux de energie, este un prim exemplu de structură disipativă a lui Prigogine. O schimbare radicală În fluxul de energie, În orice parte a sistemului, poate afecta Întregul sistem și duce fie la colaps, fie la reorganizare la un nivel de performanță mai ridicat și mai complex. În era modernă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și introducerea principiului de nedeterminare, mecanicii cuantice, filosofiei procesului și ecologiei, În prima parte a secolului XX, nașterea ciberneticii și gândirii sistemice Împreună cu teoria informației, după cel de-al doilea război mondial și mai recent apariția teoriei complexității, teoriei sistemelor disipative și a autoorganizării au contribuit toate la deconstrucția și prăbușirea ortodoxiei științifice a Iluminismului tradițional și, În același timp, au condus la trasarea unei noi direcții fundamentale pentru știință În secolul XXI. Din nefericire, o bună parte a ideilor noastre
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
teoria double bind (Școala de la Palo Alto); „arta solubilului” (Medawar); teoria rizomului (Deleuze și Guattari) și teoria biologică a autopoiesisului (Jantsch, Maturama și Varela); teoria ordinii din haos (Prigogine); teoria hiperciclului (Eigen și Schuster); modelizarea complexității (Waddington, Gould); teoria structurilor disipative (Prigogine); paradoxurile mecanicii cuantice: „pisica lui Schrödinger”, „prietenul lui Wigner”, „universurile multiple ale lui Everett” ș.a.; „monopolul lui Dirae”; „antimateria”; „universul ambidextru” al lui Gardner; „creodele” lui Waddington; „sistemele ergodice” (Birchoff, von Neumann, Hopf, Kolmogoroff); „cronogeografia” (Parks și Thrift); „lanțurile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste teorii au dezvoltat un aparat metodologic în stare să zdruncine presupozițiile fundamentale ale fizicii și matematicii clasice, schițând „un nou profil al cunoașterii”. Teoriile morfologice (teoria catastrofelor a lui René Thom, teoria fractalilor dezvoltată de Benoît Mandelbrot, teoria structurilor disipative fundamentată de Ilya Prigogine sau teoria haosului și a atractorilor stranii propusă de David Ruelle) se despart definitiv de ideologia modelelor tehnoștiinței pozitiviste. Refuzând o abordare exclusiv tehnicistă și utilitară a naturii, promovează un respect al lumii așa cum este, o
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
a măsura țărmul Marii Britanii păreau întreprinderi pe cât de fanteziste, pe atât de „în afara” științei normale. Astfel, chiar științele exacte se apropie de lumea reală, de complexitatea și caracterul său neregulat și - uneori, cel puțin - imposibil de prevăzut. c) Teoria structurilor disipative (Ilya Prigogine 1). Această teorie abordează „procesele cooperante”, adică fenomenele de autoorganizare ce pot apărea în anumite cazuri și condiții, în populații compuse din indivizi identici a priori (cum ar fi moleculele în chimie, celulele în biologie, agenții economici în
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
ce pot apărea în anumite cazuri și condiții, în populații compuse din indivizi identici a priori (cum ar fi moleculele în chimie, celulele în biologie, agenții economici în știința economică, locuitorii unui oraș în urbanism etc.). La modul general, structurile disipative corespund apariției, aparent spontane, a unei ordini, adică a unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
modul general, structurile disipative corespund apariției, aparent spontane, a unei ordini, adică a unei morfologii spațiale sau temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care argumentează un al doilea principiu important al teoriilor morfologice: principiul holist. O structură disipativă este o totalitate, o organizare de ansamblu ce manifestă comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
temporale în sânul unui sistem alcătuit dint-un mare număr de entități și supus unor constrângeri externe speciale (Boutot, 1997, p. 42). Teoria structurilor disipative este cea care argumentează un al doilea principiu important al teoriilor morfologice: principiul holist. O structură disipativă este o totalitate, o organizare de ansamblu ce manifestă comportamente proprii care nu pot fi deduse din comportamentele părților. Prigogine vorbește despre existența unor fenomene de autoorganizare care pot fi valorificate, poate, în psihologia cognitivă (de exemplu, formarea și performarea
