179 matches
-
and generalization effects of cognitive-behavioral and goal-setting interventions with aggressive boys”, Journal of Consulting and Clinical Psychology, 53, pp. 915-916. Loeber, R., Green, S.M., Lahey, B.B., Christ, M.A., & Frick, P.J., (1992), „Developmental sequences in the age of onset of disruptive child behaviors”, Journal of Child and Family Studies, 1, pp. 21-41. Loeber, R., & Keenan, K., (1994), „Interaction between Conduct Disorder and its comorbid conditions: Effects of age and gender”, Clinical Psychology Review, 14, pp. 497-523. Loeber, R., & Stouthamer-Loeber, M., (1998
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul relațiilor internaționale, războiul ia naștere din lipsa de înțelegere sau din neînțelegerile între națiuni, odată în plus comerțul este văzut ca un panaceu, datorită efectele sale pozitive în
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
comparative a celor patru cazuri sunt descrise În caseta 28. CASETA 28 Studii de caz ce folosesc analize de serii temporale complexe O calamitate naturală - cum ar fi un uragan, o tornadă sau o inundație - poate fi considerată un eveniment disruptiv major pentru o comunitate. Este de așteptat ca patternurile de vânzări și afaceri, infracțiuni și alte tendințe În rândul locuitorilor să se schimbe În urma unui asemenea dezastru. Paul Friesema și colegii săi (1979) au studiat astfel de schimbări În patru
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
un proces de naturalizare vs denaturalizare, legitimare vs relegitimare, postmodernitatea destramă cu viteză vechile consensuri, creează altele noi. Sunt ele doar niște suprafețe iluzorii ale unui adânc ce se arată numai În fractură, un mod al fracturii, Într-un termen disruptiv cum e cel propus, anarhetipul? Cred că termenul sună bine, ca să zic așa. Există o sugestie de anvergură În el. Sfiala ce Înconjoară experimentul trebuie depășită. Aș mai spune că Într-o cercetare a imaginarului ar trebui să avem În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
care funcționează pentru conținut ș.a.m.d. Am traversat apoi o epocă ficționalistă, textualistă, În care analogia se mută din spațiul termenilor În spațiul rupturilor, afirmând că „ceea ce seamănă e tocmai ceea ce se opune”, e tocmai ceea ce e contrar și disruptiv. Figura retorică predominantă În epocile textualiste, după cum spun și noii istoriști americani, e chiasmul. E vorba de un mod specific de reflectare a subiectului În oglindă și a oglinzii În subiect: „istoria literaturii și literatura istoriei” sau orice sintagme de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu cel care încurajează obrăznicia. Acest model este întâlnit cu precădere în familiile dezorganizate, în cele monoparentale, dar și în familiile cu structuri parentale binare. Această atitudine parentală favorizează dezvoltarea agresivității și negativismului la copil, reprezentând, în consecință, un aspect disruptiv al relației părinte-copil, ce survine cu precădere în situații familiale dizarmonice în cazul unui atașament inadecvat părinte-copil (Ciofu, 2004). Cel mai adesea ei sunt etichetați de către societate ca fiind copiii dificili, întâmpinând dificultăți de integrare în societate. Berge (1972) consideră
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
focalizat în funcție de riscuri, în vederea integării sociale, sprijinind, totodată, și refacerea deficitului de capacități în normalizarea vieții lor. Sociologii preconizau, chiar la începutul anilor ’90, că aspectele disfuncționale moștenite de la regimul trecut, la care aveau să se adauge și alte procese disruptive ale tranziției, necontrolate la timp, se pot transforma în adevărate „șocuri/seisme” pentru comunitate. Ideologia comunistă, prin neglijarea constantă a problemelor individului, a dus treptat la desființarea asistenței sociale ca profesie bazată pe servicii de suport personalizate. În România, asistența
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
liniară și secvențială asupra psihogenezei umane. Interpretarea dată de Doll viziunii structuralist-genetice piagetiene este discutabilă. El ignoră determinismul evident al demersurilor lui Piaget. Consideră că teoria „patriarhului de la Geneva” are drept concepte și idei centrale „procesele dechis-închise”, „perturbarea structurală”, „structurile disruptive”, „autogenerarea”, „transformările nonliniare” și „interacționismul”. Oricine a studiat însă atent opera lui Piaget știe că numai ultimul concept din această serie este definitoriu pentru abordarea structuralist-genetică, iar sensul interacționismului piagetian nu conotează ideile de haos și nedeterminare, ci înseamnă, pur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sau mai ales - regulile de conduită au o remarcabilă capacitate generativă indusă de grupurile, comunitățile sau societățile în dezvoltare. Prin aceasta, Fukuyama se desparte de poziția lui D. Bell, pentru a susține că, adeseori, „capitalismul este [...] o forță distructivă și disruptivă care ține deoparte loialitățile tradiționale și obligațiile”, pentru ca pe de altă parte „să și genereze ordine și să construiască noi norme pentru a le înlocui pe cele pe care le-a distrus”. Într-adevăr, epoca industrială a secolului al XIX
