1,064 matches
-
indivizibilă conduce, guvernează ansamblul cu înțelepciune (; sed ut possit universitatem animando penetrare et mundi solidum corpus implere, per numeros soliditatis effecta est - Comm. II, 2, 15). Amestecul fiind realizat, Demiurgul îl împarte în 7 părți, fapt posibil datorită prezenței esenței divizibilului (parului) în conținutul lui. Aceste părți sunt între ele precum termenii a două progresiuni geometrice: duble (pare, pătrate) 1, 2, 4, 8 și triple, impare, cubice (1, 3, 9, 27) cu ajutorul lor Demiurgul alcătuiește o unică progresie 1, 2, 3
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Nicom. p.11, 2-11), numea unitatea cantitate limitantă, limita micimii; alți pythagoreici separație () între număr și părțile sale, anume ceea ce diferențiază multiplii de submultipli, numerele întregi de fracții. Macrobius, urmând îndeaproape această linie, susține apartenența monadei deopotrivă la categoria parului (divizibil, feminin) și a imparului (indivizibil, masculin), socotind-o principiu al tuturor numerelor (I, 6, 7 unum autem quod μονας id est unitas dicitur mas idem et femina est, par idem atque impar, ipse non numerus, sed fons et origo numerorum
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
la fiecare datorită abilităților în trasformare (ascensus - descensus) Plοt. IV, 8, 7, 58 Εnn. Noțiunile de aritmetică și metafizică se întrepătrund și se completează în fragmentul I, 6, 8-9: natura matematică (pe linie pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
pythagoreică) a unității ca par și impar, divizibil și indivizibil își găsește o justificare pe plan metafizic: unitas = mens este indivizibilă (impară, masculină) prin participarea la Divinitate, prin structura și natura sa (Intelectul are o esență unică, structură armonioasă) și divizibilă (pară, feminină) prin faptul că emană Sufletul, este cauza existenței celei de-al treilea hypostas și prin conținerea în sine a tuturor ființelor în diversitatea și multiplicitatea lor. Capitolul 3 Teoria elementelor Aceste două numere (3 și 4), netratate separat
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
est. Sufletele individuale nu sunt părți ale celui Universal doar prin faptul că sunt conforme între ele ca funcție și natură, pentru că niciodată partea nu este conformă întregului nici din punct de vedere cantitativ, nici calitativ 37. Sufletul nu este divizibil în părți pentru că este o calificație, o formă, nu materia calificată de el. Plotin susține că sufletele individuale sunt conforme și identice între ele, după cum și toate laolaltă sunt conforme și identice cu Sufletul Universal; sufletele individuale sunt emanații, dezvoltări
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
în modul în care se produce uniunea între cele două principii material și spiritual. Sufletul Universal este "cea mai perfectă" și mai veche creație a Demiurgului, anterioară Corpului Universal (Tim. 34c; Comm. I, 9, 10), deși conține în esența sa Divizibilul, Ilimitatul și prin Principiul Alterității ( ), două elemente ce definesc corporalul, sensibilul, rămâne incorporal (II, 3, 12 anima quippe incorporea; II, 17, 16 nihil corporeum; I, 14, 7; I, 17, 9). Corpul Universal, care presupune existența materiei, a focului și a
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sine, nealterat (I, 21, 34 nihil infra lunam esse divinum praeter animos deorum hominum... putentur) Capitolul 3 Căderea și înălțarea sufletului Căderea și înălțarea sufletului sunt două fenomene contrare, dar simetrice: pe de o parte, sufletul își pierde unitatea, devine divizibil (diadă), animă materia străină de pe urma căreia suportă beția, pe de alta încearcă să se despartă de materie, de corporal pentru a-și regăsi unitatea originară și a se întoarce în cer, decensus și ascensus animae sunt două aspecte ale aceleiași
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
esențial al transformării sufletului care dezvăluie în același timp structura matematică a acestuia, trecerea de la unitate la diviziune (I, 12, 5-6). Sufletul este monadă (monas), esență simplă și unică la nivelul Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47 despre crearea Sufletului Universal prin amestecul esenței divizibile și indivizibile pe care o menționează și Macrobius (I
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
Inteligibilului, în apropierea Divinității (summus Deus = Unu), devine dublu, divizibil (dyas) în cădere, adică în contact cu Sensibilul. Aceasta, prin adaptarea sufletului la corporal, amintește de două teorii platoniciene: prima din Timaios 47 despre crearea Sufletului Universal prin amestecul esenței divizibile și indivizibile pe care o menționează și Macrobius (I, 12, 6 et haec est essentia quam individuam eandemque dividuam Plato in Timaeo cum de mundanae animae fabrica loqueretur expressit), cea de-a doua din (Arist. Metaph. 937b, Phys. 206b) despre
