168 matches
-
Național de Statistică arată că nupțialitatea înregistrează o tendință de scădere, rata acesteia ajungând la 6,1 căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7 în 1989, la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității, la sfârșitul anului 1993, datorată simplificării formalităților birocratic-judecătorești, din 1995, divorțialitatea revine la valorile tipice ultimilor 15-20 de ani (I.N.S, 2002, pp.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7 în 1989, la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității, la sfârșitul anului 1993, datorată simplificării formalităților birocratic-judecătorești, din 1995, divorțialitatea revine la valorile tipice ultimilor 15-20 de ani (I.N.S, 2002, pp. 16-17). Mai mult, ponderea cea mai mare în totalul divorțurilor o au cuplurile fără copii. Prezența copiilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității, la sfârșitul anului 1993, datorată simplificării formalităților birocratic-judecătorești, din 1995, divorțialitatea revine la valorile tipice ultimilor 15-20 de ani (I.N.S, 2002, pp. 16-17). Mai mult, ponderea cea mai mare în totalul divorțurilor o au cuplurile fără copii. Prezența copiilor în familie duce la evitarea sau amânarea divorțului. Cu cât există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Filipeni, tendința de scădere a populației se observă în perioada de la recensământul din 1992 până la cel din 2002, comparativ cu populația comunei înregistrată în 1966 și 1977. Toate elementele care caracterizeaz indicatorul populației (natalitatea, mortalitatea, spor natural, spor migratoriu, nupțialitate, divorțialitate, rata de formare de noi familii converg spre o situație care ar trebui să alarmeze factorii de decizie. Atât timp cât natalitatea a fost ridicată, fenomenul migrării spre oraș (Bacău, în principal!) nu a influențat negativ scăderea populației din satele comunei. După
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în luna iunie, a fost de 127 (8,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna mai, când a fost de 9,6 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în luna iunie, 12.154 căsătorii, cu 3.802 mai multe decât în luna mai. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2
Câte nașteri, decese, nunți și divorțuri au fost înregistrate în luna iunie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/76687_a_78012]
-
luna iunie 2013, de 4.875 persoane, la fel ca în luna iunie 2012 (3.150 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 17 mai mic decât în luna iunie 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna iunie 2013, cu 1.664 mai mare decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 611 mai puține divorțuri în luna
Câte nașteri, decese, nunți și divorțuri au fost înregistrate în luna iunie by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/76687_a_78012]
-
în luna iulie a fost de 155 (8,2 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna iunie, când a fost de 8,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna iulie 13.908 căsătorii, cu 1.754 mai multe decât în luna iunie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 1
Mișcarea naturală a populației în luna iulie: Câte nașteri și decese au avut loc în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72443_a_73768]
-
în luna iulie 2013, de 539 persoane, la fel ca în luna iulie 2012 (2.136 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 23 mai mare decât în luna iulie 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna iulie 2013, cu 933 mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 29 mai multe divorțuri în luna iulie
Mișcarea naturală a populației în luna iulie: Câte nașteri și decese au avut loc în România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/72443_a_73768]
-
în luna mai, a fost de 143 (9,6 copii sub un an la 1.000 născuți-vii), rata fiind în scădere față de luna aprilie, când a fost de 10,8 copii sub un an la 1.000 născuți-vii. Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat, în luna mai, 8.352 căsătorii, cu 4.795 mai multe decât în luna aprilie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2
Spor natural negativ: Vezi mișcarea naturală a populației în luna mai by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77899_a_79224]
-
luna mai 2013, de 5.316 persoane, la fel ca în luna mai 2012 (3.502 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 20 mai mic decât în luna mai 2012. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna mai 2013, cu 5 mai mic decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 17 mai puține divorțuri în luna mai
Spor natural negativ: Vezi mișcarea naturală a populației în luna mai by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/77899_a_79224]
-
excedent față de născuții-vii), la fel ca în luna ianuarie (6.030 persoane). Numărul deceselor copiilor cu vârstă sub un an, înregistrate în luna februarie a fost de 126, în scădere față de luna ianuarie (130 decedați sub 1 an). Nupțialitate și divorțialitate La oficiile de stare civilă s-au înregistrat în luna februarie 4.881 căsătorii, cu 903 mai multe decât în luna ianuarie. Numărul divorțurilor pronunțate prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 a fost de 2.203
Populația României a continuat să scadă în februarie 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37592_a_38917]
-
luna februarie 2014, de 6.879 persoane, la fel ca în luna februarie 2013 (6.802 persoane). Numărul copiilor cu vârstă sub un an care au decedat a fost cu 28 mai mic decât în luna februarie 2013. Nupțialitate și divorțialitate Numărul căsătoriilor a fost, în luna februarie 2014, cu 1.041 mai mare decât în aceeași lună din anul precedent. Prin hotărâri judecătorești definitive și conform Legii nr. 202/2010 s-au pronunțat cu 717 mai puține divorțuri în luna
Populația României a continuat să scadă în februarie 2014 by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/37592_a_38917]
-