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
2006, pp. 49-66) și că ele contribuie la creșterea calității vieții comunitare. Am creionat până aici imaginea unei lumi rurale românești prinsă încă în tradiționalismul exploatării unor bucăți mici de pământ și a întreținerii unor relații sporadice cu exteriorul. Efectele disruptive vin din numeroase direcții: ca și consecințe ale migrației internaționale, ale contactului cu orașul prin rurbanizare, contra-urbanizare, navetism, ale nevoii de a aplica pentru proiecte de dezvoltare finanțate prin granturi etc. Balanța pare însă să continue să încline mai degrabă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
vor ajunge la maturitate reproductivă, atunci se va produce o polarizare a populației reproductive. Jumătate din indivizii capabili de reproducere vor fi AA, iar indivizii din cealaltă cealaltă jumătate vor fi aa. Acest tip de selecție se mai numește selecție disruptivă, adică ambele extreme genotipice sunt favorizate. 5) Selecția contra tuturor alelelor Dacă selecția naturală acționează contra tuturor genotipurilor unei gene (AA, Aa, aa), rezultatul expectat este că nici una dintre cele două alele nu va mai apare în generația următoare. Mai
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
ei șocați de ceea ce fac. 2.b. Reacțiile episodice: Sunt tulburări de comportament ce apar ca simptome în celelalte tulburări psihice (nevroze, psihopatii, psihoze). Manualul pentru diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-III-R) prezintă trei tulburări de comportament de tip disruptiv: * tulburările de conduită; * opoziționismul provocator; * hiperactivitatea cu deficit de atenție. Tulburarea de conduită Se caracterizează prin încălcarea repetată a regulilor sociale importante și/sau a drepturilor de bază ale altor persoane. Majoritatea simptomelor acestei tulburări pot avea repercusiuni legale. Se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și personală. Simptomele d-lui I.P. au dispărut după câteva luni iar studiile demonstrează că multe victime cu leziuni cerebrale nu și-au revenit complet. Simptomele leziunilor lobului frontal La nivel social și de comportament * Suspiciune, nevoia de argumentare, stări disruptive și anxietate * Apatie, lipsă de grijă față de alții * Neatenția pentru aspectul personal și igienă * Zgomotos, pervaziv, cu un ton ridicat când vorbește * Își asumă riscuri, un control al impulsurilor scăzut, grad ridicat al consumului de alcool La nivel afectiv * Apatie
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de la délinquance", Les Cahiers de la Sécurité intérieure, 54, trim. 4, 2003, pp. 43-56. SANSON A., PRIOR M. (1999). "Temperament and behavioral precursors to oppositional defiant disorder and conduct desorder", in QUAY, H.C. și HOGAN, A.E. (sub dir.), Handbook of Disruptive Behavior Disorders, Kluwer Academic/Plenum Press, New York, pp. 397-417. SCHEPER-HUGUES N. (1992). Death Without Weeping: The Violence of Everyday Life in Brazil, University of California Press, Berkeley. SEN A. (2003a). L'Économie est une science morale, La Découverte, Paris. SEN
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
symptoms with bullying in primary school children", British Medical Journal, nr. 313. WILSON J.Q., KELLING G.L. (1982). "Broken Windows", The Atlantic Monthly. WILSON S.J., LIPSEY M.W., DERZON J.H. (2003). The Effects of School-Based Intervention Programs on Aggressive and Disruptive Behaviors: A Meta-Analysis, Vanderbilt Institute for Public Policy Studies, Nashville. WHITHTAKER C.J., BASTIAN L.D. (1991). Teenage Victims. A National Crime Survey Report, NCJ-128129, Bureau of Justice Statistics, Washington DC. WITTE J.F., WALSH D.J. (1990). "A systematic test of the effective
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de ajungere la ea și în mod esențial, întregul set de reguli ale jocului se modifică. În Zona 4 avem condiția în care noile combinații (arhitectura) apar, posibil, în jurul nevoilor diferitelor grupuri de utilizatori (la fel ca în cazul inovării disruptive). Aici provocarea constă în reconfigurarea surselor de cunoaștere și a configurațiilor. Putem utiliza cunoștințele existente și le putem combina în diferite moduri, sau putem utiliza o combinație de nou și vechi. Exemplele pot fi liniile aeriene low cost, asigurările direct
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
moment dat mai târziu, un plan rațional corect și evaluat de tip polipragmazic este încercat și apoi considerat că este rezonabil, poate fi aplicat. Sfaturi generale despre comutarea antipsihoticelor Motivele pentru comutarea antipsihotice includ 1. Simptome.persistente pozitive (dureroase și disruptive) 2. Simptome persistente negative (restrictive și împovătoare) 3. Recăderi , în pofida conformității medicației. 4. Persistente dureroase efecte adverse, cum ar fi EPS, acatisie, hiperprolactinemie, de sine proastă imagine și disfuncție sexuală. 5. Comutare orală pentru de pe formula depozit sau alte
