383 matches
-
Chatman 1978; Prince 1982; Souvage 1965. Vezi și ANACRONIE, ORDINE. J joncțiune [junction]. O relație care leagă SUBIECTUL de OBIECT și produce ASERȚIUNI STATICE. Există două feluri de bază ale joncțiunii: CONJUNCȚIA ("X este cu Y", "X are Y") și DISJUNCȚIA ("X nu este cu Y", "X nu are Y"). ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. judecată [thought]. 1. Împreună cu PERSONAJUL (ETHOS), una din cele două însușiri esențiale pe care le are un AGENT (sau PRATTON), după Aristotel. Judecata (dianoia) este viziunea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
tartină în fiecare zi"). Ca o SECVENȚĂ narativă să fie completă, ea trebuie să conțină două propoziții distincte într-o relație transformațională. ¶După Greimas, transformările leagă șiruri intratextuale la același nivel structural. Ele sînt echivalente cu operațiile de CONJUNCȚIE și DISJUNCȚIE între SUBIECT și OBIECT și, mai general, ele duc de la o stare inițială la una finală, care constituie contrariul sau contradictoriul acesteia (inversiunea sau negația sa). Dacă, pentru Todorov și Greimas, transformările sînt intratextuale și apar la același nivel structural
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
timp identice și diverse și, cu cît contradicția dintre identitate și diversitate va fi mai echilibrată, cu atît mai simultane vor fi, constituind tocmai această noțiune de ansamblu...". Spațiul apare astfel ca o conjuncție contradicțională, în vreme ce timpul apare ca o disjuncție contradicțională : spațiul și timpul sunt legate de o relație de contradicție. Potrivit formulării lui Lupasco "... va exista întotdeauna spațiu în timp și timp în spațiu..."38. Actualizarea și potențializarea nu mai au loc în spațiu-timp, ci spațiul-timp este generat de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cărțile lui Cioran, organicismul și utopia regresivă ce se regăsesc, de la Eminescu la puseurile antisincronizante de astăzi) sunt tratate contextualizat, cu circumstanțe atenuante, cu un real talent de arbitraj, A. fiind un moderator prin excelență. Omul conjuncției (și nu al disjuncției) se vede și în textul care încheie volumul Exercițiul distanței (Românii în anii ’90: geografie simbolică și identitate colectivă) (1997), unde se face radiografia antinomiei occidentalism/ autohtonism, fiecare cu argumentele și contraargumentele lui, cu bovarismul, limitele și deschiderile sale, totul
ANTOHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
etiologică: miturile Bororo vorbesc despre originea apei, iar miturile Ge despre originea focului. În opinia antropologului amintit, ...medierea focului de bucătărie Între soare și omenire se face, prin urmare, În două feluri. Prin prezența sa, focul de bucătărie evită o disjuncție totală, el unește soarele și pământul și Îl ferește pe om de lumea putredă care i-ar fi sortită dacă soarele ar dispărea cu adevărat. Dar prezența aceasta este și interpusă, ceea ce Înseamnă că Îndepărtează riscul unei conjuncții totale, al
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
absențe. Cu ocazia vizitei la domiciliu a asistentului, mama fetiței a spus că absențele se datorează durerilor de stomac frecvente acuzate de fiica ei și că, în urmă cu doi ani, aceasta avusese un accident de bicicletă care produsese o disjuncție condro-costală în momentul în care pieptul i s-a izbit de ghidon. Din cauza acestei probleme de sănătate, Christy a lipsit mai mult de o lună la școală și a fost nevoită să repete clasa a treia. În acel an, mama
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
fiecare ciclu estral. Fenomenul se numește oprire în diviziune și se datorează intervenției unei proteine numită CSF (factorul citostatic), care acționează prin intermediul MAP-kinazei. Diakineza → din cuvintele grecești pentru „traversare”, reprezintă prometafaza meiozei I. După îndepărtarea membranei nucleare, începe fenomenul de disjuncție, adică de separare a cromatidelor din cromosomi. Restul stadiului este foarte similar cu prometafaza de la mitoză: nucleolii dispar, membrana nucleară se dezintegrează și începe formarea fusului mitotic. In cursul fazei S au fost sintetizați centrosomii, ce migrează către polii celulelor
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
Putere bazată pe valori locale Putere bazată pe valori cosmopolite Textură de roluri de slabă densitate Textură de roluri de mare densitate Clasele sociale o diviziune printre altele Clasele sociale diviziune dominantă Funcții latente Funcții manifeste Relații de conjuncție și disjuncție Grupuri de segregare și conflict Organizare pe baza unanimității Organizare pe baza sistemului de vot Conflict și răscoală Clivaje și revoluție Viață socială orientată regional Viață socială centrată pe ocupație Integrare Alienare și înstrăinare Acceptarea normelor și conflictelor prin consens
