175 matches
-
de cele ale nespecialiștilor (Jay, Young, 1979). Oricum, dacă facem comparații pe scara istoriei și între diferite culturi, apare clar că homosexualitatea este în primul rând un fenomen sociocultural, înscriindu-se, în mare, în același complex factorial ca și magnitudinea divorțialității, rata mică a fertilității, coabitarea heterosexuală. În tot cazul, indiferent de etiologie și dincolo de etichetările sociale, homosexualitatea (atât cea masculină, cât și lesbianismul) este o realitate masivă a zilelor noastre. Se estimează că în SUA există peste 25 de milioane
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
radicale produse în aranjamentele de viață ale lumii contemporane. Un alt factor important, nu fără conexiune cu primul, este emanciparea femeii, cu deosebire independența ei economică. De fapt, în mare măsură, cauzele „crizei” familiei moderne sunt identice cu cele ale divorțialității și celibatului (vezi capitolul 7). Altfel spus, cei îngrijorați de degradarea familiei contemporane, pierderea valorilor ei și pierderea valorii ei în societatea de ansamblu, cu efecte vizibile în scăderea natalității, în delincvență, violuri, copiii străzii, sănătate sexuală și altele, văd
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Europa în general și pe alte continente, s-au propus și strategii de intervenție promariaj, unele de factură pur jurnalistică, altele fundamentate pe cercetări și practici de specialitate. Astfel, W. Galston (1996) propune un plan în trei puncte vizând reducerea divorțialității: 1. măsuri premaritale (educația promariaj în școli și biserici) mandatate de stat; 2. intervenții în timpul mariajului, care să însemne încurajări prin politici fiscale (scutiri de impozite, alocații etc.) și prin flexibilizarea din partea sectorului de stat și privat a timpului de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului parental, dezorganizarea sau disoluția familiei, creșterea ratei divorțialității și instabilității cuplului familial. Școala, incapabilă să facă față multiplelor probleme care sunt lăsate pe seama ei de către ceilalți factori demisionari, proliferează evaziunea și abandonul școlar, indisciplina și mediocritatea, creșterea numărului copiilor problemă. S-a încercat proiectarea și construcția unui model
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
și constituirea veniturilor familiei sunt surse ale eventualului conflict familial dintre noii bărbați și noile femei ale modernității actuale. Un management casnic bazat pe reciprocitate poate ține conflictul sub control. În caz de eșec, divorțul este inevitabil. Faptul că rata divorțialității este astăzi atât de înaltă nu-i deloc întâmplător, fiind doar efectul direct al acestui conflict în desfășurare. Consecințele lui se repercutează diferit asupra celor doi parteneri. Să reluăm premisele. Bărbații sunt dependenți sexual și emoțional de femei în tot
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și emoțional al soției. Piața recăsătoriilor s-ar putea să fie diferită pentru bărbații și pentru femeile divorțate. Diferențele pot să fie demografic și economic induse, deși cel mai adesea sunt aleatoare. Oricum, cultura societăților afectate de rate înalte ale divorțialității este saturată de tensiuni, nevroze și practici sexuale colaterale care sunt semne distincte ale instabilității. Familia oferă cadrul unei privatități sau intimități suportate de relația maritală stabilă. Divorțul extinde spațiul privatității, dar în absența unor relații maritale suportive. Privatitatea se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
în cel mai bun caz după confirmarea realizării profitului. Pe de altă parte, familia presupune conviețuirea partenerilor în cuplu, iar mobilitatea ocupațională prelungită a unuia poate transforma despărțirea de fapt într-una de drept prin survenirea divorțului. Rata înaltă a divorțialității din economiile de piață are rădăcini și în mobilitatea ocupațională înaltă. Totodată, copilul mic - de fapt, până la maturitate - este dependent de părinți, iar în primele faze mai ales de mamă, ceea ce solicită stabilitate, adică opusul mobilității. În consecință, societatea de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
influiențează și/sau se intercondiționează reciproc: capacitatea de a avea și menține legături matrimoniale poate fi foarte bine expresia unor forme ușoare de boală, după cum un curs defavorabil cu multiple recăderi al maladiei ar putea fi realizat și independent de divorțialitate. Cert este că această relație este una statistică în care indicii de corelație pozitivă (respectiv negativă) sunt semnificativi din punct de vedere statistic (indice de corelație /tau = 0.75). Gradul de socializare apreciat prin capacitatea subiectului de a întreține sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
devenind o știință autonomă. În literatura de specialitate, se pot distinge două abordări ale demografiei: − în sens restrâns (demografia pură sau formală), corespunzător specificității obiectului ei, demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
aplicabilitate în demografie o au conceptele teoriei probabilităților și statisticii matematice; aceste concepte stau la baza întocmirii unora dintre cele mai valoroase instrumente de analiză demografică, instrumente cunoscute sub denumirea de „tabele demografice” de mortalitate, de fertilitate, de nupțialitate, de divorțialitate etc. În același timp, elementele de teoria probabilităților sunt avute în vedere în elaborarea metodelor de prognoză a populației, cu un evantai foarte diversificat și care prezintă o importanță deosebită pentru activitatea economico-socială. Tot în demografie și-a găsit aplicabilitate
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