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
au condus, ulterior, la apariția și dezvoltarea teoriei moderne a sistemelor dinamice. În domeniul fizicii, francezul Bénard făcuse, în 1908, o descoperire curioasă privind celulele hexagonale care se formează într-un vas de apă încălzit. Era prima observație privind structurile disipative pe care, ulterior, Prigogine, avea să le explice și să le formalizeze într-o teorie a sistemelor funcționând departe-de-echilibru. Bertrand Russell și Whitehead publică în 1925 „Principia Mathematica” în care stabilesc condițiile în care un set de reguli logice este
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
privind complexitate și cooperare în procesele de adaptare și autoorganizare (Axelrod (1990, 1997), Axelrod și Cόhen (2000)); iii) modelarea și simularea pe calculator a complexității (Casti (1997), Bonabeau ș.a. (1999), Epstein și Axtel (1996), Ferber (1999)); iv) concepția privind structurile disipative și sistemele care funcționează departe de echilibru (Prigogine și Stengers (1985), Nicolis și Prigogine (1989)); sistemele autopoiectice și cibernetica de ordinul doi (Maturana și Varela (1992), N. Luhman (1995)); v) teoria haosului și a sistemelor haotice (Gleick (1987)); și, în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
potențial de auto-organizare și pot exista în medii neechilibrate datorită transformărilor continue pe care le suferă modelele lor interne relative la mediu. 13) Teoria sistemelor departe-de-echilibru: Studiul proceselor și sistemelor autoorganizatoare dintr-o perspectivă termodinamică. Sistemele autoorganizatoare sunt denumite structuri disipative și ele au tendința de a se opune, prin modificări de structură sau prin schimbul informațional cu mediul, efectelor pe care le are creșterea entropiei. 14) Teoria sistemelor dinamice: Disciplină care studiază evoluția în timp a sistemelor descrise de modele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
și încrucișate și de influențe multidirecționale, atât directe cât și mediate. Conectivitatea și interdependența propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
propagă efectele acțiunilor, deciziilor și comportamentelor prin ecosistem, dar această propagare sau influență nu este uniformă și depinde de gradul de conectivitate. 5.2.3. Structuri disipative, funcționarea-departe-de*echilibru și istoria Un alt concept cheie în definirea CAS este structura disipativă, care reprezintă modalitățile prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
prin care sistemele deschise schimbă energie, materie sau informație cu mediile lor și care atunci când sunt împinse, departe-de-echilibru” creează noi structuri și o nouă ordine. Ilya Prigogine a luat în 1977 Premiul Nobel pentru chimie pentru lucrările sale privind structurile disipative și termodinamica dezechilibrului. Prigogine a dat o interpretarea nouă celei de-a doua legi a termodinamicii. Disoluția în entropie nu este o fatalitate absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
absolută, ci „în anumite condiții, entropia însăși devine generator de ordine”. Pentru a fi mai precis „în condiții de nonechilibru, cel puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
puțin, entropia poate produce, în loc de degradare, ordine și organizare. Dacă este așa, atunci entropia, însăși, își pierde caracterul său disipativ. În timp ce anumite sisteme dispar, alte sisteme evoluează simultan și cresc cu mai multă coerență.” (Prigogine și Stengers, 1985). În structurile disipative apare tendințe de a avea soluții alternative care se numesc bifurcații. Acest termen este nepotrivit, deoarece separarea poate să aibă loc între mai multe soluții posibile. O bifurcație poate conduce la mai multe traiectorii posibile, unele dintre ele stabile, altele
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
profiturile, făcând posibilă apariția mai multor puncte de echilibru, depinzând de buclele feedback negative care, pot, de asemenea, să opereze în sistem.” (Arthur, 1990). Posibilitatea ca un sistem să aibă mai multe puncte de echilibru este dată de proprietățile structurilor disipative. În sistemele fizico-chimice această proprietate a unor substanțe de a se afla simultan în două sau mai multe stări stabile în anumite condiții la limită se numește bistabilitate și descrie „posibilitatea de a evolua, pentru valori date ale parametrilor, către
