117 matches
-
împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează tendința de a reacționa la situații într-o manieră predeterminată). Darkenwald
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cultură, altele de presiunile familiale sau de condițiile academice. Dintre posibilele bariere ce pot împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
împiedica sau îngreuna accesul la formare, Johnstone și Rivera (apud Merriam, Caffarella, 1991) au identificat două mari categorii, și anume: externe sau situaționale și interne sau dispoziționale, corelate cu variabilele: vârstă, sex și statut socioeconomic. Persoanele mai vârstnice invocă bariere dispoziționale, în timp ce tinerii și femeile sunt constrânși de cele situaționale. Cei cu un statut socioeconomic mai scăzut întâmpină ambele tipuri de obstacole. Cross (apud Merriam și Caffarella, 1991) propune, la rândul său, trei categorii de factori cu impact asupra deciziei de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
lipsa banilor sau a timpului necesar ș.a.); - instituționali - constând din toate acele practici și proceduri existente la nivel de societate, care pot conduce la descurajarea adultului în demersul său formativ (accesul la formare, recunoașterea diplomelor sau a competențelor dobândite ș.a.); - dispoziționali - determinați de atitudinile și comportamentele persoanei în și față de activitate, modelate sau legate de atributele individuale (caracteristici de personalitate, conceptul de sine ca „elev”, atitudini, preferințe, nevoi, care conturează tendința de a reacționa la situații într-o manieră predeterminată). Darkenwald
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
esențială pentru organizarea unei predări eficiente. Rațiunile ce determină o persoană să se implice sau nu în programe de formare și dezvoltare personală sau profesională au la bază un complex de factori interni și externi, în care aspectele culturale, atitudinale, dispoziționale sau psihologice joacă un rol crucial. 3.3. Caracteristici bio-psiho-comportamentale ale vârstelor adultetc "3.3. Caracteristici bio‑psiho‑comportamentale ale vârstelor adulte" Anca Munteanu 3.3.1. Considerații generaletc "3.3.1. Considerații generale" În secolul XX, timp de mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că În procesul alegerii de către consumator a unor produse sau servicii intervin o multitudine de factori care nu pot fi interpretați doar În cheie strict economică. Dimensiuni sociale și valori reflectate În atitudinile consumatorului, trăsături de personalitate și constructe dispoziționale se regăsesc În relația producător consumator. Emergența acestor dimensiuni impun, pentru o analiză globală a comportamentului consumatorului, prefigurarea unei perspective psihologice. Comportamentele individului În interacțiunea de consum pot fi descrise prin intermediul a trei termeni: cumpărător al mărfii, client și consumator
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
timp, exprimă și grupul din care acesta face parte. Opinie este, În același timp, opera cuiva și a tuturora. Ea este una din modalitățile de interacțiune socială. Relația atitudini-opinii nu este una simplă (Radu și colab., 1994). Atitudinile, ca stări dispoziționale latente ale personalității, sunt mult mai stabile și mai durabile, În vreme ce opiniile, ca expresii verbale ale atitudinilor, sunt mult mai mobile, mai fluctuante, fiind mult mai legate de factori situaționali. În al doilea rând, atitudinile conțin În structura lor, dispoziția
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Oamenii care manifestă acest tip de dispoziție de consum sunt cătători ai securității. Sunt persoane evaluatoare și protective. Se prezintă celorlalți ca oamnei de Încredere, respectabili și competenți, cu o conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
patru condiții ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima
Atitudinea față de bani by Gabriella Losonczy () [Corola-publishinghouse/Science/843_a_1654]
-
a problemelor, a căutării unor răspunsuri interdisciplinare, stimulării curiozității, deschizându-se drum liber originalității. Educarea creativității nu mai este și nu mai trebuie să fie pentru nimeni o contradicție în termeni (Skinner, 1971); dimpotrivă, trebuie să devină calea transformării creativității dispoziționale în creativitate manifestă, drumul valorificării și amplificării resursei creative latente, procesul stimulării conversiei creativității copilului în creativitatea adultului, creativității individuale în creativitate de grup. Transformarea esențială în câmpul educației trebuie să înceapă cu educatorul. Un rol important îl are personalitatea
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
patru condiții ale dezvoltării unui model bazat pe motivație al conceptului de sine: nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază noncalculativă, nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației, nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului și nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. Sinele perceput în cadrul unei organizațiii include percepțiile celor trei tipuri de atribute individuale: trăsături, competențe și valori. Autoarea ne explică structura conceptului de sine
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
a dezvolta modelul bazat pe motivație a conceptului de sine: 1. Nevoia de a explica comportamentele de la serviciu care au o bază non-calculativă. 2. Nevoia unui registru mai bun de surse interne ale motivației. 3. Nevoia de a integra explicații dispoziționale și situaționale ale comportamentului. 4. Nevoia de a integra teoriile bazate pe sine existente în literatură. (Reeve, 2009) 3.3 Teoria motivației bazată pe conceptul de sine 3.3.1 Structura conceptului de sine În modelul motivației bazat pe conceptul
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
