823 matches
-
civilă sector privat, precum și exercitarea controlului civic asupra actului politic decizional; * exercitarea actului de autoritate în scopul creșterii siguranței cetățeanului și a familiei. Redimensionarea rolului statului prin: * reducerea rolului statului ca agent economic; * sporirea descentralizării în alocarea resurselor; * diminuarea funcției distributive a statului și sporirea celei stimulative; * restrângerea aparatului birocratic și simplificarea reglementărilor; * transferarea unor atribuții de reglementare către asociațiile profesionale; * depolitizarea structurilor economice. Modernizarea industrială prin: * clarificarea regimului proprietății în industrie; * adecvarea structurii industriale la cerințele pieței; * stimularea și dezvoltarea
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
și viitor, mai degrabă decât spre trecut; * credința în eficacitatea sa de a domina mediul înconjurător, mai degrabă decât de a se lăsa dominat de el; * încredere în oameni și în instituții; * tendința spre planificare și organizare; * credința în justiție distributivă (meritocrație); * aspirații educaționale și ocupaționale; * respect și demnitate în comportamentul față de ceilalți. Modernizarea, concept diferit de cel de modernitate, desemnează procesul prin care se ajunge la cel de al doilea. Mai precis, modernizarea este procesul de creștere a complexității structurale
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
principal de cunoașterea elementelor ce caracterizează marketingul internațional. Promovarea produselor pe piețele externe presupune cunoașterea particularităților piețelor naționale pe care dorim să acționăm. Piețele naționale sunt particularizate, însă între ele există o multitudine de deosebiri (cu caracter economic, politic, juridic, distributiv). Astfel, după nivelul dezvoltării economice, pot fi evidențiate patru tipuri de piețe naționale. 1. Piețele țărilor slab dezvoltate (au un nivel scăzut de consum - până la 2000 $/consumator/an), unde, în structura economiei predomină producția agricolă, iar produsele exportate constituie diverse
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
precum cele de tipul cauză-efect; - IAC reprezintă una dintre metodologiile cele mai eficiente În antrenarea subiecților În jocuri pedagogice/educational gaming), de mare calitate grafică (jocuri de Întreprindere, de gestiune, jocuri de aventuri etc.), jocuri care solicită inteligență, perspicacitate, atenție distributivă și creativitate din partea acestora; - cum tehnicile de Învățare implicate În instruirea asistată de calculator Își au originea În programele skinneriene, momentele de feedback imediat dețin o pondere Însemnată În desfășurarea proceselor de predare/Învățare. Elementele de feedback indică rezultatele și
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cetățean. Și pentru că nu toți indivizii sunt cetățeni, deci nu sunt egali între ei, Aristotel stabilește o distincție în ceea ce privește modul de realizare a justiției: justiție comutativă (aplicabilă între indivizi egali între ei, pentru care orice schimb are aceeași valoare), justiție distributivă sau proporțională (fiecare trebuie să primească, să fie recompensat în funcție de eforturile, meritele sale) și justiție corectivă (aplicabilă în situații de inegalitate dintre indivizi, dintre indivizi și stat, care presupune intervenția unei a treia părți în procesul de schimb, realizată pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în urma unui proces de „coordonare” - poate fi explicată doar printr-o analiză bazată pe putere (Krasner, 1993, p. 245), pentru că va reflecta dorințele actorilor mai puternici (Baldwin, 1993a, p. 340). Keohane recunoaște că, în volumul After Hegemony..., a neglijat problemele distributive: A arăta că statele folosesc instituțiile internaționale pentru a-și atinge obiectivele [...] este relativ ușor. Dar explicațiile funcționale sunt incomplete, pentru că există multe seturi diferite de reguli și organizații care le permit statelor să obțină câștiguri comune (Keohane, 1993, pp.