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a sistemului politic ce rezultă prin aceasta. Forța globalizării constă și în utilizarea în discursul public a unor cuvinte ca libertate, individualism, democrație plurală, etc. * Globalizarea ca schimbare a percepției asupra categoriilor ontologice de spațiu-timp câteva din temele globalizării sunt disjuncția spațiu-timp, deteritorializarea, percepția schimbată a timpului. Ea înseamnă printre altele trecerea de la spațiul euclidian bidimensional, cu centru, periferii și granițe clare, la un spațiu multidimensional, în care conceptele amintite devin superflui. Astfel, timpurile moderne au desprins producția, consumul, identitățile, politica
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
instituții (Liga Națiunilor) și judecate prin prisma (in)succesului acestora în a preveni o nouă conflagrație mondială. În dimensiunea conceptuală, respingerea principiilor „idealiste” de către reprezentanți clasici ai realismului - mai ales E.H. Carr și Hans Morgenthau - se face pornind de la premisa disjuncției dintre sfera internă și sfera externă a politicii. Pentru Morgenthau, de exemplu, principiile internaționalismului pot opera în sfera politicii interne tocmai datorită existenței unei autorități supreme însărcinate cu implementarea legislației, în vreme ce persistența politicii de putere caracteristice sferei internaționale se datorează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
de nivelul inferior sunt în mod repetat z)d)rnicite, întrucat similaritatea și repetitivitatea rezultatelor internaționale persist), în ciuda num)rului mare de variații ale atributelor și interacțiunilor agenților care se presupune c) le-au produs. Cum ar putea fi explicat) disjuncția cauzelor și efectelor observate? Atunci cand cauzele aparente variaz) într-un grad mai mare decât presupusele lor efecte, vom ști c) primele au fost incorect sau incomplet specificate. Eșecul repetat al încerc)rilor de a explica rezultatele internaționale în mod analitic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
dintr-un colț în altul al statului roman prin fenomenul de colonizare civilă și militară, ale acordării dreptului latin sau a cetățeniei romane, ale accesului la cetățenie (politeia) al orașelor grecești și ale naturalizării universale prin Constitutio Antoniniana din 212, disjuncția dintre un Romanus originar din Urbs și unul din Italia sau dintr-o provincie se lovește adesea de dificultăți insurmontabile 34. În acest context, efortul investigativ este îndreptat către aspecte precum: studiul prosopografic detaliat al materialului antroponimic, în vederea alcătuirii unui
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la Întrebări din acestea mici și pas cu pas, tocmai fiindcă cititorul are În față un termen nou, un discurs nou. Ce este anarhetipul? Față de ce se disociază? Unde funcționează? La ce niveluri? În opoziție și În relație armonioasă, În disjuncție sau În complementaritate cu cine? Care e relația cu anarhia? Care e relația cu arhetipul? Clar și, pe cât posibil, precis. E o adversitate Între cei doi termeni? E un punct În care ei doi se suprapun? Unde? Eu nu vreau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
demonstrația se construiește tocmai prin trimiterea la text, În care e definit designatul: citește la pagina 300, caută și vei găsi referentul. Textul are această conștiință de sine care Îl animă la tot pasul și care reușește să spargă aceste disjuncții, reușește să-l scoată din ticurile unui cititor modernist tentat să-l compare cu tipologia clasică, definită, a limbajului autonom. Corin Braga: E un cyborg? Ovidiu Mircean: Este un cyborg, dar unul ale cărui implanturi tehnologice au reușit să capete
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fost efectiv marcați ideatic și psihic - nu au fost chiar lobotomizați, dar, În sfârșit, li s-a creat o anumită memorie, o anumită conștiință În perimetrul cărora gândesc și acum. Însumând toată povestea aceasta, cred că ar trebui operate unele disjuncții. În primul rând, ar trebui fixată povestea contra-reeducării numai la nivelul spațiului concentraționar. Aici intervine acea reeducare sistematică pe care au inițiat-o acești oameni, care stăteau În Închisoare, vedeau ce se Întâmplă și atunci și-au spus: haideți să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
intențional; de la impulsional la controlat; de la structuri rigide la diferențiere și flexibilitate; de la „trebuie” la negocieri; de la experiențe sau condiționări trecute la probleme prezente. Dar după cum se va vedea în subcapitolul 9.3., respectivele treceri nu înseamnă rupturi totale și disjuncții. 9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului socialtc "9.2.3. Rolul terapeutului și al lucrătorului social" Schimbarea de perspectivă în psihoterapie înseamnă și o altă concepție în legătură cu relația client-terapeut. În principal, aceasta constă în trecerea de la modelul unidirecțional