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sau fenomen și implică: 1.6.1. dinamica sau tensiunea contrariilor: în crearea Corpului Universal, tensiunea este produsă de elementele "cele mai opuse" foc și pământ (I, 6, 21 - I, 6, 44); în constituirea Sufletului Universal dinamica există între Par (divizibil) și Impar (indivizibil) (I, 6, 2; I, 6, 46). 1.6.2. alterarea sau schimbarea calitativă: la nivelul Corpului Universal conexiunea contrariilor puternici se realizează prin intermediul apei și aerului (medietăți) pentru a legitima transmutarea lor continuă (v. supra); la nivelul
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
matematică, numerele reprezintă legătura tuturor lucrurilor, divine și umane, aparțin atât de sensibil, ca măsură a cantității și ca parte integrantă a multiplului, cât și de Inteligibil, ca Idei-numere (monada, diadă, etc.) și ca fundamentate spre Unitate (pară și impară, divizibilă și indivizibilă) care le este principiu. Parul și imparul, alături de proprietățile numerelor, proporții, progresii, raporturi numerice se află la baza creării Sufletului Universal (I, 6, 45-46) printr-o progresie geometrică unică (1, 2, 3, 4, 9, 8, 27) rezultată din
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
-i raționalitate; este singura ipostază care are acces și atributele necesare pentru a acționa asupra celor două Lumi, pentru a le garanta unitatea. El este principiul uniunii și al dispersiei, datorită substanțelor contrare imanente lui impar, indivizibil (Identitate) și par, divizibil (Alteritate, v. supra), este cauza Multiplului, adică a lumii materiale incluzând-o pe cea astrală, intermediară, a sufletelor individuale și a unității, a comuniunii sufletelor multiple în cadrul lui (I, 14, 7), a omului ca microcosmos (unitatea suflet-trup, II, 12, 11
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
numărul indivizilor din noua specie trebuie să rămână În permanență egal cu un număr prim; așadar, trebuia creat un individ, apoi doi, apoi trei, apoi cinci... pe scurt, trebuia respectat riguros șirul numerelor prime. Evident, menținerea unui număr de indivizi divizibil doar cu el Însuși și cu unitatea trebuia să atragă simbolic atenția asupra pericolului pe care-l reprezintă, În sânul oricărei societăți, constituirea de regrupări parțiale; se pare Însă că Hubczejak a introdus această condiție În caietul de sarcini fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
marginile orașului și semafoarele clipesc singure în ceață. În sfârșit lumea a adormit. Televizorul merge în gol. Costache Popa sforăie pe fotoliul său, lumini albastre se plimbă pe pereții camerei jerpelite, sonorul, în lipsa unui ascultător, redevine o materie inertă, indefinit divizibilă, ca piatra sau nisipul. Acum ar fi momentul, dacă dl. Popa ar avea o fiică, o soră, o soție, o mamă, ca aceasta să-l privească cu luare aminte și să se întrebe cine e omul, cine e omul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
alte cuvinte, orizontalitatea și verticalitatea (axa sintagmatică și cea paradigmatică, în terminologia jakobsoniană) se lasă cu ușurință convertite una într-alta. Din această perspectivă, punctum-ul barthesian transpune sinecdoca într-o metonimie sui-generis: Privirea, (...) care pătrunde într-o realitate prin excelență divizibilă, se conformează principiului sinecdocii: fiecare ansamblu de detalii, al cărui mozaic reprezintă un sector sau o porțiune a „realității”, tinde a se recompune în chiar momentul când părea a se dezagrega; predomină forțele centripete; fiecare detaliu este literalmente pars pro
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
consum important care-i va cere să investească din ce în ce mai puțin. Legate tot de caracteristicile consumului, teoriile lui Samuelson (Premiul Nobel pentru economie în 1970) sunt la originea unei noi abordări, prin teoria bunurilor colective care nu sunt nici rivale, nici divizibile: "Un bun colectiv (serviciu, dar vorbim de bun) este un bun a cărui disponibilitate nu este diminuată de prezența unui consumator suplimentar (se vorbește de "non-rivalitatea" consumatorilor) [...]. Prin natură, bunurile colective nu se supun logicii pieței: ele sunt externalități pozitive
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
puteau fi auzite sloganurile "vrai Français", "noble Français" și "bon Français".5 Ne aflăm totuși destul de departe de ideea modernă de națiune și de identificarea acesteia cu statul și cu un teritoriu stabil. Pe de o parte, teritoriul acesta este divizibil și poate fi compus și recompus de către rege, iar pe de altă parte, monarhia este unică și indivizibilă, idee care așeză, pentru o perioadă lungă de timp, temelia istorică a statului francez modern. Oricum, ar trebui să fim atenți și