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
planul mintal influențează creierul, cu care se află În legătură. Creierul comunică cu diferitele organe ale corpului fizic prin intermediul sistemului nervos și al conexiunilor psihoneuroimunologice, recent evidențiate. Din nou, conștiința este cea care mediază aceste legături. 2. Biosistemele ca structuri disipative În analiza biotermodinamică, organismul uman este considerat ca sistem biotermodinamic deschis, adică face schimb cu mediul Înconjurător atât cu materie prin corpul fizic, cât și prin energie prin toate corpurile menționate. Din punct de vedere energetic, diferențierea dintre componente se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
tipuri de structuri. La departe-deechilibru putem avea transformări de la starea de dezordine, de la haos, la starea de ordine. Pot apărea stări dinamice noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
avea transformări de la starea de dezordine, de la haos, la starea de ordine. Pot apărea stări dinamice noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare» Între molecule. Dar acest tip de
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
noi ale materiei, ceea ce reflectă interacțiunea unui sistem dat cu mediul său. Am numit aceste structuri noi structuri disipative pentru a accentua rolul proceselor disipative În formarea lor, În mod paradoxal În contrast cu imaginea peiorativă tradițională a acestor procese”. În structurile disipative: “A apărut un nou tip de ordine. Putem vorbi de o nouă coerență, de un mecanism de «comunicare» Între molecule. Dar acest tip de comunicare poate lua naștere doar la condiții departe-de-echilibru... acest tip de comunicare pare a fi o
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
comunicare poate lua naștere doar la condiții departe-de-echilibru... acest tip de comunicare pare a fi o regulă În lumea biologiei. Ea poate sta la Însăși baza definiției unui sistem biologic” (Ilya Prigogine). Putem face acum următoarele precizări: Ce sunt structurile disipative ? Sunt structurile formate la departe-de-echilibru. Dar ce Înseamnă departe-de echilibru ? Înseamnă fenomene termodinamice analizate nu prin termodinamica liniară, ci prin termodinamica neliniară, la trecerea la o autoorganizare și deci trecerea ca inoperantă a relației lui Boltzmann. “Al doilea principiu al
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
În «absorbția» continuă a ordinii din mediul său Înconjurător”. Cercetări aprofundate În acest domeniu a făcut un alt laureat al Premiului Nobel, pentru chimie, În 1977, profesorul Ilya Prigogine, de la Universitatea liberă din Bruxelles, care prin teoria sa asupra structurilor disipative, a reușit să argumenteze, Într-un limbaj deopotrivă al chimiei și al matematicii, că biologicul și socialul se asociază În mod organic și că omul este o parte a naturii tot așa cum natura este o parte a omului, opunându-se
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
Univers În ansamblu, nu este respectat În unele locuri și, la o depărtare suficientă de starea de echilibru, efectul fluctuațiilor Întâmplătoare pot fi considerabil amplificate, generând forme ale unei noi complexități. Configurațiile care rezultă prin comportament au fost denumite structuri disipative Întrucât ele interacționează cu mediul local, consumând energie liberă (entropie joasă) a acestuia și eliminând Înapoi În mediul Înconjurător produsele reziduale ale utilizării, ca energie legată (entropie Înaltă). În acest fel Ilya Prigogine avertizează că materia nu este inertă, ci
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ale utilizării, ca energie legată (entropie Înaltă). În acest fel Ilya Prigogine avertizează că materia nu este inertă, ci vie și activă, iar viața se schimbă mereu prin adaptarea la condițiile de nonechilibru. Fluxul de energie (entropie) din cadrul unei structuri disipative poate determina perturbații sau fluctuații care, dacă iau amploare, pot conduce la schimbări importante. Cu cât este o structură mai complexă, cu atât mai mare este fluxul de energie (entropie joasă) necesar pentru supraviețuirea sa, iar perturbația internă care rezultă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]