39,259 matches
-
îmi va face semn că a-nțeles, cu mâna. Într-o zi, voi adormi fără tăgadă, atât de frumos în livadă și în ierburi, cu ochii miopi furnicile îmi vor găsi gropi în care cuminte să sar când vreau să dispar. Referință Bibliografică: Somn în livadă / Cristina Crețu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1878, Anul VI, 21 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Cristina Crețu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
SOMN ÎN LIVADĂ de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/cristina_cretu_1456071006.html [Corola-blog/BlogPost/370085_a_371414]
-
este un univers armonic, în care oamenii conviețuiau frumos, respectându-și obiceiurile și valorile, chiar dacă proveneau din culturi diferite, unii erau șvabi, alții unguri, alții sârbi, alții români. Este o lume fabuloasă prin diversitate și colorit, o lume forțată să dispară, o lume ancestrala, formată din oameni hărnici și inteligenți, oameni care scriau poezii, păstrau jurnale despre muncile agricole, despre viața și obiceiurile lor. Fără să observăm, își face apariția și iubita lui Marius, întoarsă de la lucru, singura pe care nu
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 by http://confluente.ro/eleonora_stoicescu_1441543464.html [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
lăcrămioarele, s-au copt frăguțele și zmeura. Hai, gustă! Vara îi întinse un coșuleț cu tot felul de fructe, aromate și dulci. Așezându-se la umbră, fetița mâncă pe săturate. - Acum mi-e sete! Vreau apă! Unde ești? Dar Vara dispăruse precum apăruse, pe nesimțite...După plecare Verii, soarele s-a ascuns după nori iar pădurea a început a se agita. Din senin, se stârni vântul și se făcu frig iar din copaci începură să cadă primele frunze îngălbenite. Mergând pe
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
încărcate de fructe. Bunica ta abia așteaptă să vin, ca să-și umple cămara cu dulcețuri și magiun pentru voi, nepoții ei... Simți mirosul gutuilor coapte și al perelor parfumate? - Ei, chiar așa și este, zise fetița, înseninându-se. Dar Toamna dispăruse, iar ei nu-i răspunse decât ecoul: „Ei, chiar așa și esteeeeeeee...” Alexia nu știa ce să mai creadă. Afară se făcuse și mai frig. Atât de frig, încât începu să ningă. Din cer cădeau fluturași albi ce zburau bezmetici
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
ecoul: „Ei, chiar așa și esteeeeeeee...” Alexia nu știa ce să mai creadă. Afară se făcuse și mai frig. Atât de frig, încât începu să ningă. Din cer cădeau fluturași albi ce zburau bezmetici, așezându-se peste tot... iar copacii dispărură, fiind acoperiți de neaua ce se cernea precum făina prin sită când bunica se pregătea să frământe cozonacii. Micuța era derutată... îi era din ce în ce mai frig... de ea se apropiase, pășind neauzită, Iarna. Zâna i s-a adresat cu vocea caldă
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
am auzit glasul... Dr nici de astă-dată nu primi răspuns pentru că Iarna s-a făcut nevăzută întocmai surorilor ei... - Nu plecaaaaa, mai staiiii! Nici nu mai simțea frigul, așa de dragă îi era această zână cu ochii precum viorelele. Iarna dispăruse cu pădure cu tot; în jur, totul era alb... nici urmă de copaci sau de cărare. Alexia s-a trezit suspinând... Deasupra sa, era bunica care o mângâia pe frunte; a învelit-o ușor, apoi i-a șoptit: - Dormi puișor
VIS DE IARNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Vis_de_iarna_floarea_carbune_1355384516.html [Corola-blog/BlogPost/365742_a_367071]
-