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
informațional, etc.). Astfel, s-au constatat următoarele (Manolescu, 1999): Simplificarea și reducerea ponderii verigii executiv-motorii, a funcțiilor fizico-mecanice și energetice; Componenta motorie își pierde treptat caracterul de continuitate, devenind o înlănțuire de răspunsuri intermitente care solicită o atenție concentrată și distributivă; Cresc exigențele din sfera senzorială, perceptuală, cognitivă; Crește ponderea factorilor de personalitate (motivații, aspirații, interese, atitudini, afectivitate, etc.); Crește ponderea muncii complexe, superior calificate concomitent cu restrângerea muncii simple, monotone, lipsite de interes; Concentrarea tehnologică crescută poate genera un sindrom
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
educație sau de competență: cei cu un nivel superior sunt implicit mai bine pregătiți profesional, mai educați, deci, se vor raporta la persoana din exteriorul organizației. În teoria echității sunt analizate două tipuri de evaluări ale justeței (Robbins, 1998): justețe distributivă - justețea percepută a recompenselor (cantitativ și calitativ) alocate indivizilor; justețe procedurală - justețea percepută a procesului de alocare, distribuire a recompenselor. S-a constatat că: justețea distributivă are o influență mai mare asupra satisfacției angajaților decât cea procedurală; justețea procedurală tinde
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
În teoria echității sunt analizate două tipuri de evaluări ale justeței (Robbins, 1998): justețe distributivă - justețea percepută a recompenselor (cantitativ și calitativ) alocate indivizilor; justețe procedurală - justețea percepută a procesului de alocare, distribuire a recompenselor. S-a constatat că: justețea distributivă are o influență mai mare asupra satisfacției angajaților decât cea procedurală; justețea procedurală tinde a influența aspecte ca: loialitatea angajaților față de organizație, încrederea în șef, intenția de a pleca. În concluzie, teoria echității demonstrează că motivația angajaților este influențată atât
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Instituție Analiza costurilor tranzacționale Analiza ecologică Dependența de resurse Modelul ecologiei populației Teorie instituțională Postmodernism Accidente de muncă Așteptare Cibernetică Cromatică industrială Efort Ergonomie Eroare umană Factor uman Factori motivaționali extrinseci Factori motivaționali intrinseci Feedback Ierarhia trebuințelor Iluminat Instrumentalitate Justețe distributivă Justețe procedurală Microclimat Motivație Nevoi Nevoi de dezvoltare Nevoi existențiale Nevoi relaționale Nevoia de afiliere Nevoia de putere Nevoia de realizare Obiective organizaționale Presiune atmosferică Proces de comparare Scop Sistem Sistemul om-mașină-mediu Situație de echitate Situație de inechitate Tactici de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
și organizațiilor, se consideră că sunt operante atât ca descriere și explicație a comportamentului membrilor, cât și ca soluții de preîntâmpinare și rezolvare a nemulțumirilor, tensiunilor și conflictelor următoarele dimensiuni ale justeței (echității) sociale (Baron și Byrne, 2000): 1) Justiția distributivă reprezintă felul în care noi percepem că au fost distribuite recompensele (beneficiile) existente în grup între membrii acestuia. Sentimentul de incorectitudine este mai acut atunci când e vorba - așa cum se întâmplă îndeobște - despre resurse limitate, iar indivizii au ocazia de a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pot interveni în distribuția echitabilă. E important de observat că, în vreme ce rezultatele distribuției sunt vizibile, procedurile nu au aceeași transparență pentru membrii obișnuiți ai grupurilor, ele consumându-se frecvent „în spatele ușilor închise”. De unde și reacțiile de gen diferit față de justiția distributivă ale celor ce percep inechitatea procedurală. Ei vor folosi în mai mare măsură mijloace de „răzbunare” mai ascunse (sabotaj, amenințări și violență anonimă). 3) Cercetări multiple au dovedit că oamenii sunt extrem de afectați și de felul în care sunt tratați