conceptului de sine și se află într-o continuă schimbare și dezvoltare. Există trei tipuri de stimă de sine (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002).: Stima de sine cronică este descrisă ca o trăsătură de personalitate realtiv persistentă sau ca o stare dispozițională care se manifestă în mod constant în diverse situații. Este rezultatul unor experiențe anterioare și se axează pe competențele subiectului. Încrederea în propriile competențe direcționeaz ă individul în situații care vor necesita utilizarea acelor competențe (Scholl, Beauvais, Leonard, 2002). Stima
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
grupului în cadrul discuției de grup este cu atât mai necesară cu cât fiecare participant dispune de niveluri diferite de cunoaștere (demonstrativă, operatorie, generală), de modalități personale de implicare în situație (ghidat - maniera în care pune problema, activ - ce face efectiv, dispozițional - în funcție de informațiile pe care le cunoaște), de moduri diferite de cercetare a problemelor (rațional sau afectiv) (Enriquez, 1970, pp. 219-224). Or, armonizarea tuturor acestor planuri și modalități comportamentale diferite nu se poate face decât prin intermediul discuțiilor, al confruntărilor de informații
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
există un ușor declin, din cauza concedierilor masive ale personalului managerial mijlociu și superior din organizații. Pentru a se stabili generalizări mai ferme cu privire la rolul diferiților factori de satisfacție/insatisfacției sunt necesare în continuare cercetări mai adâncite. Abordarea ambientală versus abordarea dispozițională a satisfacției Până prin anii ’60-’70 ai secolului trecut psihologia organizațional-managerială a recurs la abordarea ambientală a factorilor care generează satisfacția. Se considera că factorii din ambianța fizică și mai ales cei din ambianța socială a muncii (statutele și rolurile
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
muncii (statutele și rolurile angajaților, caracteristicile sarcinii și postului de muncă, relațiile cu colegii și superiorii, salarizarea, metodele de conducere etc.) contribuie direct la generarea satisfacției sau insatisfacției în muncă. Începând cu anii ’80, o nouă categorie de variabile, numite dispoziționale, pătrund tot mai mult în sfera de interes a cercetătorilor. Faptul că o serie de însușiri de personalitate ale angajaților influențează gradul de satisfacție a angajaților era de domeniul evidenței, așa încât el nu trebuia demonstrat în mod special. Mai puțin
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
o serie de însușiri de personalitate ale angajaților influențează gradul de satisfacție a angajaților era de domeniul evidenței, așa încât el nu trebuia demonstrat în mod special. Mai puțin evident era însă un alt aspect, și anume rolul jucat de însușirile dispoziționale sau predispoziționale − mai exact, înnăscute − în satisfacție/insatisfacție. De aceea, cercetătorii au început să se întrebe dacă nu cumva există o anumită predispoziție înnăscută a oamenilor de a fi fericiți sau nefericiți, optimiști sau pesimiști. Cu timpul, ideea potrivit căreia
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
fapt într-o cercetare impresionantă, în care datele au fost culese prin trei studii longitudinale care au investigat participanții timp de aproximativ 50 de ani, cu o distanță între testări de aproximativ 10 ani. Care au fost reacțiile față de abordarea dispozițională a satisfacției? Extrem de contradictorii. Într-un plan general teoretic, reprezentații situaționalimului și interacționismului din psihologia personalității au ripostat prompt. Mischel (1968) postula ideea potrivit căreia condiții sociale diferite produc tipuri diferite de comportament, așa încât atribuirea comportamentelor unor trăsături și particularități
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
La fel de contradictorii au fost și constatările cercetărilor din mediile organizaționale. Unii autori au arătat că există o variație individuală motivațională în modul de percepere a ocupaților, chiar dacă fișa postului și sarcinile sunt relativ constante, ceea ce pledează pentru existența unei surse dispoziționale a satisfacției în muncă. Oldham și Hackman, creatorii modelului caracteristici acestor, au descoperit că schimbările caracteristicilor job-ului n-au avut efect pe termen lung asupra răspunsurilor atitudinale, ceea ce poate fi interpretat prin tendința oamenilor de a reveni la propriul
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce înseamnă că prevalența consistenței atitudinale asupra factorilor situaționali nu poate fi susținută. Disputa dintre „dispoziționaliști” și „situaționaliști”, analizată dintr-o perspectivă teoretică, poate fi continuată la nesfârșit. Interpretată însă dintr-o perspectivă practic-organizațională, ea capătă valențe noi, incitante. Abordarea dispozițională susține că factorii ereditari sau formați în copilăria timpurie determină satisfacția. Această idee ridică cel puțin două întrebări: Să însemne aceasta că factorii situaționali nu au nici o influență? Să însemne aceasta că încercarea organizației de a influența și a controla
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
timpurie determină satisfacția. Această idee ridică cel puțin două întrebări: Să însemne aceasta că factorii situaționali nu au nici o influență? Să însemne aceasta că încercarea organizației de a influența și a controla satisfacția este limitată sau chiar imposibilă? Din moment ce factorii dispoziționali, considerați ca imuabili, sunt purtați de fiecare persoană, sunt aduși de oameni în organizație, înseamnă că organizația este mai mult sau mai puțin neputincioasă în fața lor. Abordarea dispozițională a avut, după cum afirma Muchinsky, consecințe în planul selecției personalului. Cei care
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]