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de înfruntare a autorității Părintești. Se comportă adecvat exigențelor sociale pentru a se integra și a fi acceptat (varianta pozitivă, Copilul model), este excesiv de dependent, se teme de reacțiile celorlalți și se autodevalorizează (o variantă negativă, Copilul supus), este agresiv, disruptiv, contestă autoritatea și se revoltă (o altă variantă negativă, Copilul rebel). Schimbul social dintre două persoane are ca finalitate obținerea satisfacției și confortului emoțional în forme foarte variate. Tranzacția este aspectul manifest al schimburilor sociale, indiferent dacă se schimbă cuvinte
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
atmosfera, accentuarea productivă, distanțarea, considerația, încrederea; b) relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea comportamentului presupune parcurgerea unor pași obligatorii pentru a analiza evoluția acestuia în timp și existența unor posibile cauze care au condus către acest comportament. 1. Identificarea componentelor comportamentale Este vorba
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea acestor elemente în comportamentul elevilor. În cazul în care pentru un elev au fost identificate mai multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
din următoarele considerente: vizează persoana și nu comportamentul acesteia; nu conduce la identificarea cauzelor comportamentului; stabilește o barieră între cadrul didactic și elev; scade stima de sine a elevilor; are consecințe emoționale asupra elevului: frica, izolarea etc.; crește frecvența comportamentelor disruptive; produce agresivitate și comportamente deviante: minciuna, chiulul, violența etc; poate fi considerată și adoptată ca posibilă metodă în soluționarea tuturor conflictelor (de exemplu, elevul agresat poate adopta aceeași metodă în soluționarea unui posibil conflict cu un alt elev). Ca alternativă
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
relaționale: colegialitatea, familiaritatea, neangajarea, susținerea, autoritatea, restrictivitatea. În general, un cadru de interacțiune pozitivă poate fi caracterizat prin: deschidere la schimbare; utilizarea unor stiluri de interacțiune pozitivă; respectarea orarului; planificarea activităților; 9 Romiță Iucu, op.cit., p. 106 29 ignorarea comportamentelor disruptive; întărirea comportamentelor pozitive etc. B. Strategii de modificare comportamentală Modificarea comportamentului presupune parcurgerea unor pași obligatorii pentru a analiza evoluția acestuia în timp și existența unor posibile cauze care au condus către acest comportament. 1. Identificarea componentelor comportamentale Este vorba
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
intervenție, deoarece există diferențe în manifestarea acestor elemente în comportamentul elevilor. În cazul în care pentru un elev au fost identificate mai multe comportamente problematice, se recomandă gruparea lor în categorii și prioritizarea intervenției. Astfel, trebuie începută modificarea celui mai disruptiv comportament sau a celui mai ușor de transformat. Intervenția asupra unui comportament este urmată în multe cazuri și deremiterea altor comportamente problematice. 4. Crearea și aplicarea programului de modificare comportamentală După ce a fost încadrat un anumit comportament problematic într-o
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
din următoarele considerente: vizează persoana și nu comportamentul acesteia; nu conduce la identificarea cauzelor comportamentului; stabilește o barieră între cadrul didactic și elev; scade stima de sine a elevilor; are consecințe emoționale asupra elevului: frica, izolarea etc.; crește frecvența comportamentelor disruptive; produce agresivitate și comportamente deviante: minciuna, chiulul, violența etc; 35 poate fi considerată și adoptată ca posibilă metodă în soluționarea tuturor conflictelor (de exemplu, elevul agresat poate adopta aceeași metodă în soluționarea unui posibil conflict cu un alt elev). Ca
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3058]
-
gestiunii unor bunuri materiale sau simbolice". Conform unei alte definiții (Zamfir și Vlăsceanu, 1993), conflictul este o "opoziție deschisă, luptă între indivizi, grupuri, clase sociale, partide, comunități, state cu interese economice, politice, religioase, etnice, rasiale, divergente sau incompatibile, cu efecte disruptive asupra interacțiunii sociale". Conform aceluiași dicționar, "teoriile conflictului caută să explice: cauzele manifeste și potențiale ale acestuia; căile de evoluție ale conflictului și posibilitățile de soluționare a lui; efectele directe și indirecte, funcțiile și disfuncțiile sale în procesul de funcționare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]