eu...îl voi respinge și te voi aștepta! -Asa să faci iubita mea acum du-te,tatăl tău nu trebuie să afle că ne-am întâlnit zise Ionică și o săruta apoi reaprinse pipa și pufai din ea în timp ce Miruna dispărea asemeni unei himere. Rămas singur,stinse pipa și după ce o curată,o introdu-se în buzunar și după ce-și lua rucsacul de lângă buturuga,porni spre pădurea ce-l despărțea de mașină închiriată. Dar auzind zgomotul unor pași grăbiți și
PLECA-VOI SPRE NECUNOSCUT!... de IULIAN CATANA în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/iulian_catana_1493830513.html [Corola-blog/BlogPost/352779_a_354108]
-
Dispariția lui Paloș din poveste nu a putut fi uitată, și acesta apare efectiv într-o luptă ... „- Înainte, după vodă!... La luptăăăă!.... Înainteeee!... - Ăsta-i Paloș al nostru!... A înviat din morți!... Uraaaa!... Înainteee!... Astăzi vom zdrobi vrăjmașul!... Înainteeee!... Tânărul dispărut o bună perioadă de timp nu putea să nu fie luat la întrebări, fie și în toiul luptelor. Vodă tună: - Unde mi-ai fost, Paloș?... Un an întreg te-am căutat!... - Unde să fiu, Măria Ta!?... Pe acest pământ strămoșesc
«URMAȘUL LUI DRACULA DESPRE AUTOR ŞI LUCRAREA SA – DE PUIU RĂDUCAN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1444393835.html [Corola-blog/BlogPost/343202_a_344531]
-
regimul socialist, mergeau într-una din camerele de hotel și jucau cărți toată noaptea. Tot grupul lor fuma, mai puțin Violeta. Ĩncercă și ea, pentru a se conforma cu ceilalți. Pufăia numai țigările. Din când în când, Ly și Violeta dispăreau în camera lor. - Ce-ați făcut acolo, șmecherilor? îi întrebau prietenii la întoarcere. Curând, se obișnuiseră toți ca, în timpul activităților ce le desfășurau în grup, din când în când, perechea de amorezi să dispară cât mai des. Și nici nu
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
când în când, Ly și Violeta dispăreau în camera lor. - Ce-ați făcut acolo, șmecherilor? îi întrebau prietenii la întoarcere. Curând, se obișnuiseră toți ca, în timpul activităților ce le desfășurau în grup, din când în când, perechea de amorezi să dispară cât mai des. Și nici nu mai întreba nimeni de ei. Nici măcar în glumă... Ĩn zilele următoare au vizitat pădurile și izvoarele stațiunii, în mare parte, sulforoase. Gheața transparentă ce învelea frunzele de diferite configurații și crengile copacilor oferea ochilor
“IUBIRE CANIBALĂ” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1441086845.html [Corola-blog/BlogPost/370330_a_371659]
-
-i caracteristică... privirea aceea lucitoare! în câțiva ani deja știam să citesc... bărbieritul bătrânului continua să mă fascineze... de fiecare dată lăsam cartea de povești și mă pierdeam în gesturile sale și în privirea din oglindă... albeața spumei de ras dispărea lăsând un chip limpede, lucitor... apoi mă întorceam la cărțile mele, la povești, la lumea aceea imaginară... țin minte că uneori, seara, bătrânul îmi povestea din tinerețile sale sau îmi înșira geografia lumii atât de pe-ndelete ca și cum ar fi călătorit
BACIYELMICĂ... de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 by http://confluente.ro/ioan_adrian_trifan_1426161240.html [Corola-blog/BlogPost/365646_a_366975]
-
Hickman) O poveste care împletește trecutul cu prezentul, „Poarta coliviei” (2008) prezintă descoperirile lui Elizabeth Staveley, o cercetătoare de la Oxford care reconstruiește aventurile Celiei Lamprey, fiica unui căpitan de corabie din secolul al XVI-lea și logodnica negustorului Paul Pindar. Dispărută într-un naufragiu, Celia ajunge în haremul din Constantinopol, implicată în intrigile care se țes pentru favorurile sultanului și influență politică și unde crima este un instrument mereu la îndemână pentru atingerea scopului. Tot în Constantinopol se afla și logodnicul
Katie Hickman: Poarta coliviei. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/katie-hickman-poarta-coliviei-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339294_a_340623]
