596 matches
-
noi, apoi frunze noi, dar flori n-au mai fost. Doar salcâmii și teii, arbori care Înfloresc după luna mai, au avut belșug de floare.” Așadar, Pazi, studentă extrem de cultă, cu cea mai solidă educație moral-religioasă, se Încrede În capacitatea divinatorie a naturii, dar, cum vom vedea, nu și În cea a unei chivuțe. Cel puțin, În ziua ghicitului că, apoi, În cursul detenției, va acredita prevestirile țigăncii, văzând că ele se confirmă În totalitate. Arestarea Voiserăm să intitulăm „Hăituiala” această
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Reducere (%) - 19,9 RON 5 20 RON 49,9 RON 10 50 RON 99,9 RON 15 100 RON 149,9 RON 20 150 RON 199,9 RON 25 200 RON - 30 În seria Antropologie au mai apărut • Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță În pregătire: Ideologia umanitară, Bernard Hours LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICA ALBA-IULIA Librăria Mircea Eliade, str. Cloșca, bloc CH1 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257/284749 BRAȘOV Librăria George Coșbuc, str.
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Despre oracolele delfice Studiu introductivtc "Studiu introductiv" Concepția despre oracole În Dialogurile pythicetc " Concepția despre oracole În Dialogurile pythice" Introduceretc "Introducere" Foarte apropiat de fenomenul divinatoriu prin Însăși funcția sa de preot la Delfi, Plutarh a dedicat acestui subiect două dintre cele trei „dialoguri pythice”, De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum 1. Acesta din urmă abordează problema - generală - a decadenței sanctuarelor oraculare, fenomen atestat istoric
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
printr-o atingere (thigontes monon). Desigur, nu trebuie să Împingem prea departe comparația, Întrucât este vorba despre contexte diferite: În De genio..., cel ce-și exercită influența asupra lui Socrate e un demon individual care nu-i trezește neapărat capacitățile divinatorii. Reluarea chestiuniitc "Reluarea chestiunii" Trebuie spus că intervenția lui Ammonios are dublul merit de a schița teoria inspirației din celălalt dialog care va face obiectul analizei noastre - De Pythiae Oraculis, integrându-i demonologia, și de a face trecerea Între cele
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care iese din pământ exercită o influență asupra Pythiei și asupra acestei facultăți pe care ea o deține. Dacă Pyhtia manifestă dispoziția necesară (krasis) pentru a intra În starea de entuziasm, va putea stabili contactul cu divinul. Facultatea divinatorietc "Facultatea divinatorie" Ce se mai poate spune despre această dynamis? Mai Întâi, după E.R. Dodds 1, am avea de-a face cu o teorie savantă, produs al anumitor reflecții filosofice sau teologice, dat fiind că, la origine, harul profetic al Pythiei era
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dat fiind că, la origine, harul profetic al Pythiei era atribuit mai degrabă intrării ei În starea de posesie; este opinia curentă În Antichitate, cea adoptată mai târziu de teologii creștini 2. Lamprias Începe cu o comparație Între această facultate divinatorie și memorie; este un mod de a face mai credibilă teoria (432 a-b), prin stabilirea unei legături Între capacitatea de a pune stăpânire pe lucruri care nu mai sunt și aceea de a capta altele care nu există Încă
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
pune stăpânire pe lucruri care nu mai sunt și aceea de a capta altele care nu există Încă. R. Flacelière3 a apropiat acest pasaj de primul capitol din De memoria lui Aristotel, unde Întâlnim o comparație asemănătoare. Mantike dynamis (facultatea divinatorie) e de natură irațională și se manifestă mai ales În momentele În care sufletul este eliberat mai mult sau mai puțin de legăturile trupului, adică În somn și la apropierea morții 4: acest lucru se datorează fie unei curățiri (katharsis
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
astfel de clipe, fie unei krasis, dispoziție prielnică divinației. În orice caz, are loc un soi de ațipire a facultății intelective (logistikon) capabile de a raționa (phrontistikon), care lasă intuiția liberă să acționeze. Plutarh stăruie asupra caracterului irațional al facultății divinatorii care „ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament” (432 d), cu atât mai mult cu cât „se Îndepărtează de momentul prezent”. La Platon regăsim aceeași insistență asupra iraționalului divinației 1. După A. Delatte 2, deja Democrit remarcase existența antinomiei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dispoziții a corpului (diathesis tou somatos) care se află supus unei transformări (metabole). Rareori, corpul reușește prin sine Însuși să ajungă la o asemenea stare. Dar câteodată „entuziasmul” se produce datorită influenței unui efluviu (rheuma) și a unui suflu (pneuma) divinatoriu (mantikon) pe de-a-ntregul divin (theiotaton). Este cea mai sfântă (hosiotaton) emanație dintre nenumăratele care se ivesc din pământ 3 și sunt purtate de apă și de aer. Acest fluid, pătrunzând (katamignumenon) În trup, Îi imprimă untemperament (krasis) neobișnuit și