demografic definește masa (totalitatea) evenimentelor de același fel, înregistrate într-o anumită perioadă de timp. În funcție de natura evenimentelor demografice a căror masă o descriu, fenomenele demografice poartă denumiri specifice: − natalitate - masa născuților vii; − mortalitate - masa deceselor; − mortinatalitate - masa născuților morți; − divorțialitate - masa divorțurilor; − nupțialitate - masa căsătoriilor; − migrație - masa evenimentelor de schimbare a domiciliului stabil. Fenomenele demografice au ca trăsătură distinctivă caracterul de masă, fiind supuse unor legități statistice; ca urmare a caracterului lor aleatoriu, ele se supun conceptelor teoriei probabilităților. În vederea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
și metode de analiză, Editura Oscar Print, București, 2005, p. 77. footnote>. Evoluția populațiilor umane este influențată într-o mare măsură de intensitatea cu care se manifestă fenomenul natalității. La rândul ei, natalitatea este potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
potențial influențată de evoluția nupțialității și divorțialității populației. De altfel, se poate afirma fără niciun fel de rezerve că cele trei fenomene sunt implicate, direct sau indirect, în procesul reproducerii populației, ceea ce susține necesitatea analizei corelate a acestora (natalitate - nupțialitate - divorțialitate). Natalitatea populației desemnează mulțimea (masa) născuților vii în cadrul unei colectivități umane, delimitate în timp și spațiu. Pentru măsurarea dimensiunii acestui fenomen demografic se utilizează o mărime relativă de intensitate<footnote M. Țarcă, Demografie, Editura Economică, București, 1997, pp. 159-160. footnote
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
-i înțelege. Familia este o valoare foarte importantă pentru români, oamenii necăsătoriți, de pildă, sunt percepuți ca fiind nefericiți, iar tinerii după vârsta de 25 de ani sunt presați de familia lor și de către cei apropiați să se căsătorească. Rata divorțialității în România este mai mică decât media europeană, în anul 2002, de pildă, în țara noastră s-au destrămat 19,1% dintre căsătorii, în timp ce în Suedia mai mult de jumătate dintre acestea s-au sfârșit printr-un divorț (54,9
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mică decât media europeană, în anul 2002, de pildă, în țara noastră s-au destrămat 19,1% dintre căsătorii, în timp ce în Suedia mai mult de jumătate dintre acestea s-au sfârșit printr-un divorț (54,9%). Rate foarte crescute ale divorțialității au fost înregistrate și în Belarus (52,9%), Finlanda (51,2%), Statele Unite (45,8%), Marea Britanie (42,6%) etc. O altă particularitate a familiei românești este aceea că preia o parte din funcțiile pe care ar trebui să le exercite statul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
reproducerii populației, însă în sens restrâns, prin reproducerea unei populații se înțelege natalitatea și fertilitatea. Fertilitatea este multifactorial determinată, și anume: 1. Factorii demografici: distribuția pe sexe, structura populației, în special a populației feminine, pe grupe de vârstă, nupțialitatea și divorțialitatea. 2. Factorii medico-biologici: sterilitatea feminină și masculină, patologia genitală, consecințele medicale ale avorturilor, igiena sexuală. 3. Factorii sociali: prelungirea școlarizării, gradul de angajare a femeilor în activitățile socioeconomice, categoria socială, migrația populației 4. Factorii legislativi: prevederile Codului muncii și Codului
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de: * producerea căsătoriilor la vârsta de fecunditate maximă a femeii, sau cu puțin înainte, deci dacă vârsta la căsătorie nu este avansată; * intensitatea ridicată a căsătoriilor sau dacă nupțialitatea este mare; * stabilitatea familiei, ceea ce în demografie se traduce printr-o divorțialitate mică; * intervalul protogenezic mic (durata medie care separă căsătoria de nașterea primului născut viu). După unele sondaje făcute în diferite zone ale țării, rezultă că el se situează in jurul valorii de 22-23 luni, prezentând însă mari variații în raport cu mediul
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de scăderea semnificativă a numărului divorțurilor, ca urmare a unor dispoziții legale referitoare la divorț, din octombrie 1966. După 1967, crește ușor până în 1970, pentru ca în 1975 să devină de peste 4 ori mai mare. Perioada 1975-1989 păstrează, cu mici diferențe, divorțialitatea la cote asemănătoare celor din 1965. Figura 84. Divorțuri în România în perioada 1940-1989 Figura 85. Divorțuri pe medii în perioada 1990-2000 În Figura 85 este reprezentată evoluția divorțurilor pe medii în perioada 1990-2000, putându-se observa marea diferență dintre
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
în perioada 1990-2000, putându-se observa marea diferență dintre cele două medii. În anul 1990 numărul divorțurilor a fost de aproximativ de 3,1 ori mai mic în mediul rural și în anul 1995 de 2,5 ori. Decalajul ratei divorțialității între cele două medii înregistrează o tendință de scădere. În general, numărul divorțurilor crește ușor, dar sigur, ca de exemplu de la 30725 în anul 2000 la 35225 în anul 2004. Vârfurile de divorțuri se înregistrează la grupele de vârstă de
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de divorțuri se înregistrează la grupele de vârstă de 25-34 ani, apoi 35-39 ani și 20-24 ani. De remarcat prezența divorțurilor la grupe mari de vârstă care în societățile tradiționale erau aproape inexistente. Prezentăm o serie de date relevante privind divorțialitatea așa cum le-am găsit la Institutul Național de Statistică [42, pp. 21-29; 34]. În ultimii 14 ani, nu s-au remarcat schimbări semnificative ale ratei divorțialității: 1,42 divorțuri la 1000 de locuitori în 1990, 1,63 divorțuri la 1000
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]