-
De atunci dorințele se-nlănțuie, Iubirea, fără luptă, a câștigat, Ne i-au în brațe și pașii ce suie și dragostea ce ne-a legat. Ne ocupăm cu drag de perspectivă, Și ne gândim continuu la un drum, Trecutul gri dispare din arhivă Iar tristețea o transformăm în scrum. Ne despărțim de viața răvășită, Cu încredințarea iubirilor fidele Ia-mi mâna, mângâiată de-o ursită Și zboară cu ea până la stele! Drepturile de autor aparțin poetului Gabriel Stănciulescu. Referință Bibliografică: Ia
IA-MI MÂNA ȘI ZBOARĂ CU EA PÂNĂ LA STELE! de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 by http://confluente.ro/gabriel_stanciulescu_1472804137.html [Corola-blog/BlogPost/381627_a_382956]
-
mai poate da nimeni în vileag. Poeții și scriitorii, și ei cu milioanele, renunțară la creații considerate nemuritoare și revoluționare din exact același motiv. Miliarde de hectare de pădure fremătară ușurate fiindcă scăpaseră de defrișare. Drept care aerul deveni mai curat dispărură alergiile, nevrozele și migrenele, iar vestiții psihologi și psihoterapeuți se reprofilară. Majoritatea pe didactic unde își mâncau zilele cu tot felul de loaze, plătindu-și astfel păcatele unei vieți inutile trăită în minciună. Funcționarii, elevii, medicii și politicienii reînvățară să
DILEME LA NIVEL ÎNALT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1414428987.html [Corola-blog/BlogPost/377908_a_379237]
-
nu e tot, continuă Stephanus. Atâta timp cât cei condamnați sunt pe cruce, romanii îi păzesc pe aceștia sub cea mai aspră pedeapsă și lasă de obicei corpurile atârnate pe lemn unde animalele, păsările de pradă și descompunerea firii fac uneori să dispară orice urmă fizică a osândiților, iar ca umilința să fie și mai mare expunerea celor răstigniți se face de-a lungul unor drumuri comerciale, la răspântii sau pe locuri înălțate pentru a fi pildă și altora. Cu învățătorul nostru lucrurile
AL SAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_condur_1412141727.html [Corola-blog/BlogPost/353089_a_354418]
-
care-a fost demult uitat? Unde-mi ești, te-ai depărtat, nu-ți mai pasă de trecut? Viața ți-o dădeai atunci... când în brațe te-am ținut. Pe când azi ești un cuvânt în agenda vieții mele; Pentru tine-am dispărut, cum din șirul de mărgele Câte-o perlă se deprinde și-n nisip a coborât; Tare-i trist că ai uitat și nu-ți pasă de trecut... Închid scoarțele-negrite, văd un praf, s-a ridicat: Să fii tu, dragă iubire
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_agednda_vietii_mele_marin_voican_ghioroiu_1344021199.html [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
pănă azi nu se cunoaște besialul asasin a lui Ioan Petru Culianu. După uni biografi, a fost o “crimă ritualică”; după alții, “a murit Mircea Eliade a doua oară” Azi, după 21 de ani de la trecerea în eternitate a marelui dispărut, asemenea lui IPC și noi suntem acum intrați pe Marea Scenă a lumii, în ultima reprezentație de teatru mondial, a cincea, jucată serios, cu acte în regulă, cu CNP ( cod numeric personal ), cu noul cod de bare cu cip la
SCRISOAREA NR.143 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Fragment_din_scrisori_din_mileniul_iii_c_constantin_milea_sandu_1352638585.html [Corola-blog/BlogPost/365793_a_367122]
-
-se peste tot în jurul lui și inclusiv spre Capul lui Decebal, văzu că nu era niciunde. Nedumerit și puțin speriat în același timp, Sandu rămase pe loc câteva clipe. Privi în jurul său și nu-i venea să creadă că Adriana dispăruse așa de repede. Și totuși nu era, de parcă ar fi venit singur. Începu să o strige: - Adrianaaa! Adiii! Dar ea nu-i răspunse și atunci se uită peste tot, învârtindu-se pe loc. Fără să-și dea seama, băgă aparatul