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
ca un medicament: prost folosit, el devine vătămător. De altfel, Lamprias Însuși se folosește de imaginea pharmakon-ului (și e bine cunoscută ambiguitatea fundamentală a acestui cuvânt) pentru a descrie o krasis adecvată exalației. „Când facultatea imaginativă (phantasiastike dynamis) și cea divinatorie (mantike dynamis) se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit (pharmakon), În acest caz profeții resimt, fără greș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și profeții inspirați, ca și poeții societăților arhaice (a se vedea exemplul lui Hesiod), sunt „maeștri ai adevărului”, ca să folosim o expresie a lui M. Detienne. Memoria lor nu este una cantitativă, ci transcendentă și esențială. E omnisciența de tip divinatoriu. Iată de ce poezia, ca dar al Muzelor, era singura capabilă să transmită mesajul acestor adevăruri esențiale. „Prin funcția sa profetică, divinația reprezintă, așadar, o irupție a permanenței și a omniscienței divine În curgerea schimbătoare a existenței umane.” 1 Oracolul, În
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de murdăria care le acoperă. Întocmai cum soarele nu devine strălucitor abia când iese din nori, ci era așa dintotdeauna, părând doar lipsit de lumină și Întunecat cât timp era În negură, (432) la fel și sufletul nu dobândește puterea divinatorie abia după ce a ieșit din trup, ca dintr-un nor, ci o deține și În momentul de față, fiind doar orbită, din pricina amestecului și contopirii cu elementul muritor. Nu trebuie să ne minunăm, nici să privim cu neîncredere la cei
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
că «un bun profet este acela care le potrivește bine»2, căci acela este un bărbat cu mintea Întreagă care ascultă glasul rațiunii ce răsună În sufletul lui și respectă indicațiile prin care șsufletulț Îl conduce spre verosimil. Dimpotrivă, facultatea divinatorie, asemenea unei tăblițe de scris fără semne, (D) lipsită În sine de orice rațiune și Într-un mod inexplicabil șchiar pentru profetț, dar extrem de receptivă la impresiile venite din imaginație și presentimente, ajunge să perceapă viitorul fără sprijinul unui raționament
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
prin prelucrare 4. Întocmai cum cositorul topit o dată cu arama Împrumută acestui metal moale și poros mai multă coeziune și o densitate superioară, făcându-l totodată mai strălucitor și mai curat 5, nimic nu ne Împiedică să considerăm că și exalația divinatorie, care posedă afinitate și Înrudire cu sufletele, Împlinește, grupează și corectează neajunsurile lor, atunci când se armonizează cu acestea. Anumite substanțe manifestă un raport echilibrat și afinitate cu alte substanțe; B) un exemplu: bobul șkyamosț, amestecat cu purpura, sau salpetrul 1
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
care rămâneau convinși că nu există decât unul și același Zeu au avut dreptate când au atribuit acest Oracol deopotrivă lui Apollo și Pământului 1. Aduceau argumentul că Soarele, prin influența șdiathesisț și căldura sa, Îngăduie Pământului să emane aburul divinatoriu. În privința Pământului, Îl putem cita pe Hesiod. Mai la curent șcu teogoniaț decât alți filosofi, (F) a numit Pământul «sediul neclintit al Universului»2. Tot așa și noi: Îl considerăm veșnic și nemuritor. Cu toate acestea și după toate probabilitățile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu materia, care În mod necesar Îi este supusă și suferă acțiunea, este totodată cel care ne scutește de orice Îndoială și de orice critică. Adevărul este că, În ceea ce ne privește, noi nu-i negăm câtuși de puțin artei divinatorii caracterul ei religios și spiritual atunci când atribuim sufletului uman, ca materie, (F) ca instrument sau ca arcuș - În oarecare măsură -, acel suflu sacru sau acea exalație care produce «entuziasmul». Să luăm seama că pământul din care provin astfel de exalații
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