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu numai aspectul evolutiv, ci și constrângerile de timp, concretizate în trei mari probleme (Arrow și McGrath, 1995): incertitudinea, interesele conflictuale și limitarea (sărăcia) resurselor. Strategiile de rezolvare a acestor probleme cuprind atenta și realista planificare, negocierea și sincronizarea, alocarea distributivă pe secvențe temporale. Constrângerile temporale înseamnă uneori intense presiuni de timp, care au îndeobște efecte negative asupra performanței. Gândirea de grup - adoptarea de decizii eronate fără examinarea grijulie a informației - este unul dintre ele. Presiunile pot fi atât de puternice
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mulți albi au slujbe foarte sigure, copiii lor au terminat colegiul și sunt aranjați profesional, ei sunt supărați pentru că în general locurile de muncă tradițional ale albilor sunt ocupate de negri (Bobo, 1988). Combinată cu cea a echității și justiției distributive, teoria deprivării relative explică la modul substanțial diferite tipuride proteste și revolte sociale, acte de terorism și recrudescența mișcărilor de dreapta. Actualmente studiul relațiilor intergrupale cunoaște, așa cum pe larg se expune și în lucrarea tradusă din franceză: Stereotipuri, discriminare și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
W.; Templin, C.M.; Whiteside, A. (1999), „Who threats to the common good: Self-interested egoism and empathy-induced altruism”, Personality and Social Psychology Bulletin, 25. Baumeister, R.; Heatherton, T. (1996), „Self-regulation failure: An overview”, Psychological Inquiry, 7. Bazerman, M. (1985), „Norms of distributive justice in interests arbitration”, Industrial and Labor Relations Review, 4. Becker, G. (1991), A treatise on the family, Harvard University Press, Cambridge. Bell, R. (1981), Worlds of Friendship, Sage Publications, New York. Bem, J.D. (1967), „Self-perception: An alternative interpretation of cognitive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sunt potențiale situații de negociere. „Negocierea este procesul în care două sau mai multe părți, având obiective comune și conflictuale, dezbat posibilitățile unui eventual acord.” (Hellriegel, Slocum, Woodman, 1992, p. 478) Aceiași autori vorbesc despre câteva concepte-cheie în negociere: negocierea distributivă (atunci când o parte câștigă, alta pierde), negocierea integrativă (în urma rezolvării problemelor, ambele părți au de câștigat), structurarea atitudinală (patternurile relaționării, spre exemplu, cele competitiv-cooperaționale), negocierea intraorganizațională (atunci când mai multe grupuri de elevi acționează pentrurezolvarea conflictelor intergrupuri), modelul SBS (care afirmă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
gesturilor social-utile de autoîngrijire și de convețuire În microgrupuri sau În școală. Exemple de activități ludice, desfășurate cu elevii cu deficiențe asociate: Jocuri distractive: “Avioanele aterizează!” “Trenurile În gară!” “Jocul culorilor” Scopul: coordonare auz-mișcare; dezvoltarea atenției auditive și a celei distributive; formarea capacității de a practica cu interes jocuri distractive. Material didactic: palete colorate diferit; etichete ce conțin mijloace de transport; palete cu avioane/trenuri colorate; bolduri; sticle de plastic. Descrierea etapelor de lucru: " Împărțirea pe echipe În funcție de mijlocul de transport
JOCUL - MODALITATE DE CUNOAŞTERE ŞI INTERVENȚIE ÎN CAZUL COPIILOR CU DEFICIENȚE ASOCIATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Andreea-Roxana TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2164]
-
cele două perspective ale dezvoltării. Între economic și social Inegalitatea este una dintre temele larg dezbătute în teoriile economice și cele sociale, indiferent dacă acestea pun în discuție justețea existenței fenomenului sau dimensiunile lui. Tematica a stimulat dezvoltarea teoriilor justiției distributive, care s-au străduit, în timp, să identifice caracteristicile unei distribuții juste din punct de vedere social și economic. Amprenta diferitelor curente teoretice a făcut ca răspunsurile acestui demers să contureze o paletă largă de soluții, cel puțin la nivelul