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cu grătare în aer liber și uneori cu focuri de tabără. Sandu o mai strigă odată pe Adriana: - Adrianaaa! Iubitooo! Unde ești? Începuse să intre în panică. Chiar nu înțelegea ce se întâmplă, unde este și cum fusese posibil să dispară așa dintr-o dată, când apăru un Jeep negru, care se opri în spatele mașinii lor. Din ea ieșiră trei persoane, o doamnă și un domn în jur de cincizeci de ani, și un domn în vârstă, ce părea să fie tatăl
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
Asteroizi și comete au lovit ambele corpuri cerești cale de sute de milioane de ani. Și totuși, paradoxal, acesta este momentul în care avem confirmarea că a apărut viața. Să se fi ivit ea oare în mod repetat, pentru a dispărea la fel de repede în infernul terestru de la începuturi, până când a găsit momentul prielnic pentru a se dezvolta? Categoric, da! - susțin la unison Alexei Sharov și Richard Gordon, doi savanți americani, autori ai unui studiu pe cât de ingenios, pe atât de revoluționar
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/pledoarie-pentru-specia-umana/ [Corola-blog/BlogPost/92537_a_93829]
-
numai să nu se piardă acele pietre prețioase ale romanismului, ale noastre, ale tuturora și care compuneau patrimoniul sfânt al oamenilor născuți pe aceste meleaguri de peste douăzeci de secole-cunoscând matematic ce va fi în viitor, ca națiunea noastră nu va dispărea și că acesteia trebuie sa-i rămână simbolică avere, clădita împreună cu ceilalți, si de el-de acel om care, cu eforturile minții sale și-a transcris pe foaia albă, neștiutoare, valoarea scriiturii ce se va așterne, înnegrid-o cu semnele venite de
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Dan Mitrache Publicat în: Ediția nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Două mii...E prima noapte Și din cer se-așterne surd O ninsoare ca-n poveste Ce albește solul nud... E imaculat acuma! Dintr-o dat-a dispărut Tot ce e murdar pe lume, Tot ce-i negru,a trecut. Suflet trist, rămâi tu numai Melancolic și poet, Iar zăpada îți sporește Romantismu-ți desuet... Ninge lin și poate albul Ce cuprins-a totu-n jur Va acoperi și
NINSOARE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/dan_mitrache_1420887096.html [Corola-blog/BlogPost/350125_a_351454]
-
uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-o rupem, s-o facem bucățele-bucățele, să dispară definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți bine de cap pe fiecare! Și „mămica”, hămesită de atâta nefolosire, a bășicat fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru lovituri. Țipam cât ne ținea gura, pentru că uitasem „antrenamentul” cu „mămica” din
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
negru și sarcasmul violent. C-am asta am dorit să spun. Între timp ceața se ridicase din orașul de la poalele Yurei și Ghon își băuse tequila din pahar. S-a ridicat de la masă, a ieșit pe ușa rabatantă și a dispărut în fluviul mulțimii de pe trotoar. Al.Florin Țene
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
luat cuvântul a fost domnul Vasile Muște care ne-a asigurat de prietenia dânsului, de bucuria de a cunoaște Severinul prin intermediul acestui volum așa cum nu a reușit să-l cunoască până acum. Ne-a vorbit de „importanța acest concept aproape dispărut în țara aceasta. De mai bine de o sută de ani de când nu am mai văzut o mare prietenie în literatura română iar conceptul prieteniei este atât de important între oameni și cu atât mai important este între scriitori” de
O DORINŢĂ NUMITĂ „PRIETENII LITERARE DROBETA TURNU SEVERIN- BAIA MARE” de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_mimi_boroianu_1466977383.html [Corola-blog/BlogPost/378176_a_379505]