această cale. Faptul se explică prin salturile imaginației, la dreapta și la stânga, Întocmai săriturilor făcute dearuncătorii cu mai multe suliți ușoare, (438) care adesea izbutesc până la urmă să atingă ținta 2. 51. De fiecare dată când facultatea imaginativă și cea divinatorie se află În deplină armonie cu exalația, Întocmai unui remediu potrivit, În acest caz profeții resimt, fărăgreș, starea de entuziasm. Dar, când lucrurile nu se petrec astfel, entuziasmul fie nu se produce deloc, fie se produce pe dos, În dezordine
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
poker câștigă un personaj al lui Preda care își găsește apoi casa demolată de o bombă și nevasta moartă în brațele unui necunoscut. Norocul exagerat la cărți nu-i a bună! În Titanic Vals femeile fac pasențe, căutând un sens divinatoriu în rezultat, iar un alt personaj al lui Mușatescu se numește Birlic după numele Asului din cărți. Un actor care îl joacă rămâne cu porecla agățată și o transformă în renume: Vasiliu-Birlic. „A bate birlicul” e un sinonim ironic pentru
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
coroane, am abandonat fandoseala gloriei, disprețuiesc moartea. Sunt superior oricărei specii de boală; durerea nu-mi consumă sufletul. În aceiași operă, dar în alt loc, filozoful critică sistemul politic al vremii care înșeală oamenii, profitând de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de credința lor în arta divinatorie: Ordinea lumii este excelentă, însă orânduirea sa politică este josnică. Se poate constata cum, în adunările sale, au fost preamăriți prin aplauze cei care nu-l cunosc pe Dumnezeu. De fapt, ce este arta divinatorie? Și de ce vă lăsați înșelați? Ea este pentru tine dispensatoarea plăcerilor lumii. Tu vrei să lupți și te slujești de Apollo ca și consilier al masacrelor tale. Scriitorul sirian ne spune că orice lăcomie își are slujitoarea ei, iar un
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca și consilier al masacrelor tale. Scriitorul sirian ne spune că orice lăcomie își are slujitoarea ei, iar un exemplu în acest caz este Apollo, simbolul masacrelor în războaie. Se poate vedea legătura pe care autorul o realizează între arta divinatorie idolatrică și acțiunile de război și violență. Pentru primele două secole, deși avem puține luări de atitudine împotriva serviciului militar, totuși nici una nu este explicită. Opinia atotcuprinzătoare a Bisericii este grăitoare: tinde să valorifice mesajul evanghelic pe tema iubirii față de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
să-l imite pe împăratul filozof Marcus Aurelius (161-180), de o ținută morală superioară lui și mult mai plin de demnitate decât el, apărând în ochii celor gânditori destul ridicol, mai ales atunci când din discuțiile filozofice cădea în banalizarea consultațiilor divinatorii și în isteria viziunilor misterioase, cauzate de mintea sa halucinată. Într-o noapte, după câteva ore de somn agitat și cu întreruperi, trezindu-se ca de obicei să scrie ceva sub cort, asemenea lui Iulius Caesar, sau să-și adâncească
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fel îi este și dezvoltarea, ciclică, cu perioade de expansiune urmate de altele de concentrare. Ritmul său în istorie este asemenea respirației. Înțe lepciunea Chinei e atemporală și imuabilă. Ea întruchi pează un mandat ceresc și are rădăcini în caracterul divinatoriu al scrierii și gîndirii magice și în cultul strămoșilor. Confucius a lansat un așa-zis pariu pe om, o etică specifică ce e încă prezentă în conștiința chinezilor. Ea a fost preluată inclusiv de Partidul Comunist, încă de pe vremea lui
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
termen reluat în Heracles pentru a desemna orice femeie stăpânită de dorința de a ucide). Tot în Hecuba, Casandra este considerată o „bacantă profetică”. Așa se face că, în una și aceeași tragedie, figura bacantei se vede asociată deopotrivă delirului divinatoriu și celui ca dezlănțuire criminală, delirului cu valoare de adevăr și celui ca rătăcire a minții. Privind lucrurile din această perspectivă, n-am fi oare îndreptățiți să înscriem în reflecția noastră și o piesă ca Bacantele de Euripide, unde dubla
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cu care Dionysos îl va ademeni pe Pentheu pentru a-l face să se travestească, pentru a-l atrage în capcana alterității și a metamorfozei? În aceeași piesă însă, Dionysos este și zeul delirului inițiatic, al unei mania cu valoare divinatorie. Dar chiar și acest delir nu e lipsit de o anumită violență, de asocierea cu Ares. Dionysos al unei frenezii semnificând inițiere și înțelepciune se vede el însuși asociat vânătorii, solitudinii și întunericului pădurilor. El este și un Dionysos nocturn
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]