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
trebuie să nu contribuim la distrugerea ei” (ibidem, p. 46). Recunoașterea universului simbolico-axiologic ca fiind propriu ființei umane, definirea moralei într-un sens mult mai restrâns, ca relații conștiente ce transcend utilitatea biologică, nu duc cu necesitate la concluzia unei disjuncții, a unei rupturi funciare între biologic și valorile umane superioare. Iată care ar fi, în interpretarea noastră, principalele temeiuri ale respectivei afirmații. Probabil că anumite rudimente ale lumii simbolico-abstracte funcționează și în psihicul animalelor superioare. Experiențe cu maimuțe au demonstrat
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
va absolvi în 1932. Din această perioadă datează douăsprezece scrisori puse sub semnul „culmilor disperării”, pe care Cioran i le trimite din București. Legătura lor epistolară va continua toată viața - cu întreruperi din cauza regimului totalitar instalat în țară -, ilustrând paradigmatic disjuncția operată de istoria politică în destinul a doi tineri similar dotați și formați cultural, care conturau imaginea virtuală a unui cuplu de complementarități. La Universitatea din Cluj, unde leagă o prietenie durabilă cu Horia Stanca, e studentul preferat al lui
ŢINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290186_a_291515]
-
a înțelege diversele modalități de „a-fi-altfel” ale persoanei umane. Din acest motiv pentru E. Minkowski, o importanță deosebită o au nu „temele” ci „mecanismele” care stau la baza fenomenului psihic morbid și care sunt reprezentate prin următoarele: a) legătura și disjuncția; b) fuziunea și denudarea; c) vagul și confuzul (ordinea, precizia, vidul, unitatea); d) reificarea și pierderea contactului vital cu realitatea (integrare, adaptare, dezadaptare, alienare). O precizare interesantă este făcută de H. Ey care, referindu-se la „tematica psihopatologiei”, afirmă că
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
important în delimitarea modelelor anormale de personalitate în sfera psihopatologiei revine mecanismelor psihopatologice care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care stau la baza acestora. E. Minkowski (1966) subliniază importanța câtorva „mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
mecanisme psihopatologice” care sunt direct implicate în procesul de modificare al sistemului personalității. Acestea sunt următoarele: disjuncția sau disociația părților componente ale sistemului personalității, legătura, ca opus al procesului disjuncției, având rolul de unificare dinamică a părților personalității, ambele, atât disjuncția cât și legătura, având un caracter automat, denudația, în sensul pierderii originalității, fuziunea ca act de absorbție și interiorizare a unor elemente străine personalității, confuzul, privind identitatea și starea de conștiință, vagul, ca formă înrudită cu confuzul, inducția sugestivă sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care personajele se raportează la oraș, din desele incursiuni întreprinse în memoria lor patriarhală, din prezența unor dezrădăcinați reali sau disimulați. Autorul are pretenția de a descoperi în realitatea contingentă un fenomen nou, de inadaptare cu extensie colectivă, datorat unei disjuncții între ritmul rapid al civilizației și cel individual, mai lent. Sortit acestei „tragedii”, contemporanul său, omul secolului al XX-lea, îi apare, peste ierarhii și clase sociale, un incurabil inadaptat, cu echilibrul lăuntric devastat de efortul sisific pe care îl
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
sunt și sociale, și psihologice (deși mai greu de cuantificat), răspunsul - anticipat deja În prezumpția anunțată - este că teoria acoperă o realitate, și nu numai o normă dezirabilă. Să observăm Însă că problema nu ar trebui să se pună În disjuncție binomică normativ-descriptivă. În primul rând, pentru că la aceiași indivizi unele comportamente se desfășoară, evident, sub semnul alegerii raționale (cele economice - de pildă, intrarea Într-o afacere, cumpărarea unui imobil etc.), În timp ce altele sunt condiționate de o gamă largă de factori
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de la comportamente mai simple și bine circumscrise cantitativ (În particular cele economice și politice) la cele complexe și mai saturate de emoțional-afectiv (prietenie, dragoste, familie), pe atât aplicarea TAR este mai dificilă, dacă nu chiar irelevantă. În al doilea rând, disjuncția nu Își are justificarea, deoarece, pe ansamblu, unii oameni sunt mai raționali, iar alții mai puțin. Intră aici masiv În joc capitalul informațional și capacitățile de a prelucra informația. După cum, dacă privim viața individuală și colectivă mai larg și În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]