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cel puțin la nivelul teoriei, mergând de la acceptarea inegalităților de orice tip - în virtutea libertăților și a drepturilor - până la urmărirea distribuirii egale a rezultatelor obținute. Între aceste extreme, teoreticienii au argumentat importanța justeței distribuției la startul și la finalul procesului productiv/distributiv sau doar în funcție de un set de criterii (considerate importante), care să ofere tuturor posibilitatea de a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a participa la acest proces, urmând a fi recompensați în funcție de meritele individuale. În planul măsurilor practice ale guvernelor, aceste preocupări s-au tradus simplu prin opțiunea de a lăsa mecanismele pieței - obiective și eficiente prin natura lor - să domine procesul distributiv și pe cel redistributiv, incubând, totodată, sâmburele dezvoltării, sau prin cea a intervenției controlate a statului, pentru a corecta prin redistribuție rezultatele (sociale) injuste ale acțiunii acestor mecanisme. Pe măsură ce „funcționarea mecanismelor de piață”, facil asumată ca interes național prin urmărirea
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a juniorilor I Particularitățile de vârsta remarcarea deplina a aptitudinilor motrice pentru activitatea de performanta si diferențierea lor pe posturi de joc; încheierea proceselor de maturizare sexuala; capacitatea crescuta de analiza critică, perceptivitate asociata precum si o buna memorie si atenție distributiva. Ponderea factorilor de antrenament si obiectivele instruirii Pregătirea fizica (30%) • Atenție deosebita pentru pregătirea fizica generala si multilaterala • Dezvoltarea forței si rezistentei precum si a F+V si V+R; • Dezvoltarea calităților motrice specifice in concordanta cu execuția corecta a deprinderilor
BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI. In: BAZELE GENERALE ALE BASCHETULUI by CĂTĂLIN CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/360_a_642]
-
manifestări coleroase, violente, antisociale; c) limbajul se caracterizează prin logoree, strigăte, vociferări, calambururi sau expresii obscene, limbaj moriatic; d) dispoziție afectivă euforică, bună dispoziție însoțită de strigăte, cântece, gesticulație largă, adesea dezordonată; e) tulburări de ordin intelectual manifestate prin atenție distributivă, de o mare labilitate, dar incapabilă de a se fixa pe ceva anume, o exaltare a memoriei, fugă de idei, gândire prin asonanță, asociații rapide, dar superficiale, imaginație bogată, eliberarea automatismelor prin dezinhibiție. II) Tulburările somato-fizice ale acestor bolnavi se
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
întâmplă în detrimentul producției propriu-zise. Logica e următoarea: mai bine se produce mai puțin decât o parte din producție să se distribuie „incorect politic”, fără să treacă prin verificarea aparatului birocratic. Cei doi autori numesc asta „tendința de a maximiza puterea distributivă”, în contrast cu „tendința de a maximiza plusvaloarea” - caracteristică sistemelor capitaliste -, și văd în ea motorul socialismului. Fenomenul cozii, așa cum am mai arătat, survine în urma acestei logici care este producătoare de penurie. Însă problema fundamentală nu este sărăcirea populației și penuria, ci
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
standard Bonnardel; - Bateria factorială Manzione pentru orientare școlară și profesională; - Testul de aptitudini mecanice MacQuarrie; - Bateria BASC pentru aptitudini școlare colective; - Bateria generală de aptitudini BGA (Boss); - Bateria factorială BVK (Kouteynikoff); - Bateria factorială de aptitudini BFA; - Testul Praga - pentru atenție distributivă; - Testul Toulouse‑Pieron - pentru atenție concentrată; - Scala de dezvoltare motorie Lincoln‑Ozeretsky; - Testul de dexteritate (J.E. Crawford); - Bateria B.G.8; - Testul de memorie Rey; - Testul de orientare spațială (Guilford‑Zimmerman); - Testul Figuri identice - spirit de observație (L.L. Thurstone); - Bateria de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cunoștințe) Scopul: acumularea de noi cunoștințe cu privire la protecția umanitară în timpul conflictelor armate, așa cum rezultă din legislația în vigoare. Obiective educaționale: I. Obiective operaționale - cognitive: 1. Fixarea cunoștințelor deja asimilate în cadrul cursurilor anterioare. 2. Audierea prelegerii cadrului didactic. 3. Dezvoltarea atenției distributive. 4. Educarea studenților în spiritul respectului față de drepturile de care se bucură categoriile de participanți în timpul conflictelor armate. 5. Stabilirea distincției dintre diferitele categorii de participanți la conflictul armat. 6. Transmiterea informațiilor cu caracter juridic referitoare la tema menționată. 7
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]