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a celui care se face vinovat de fapte grave față de cel care avea îndatorirea de a-i acorda întreținere, față de acesta, care nu mai are aceasta obligație (art. 1 și 3 Decretul nr.31 din 1954). * Obligația de întreținere este divizibilă Ca și în dreptul comun, și în dreptul familiei, obligațiile cu mai mulți creditori sau mai mulți debitori sunt supuse, cu unele excepții, regulii divizibilității atât sub aspect activ cât și pasiv. Art. 92 C. fam. referindu-se la cazul când mai
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
îndreptățite să o ceară. În acest ultim caz, instanța trebuie să hotărască modul în care se va împărți întreținerea între persoanele care urmează a o primi. Textul acestui articol nu prevede solidaritatea între creditori, de altfel, în dreptul comun, obligațiile sunt divizibile (art. 1041 C. civ.). Art. 90 alin. 1 C. fam. referindu-se la cazul în care mai multe persoane sunt obligate sa întrețină aceeași persoană prevede că acestea vor contribui la plata întreținerii proporțional cu mijloacele care le au. De la
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care a fost obligat să plătească are o acțiune în regres împotriva celorlalți codebitori, dar cu aceasta ocazie, el nu poate cere de la fiecare decât partea contributivă la întreținere. În această din urmă situație, obligația nu mai este solidară ci divizibilă (potrivit art. 1052 C.civ.). Solidaritatea își are temeiul în lege, iar instanța judecătorească este chemată numai să constate situația de fapt, adică urgența, care justifică dreptul părintelui de a acționa numai pe unul dintre copii. O altă excepție este
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
față de minor între părinții și bunicii acestuia, de pildă, fiindcă ordinea în care aceștia datorează întreținere este diferită. Cind sunt doi sau mai mulți bunici, obligația lor de întreținere față de nepotul minor obligație subsidiară față de cea a părinților copilului este divizibilă între bunici, în funcție de posibilitățile fiecăruia. Regula divizibilității face ca persoana îndreptățită să primească întreținere să fie nevoită a acționa în judecată pe toți cei îndatorați pentru a obține acoperirea integrală a creanței sale, întrucât fiecare debitor este ținut numai în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
întreținerea, prevenindu-se totodată posibilitatea stabilirii excesive a pensiei de întreținere în raport cu salariul de la începutul perioadei avute în vedere. E. Caracterul "in solidum" al obligației de întreținere a părinților față de copiii lor minori Obligația de întreținere are, in principiu, caracter divizibil atât activ cât și pasiv (art. 92 și 90 alin. 2 C. fam.); prin excepție, legea reglementează două cazuri de solidaritate pasivă în art. 90 alin. 2 și art. 96 alin. 2 C. fam. Fără a putea fi calificată obligație
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a fost extrem de controversată. Edificiul său s-a înălțat pe o serie de platitudini și simplificări de genul : "indivizii preferă mai multe bunuri decît mai puține", "indivizii sunt capabili să-și ordoneze opțiunile după o ordine de preferințe", "mărfurile sunt divizibile", "indivizii aleg acea opțiune pe care o preferă" ș.a. Edificiul a integrat și un aparat matematic, în dorința de a demonstra că, într-adevăr, "omul e un animal care calculează" și de a dobîndi un prestigiu mai bun în rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
ca nici un producător sau comerciant să nu poată influența prețul în mod semnificativ, ca fiecare marfă să fie vîndută la un preț uniform, ca transferul oricărui factor productiv să nu fie însoțit de nici o fricțiune și ca toate să fie divizibile la infinit. O piață perfectă este una non discriminatorie, în care informațiile sunt imediat disponibile tuturor participanților. Deci individul ar fi cvasiomniscient, devenind o condiție a echilibrului, aspect criticat ulterior de austriacul Friedrich von Hayek. Și Walras caută un numitor
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
care fiecare individ dorește să regrupeze diversele curbe de indiferență potrivit tabloului său de preferințe. Astfel, autorul consideră că a stabilit fundații obiective pentru determinarea varia bilelor incluse în propriul sistem. Plecînd de la ipoteza potrivit căreia bunurile și utilitățile sunt divizibile în fracțiuni infinitezimale, Pareto elaborează o metodă ce consistă în a înscrie într-un sistem de coordonate toate curbele de indiferență posibile, legînd punctele în care diferitele combinații de bunuri au aceeași ofelimitate. Un exemplu în acest sens sunt curbele
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]