politica editorială a trustului, iar echipa redacțională va fi aceeași ca până acum; achiziția este apreciată drept una dintre cele mai spectaculoase de pe piața media din România l Datele sintetizate de Institutul Național de Statistică relevă faptul că în topul divorțialității din România conduc detașat hunedorenii, în timp ce la polul opus (cu cele mai puține divorțuri) se situează oltenii și bucureștenii; la nivel regional, faptul că rata divorțialității este dublă în Banat și Transilvania comparativ cu Oltenia și centrul țării se datorează
Agenda2006-22-06-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/285010_a_286339]
-
România l Datele sintetizate de Institutul Național de Statistică relevă faptul că în topul divorțialității din România conduc detașat hunedorenii, în timp ce la polul opus (cu cele mai puține divorțuri) se situează oltenii și bucureștenii; la nivel regional, faptul că rata divorțialității este dublă în Banat și Transilvania comparativ cu Oltenia și centrul țării se datorează, explică sociologii, gradului mare de urbanizare l Cu ocazia GayFest, Organizația Accept a inițiat o dezbatere pe tema căsătoriilor gay în România l Din 2 octombrie
Agenda2006-22-06-saptamana pe scurt () [Corola-journal/Journalistic/285010_a_286339]
-
nivelul valorilor, comportamentelor și acțiunilor de această coexistență a celor trei sisteme creează dificultăți majore în implementarea deciziilor politice de combatere a flagelului respectiv. Evoluția raporturilor sexuale dintre bărbați și femei, în sensul creșterii ponderii celor premaritale și extramaritale, creșterea divorțialității având drept cauze dizarmoniile sexuale dintre parteneri, sporirea numărului celor care au comportamente sexuale atipice (homosexualii), reprezintă tot atâtea procese care îngreunează în plus demersul politic anti-SIDA. În China, chiar dacă ratele de seropozitivitate nu sunt mari (raportat la populație), având
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
schimbată urgent. Partea a patra Familia și analfabetismul în viața privată Nici Casandre, nici romantici Primele ispite legate de tratarea temei despre situația familiei în România s-au orânduit firesc: să analizez pe scurt starea de fapt: creșterea mare a divorțialității, creșterea de 1,5 ori a numărului familiilor monoparentale, scăderea dramatică a natalității la categoria de vârstă cea mai fertilă din România și, de ce nu, faptul că aproape 80% dintre crime și lovituri cauzatoare de moarte se petrec între soți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
au următoarele consecințe: a) întăresc conservatorismul de gen și ideea că viața privată e apanajul femeilor; b) constituie sursa fundamentală a socializării timpurii a femeilor pentru acceptarea dublei zile de muncă drept destin fatal; c) ajută o creștere semnificativă a divorțialității din cauza bărbaților (la ora actuală bărbații au un scor de 5-1 în inițierile și cauzele divorțurilor) care, consumând mai puțină energie în viața de familie, sunt mai detașați de ea; d) crește iresponsabilitatea paternă și numărul familiilor monoparentale; e) slăbește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
cu nevoi speciale s-a constatat o mai mare implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care s-a derulat pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
implicare a ambilor părinți în vedere obținerii succesului adopției. De asemenea, interesant de constatat este faptul că, familiile adoptive au un grad de stabilitate considerabil crescut. Pe de o parte rata divorțialității după adopție este foarte scăzută comparativ cu rata divorțialității în familiile care au copii biologici. Benson et al.89 au lansat în anul 1989 un studiu care s-a derulat pe o perioadă de 4 ani, având un eșantion alcătuit din 715 familii care au adoptat copii în perioada
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
3. Satisfacția în viața familială 148 6.3.1. Diferențieri marcante 148 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
3.1. Diferențieri marcante 148 6.3.2. Factori ai reușitei și nereușitei familiale. Sindromul incapacității de conviețuire 150 6.4. Ciclul vieții familiale 153 6.5. Violența în familie 156 Capitolul 7 Divorțialitate, recăsătorire și alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alternative nonmaritale 7.1. Divorțialitatea și cauzele ei 169 7.1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea și problemele ei 185 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeie 185 7.2.2. Avantaje și dezavantaje ale recăsătoririi 186 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1.1. Creșterea disrupției conjugale în societatea contemporană 169 7.1.2. Cauze generale. O nouă mentalitate a divorțului 172 7.1.3. Factori explicativi specifici 174 7.1.4. Divorțialitatea ca proces temporal 179 7.1.5. Consecințe ale divorțialității 181 7.2. Recăsătorirea și problemele ei 185 7.2.1. Disparitatea bărbat-femeie 185 7.2.2. Avantaje și dezavantaje ale recăsătoririi 186 7.2.3. Familia reconstituită: părinți vitregi-copii vitregi 188 7.3. Alternative nonmaritale 195 7.3.1
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cu informații științifice provenite din câmpul psihologiei sociale. Ar fi fost și necinstit, și păgubitor să procedăm altfel atunci când se au în vedere familia ca microcosmos uman sau fenomene ce stau sub semnul psihosocialului, cum ar fi alegerea partenerului conjugal, divorțialitatea, recăsătorirea, coabitarea. Cu atât mai mult era necesar acest lucru în discutarea problemelor și a stresului pe care aproape cu fatalitate orice familie le încearcă, la care se adaugă asistența și terapia lor (capitolele 9 și 10). Aș menționa aici
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
regulă, o echipă de cercetare, sunt foarte costisitoare. O depășire a acestor impasuri ar fi ca unul și același individ să practice o viziune și o intervenție de tip transdisciplinar, integrativ. Să fie, adică, expert pe probleme: violența în familie, divorțialitate, relația părinți-copii etc. Acest lucru se și întâmplă în mișcarea științifică și asistența socială contemporană. Dificultatea în acest caz este că expertul în cauză trebuie să posede cunoștințe profunde din multe domenii, care în mod tradițional s-au acumulat în
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]