323 matches
-
te aștepți la orice: existența nu coincide întotdeauna cu un voiaj de plăcere. Hipparh oferă și detalii: trupul este muritor, bolile amenință, și sunt numeroase; sufletul își are și el metehnele lui, și nu chiar dintre cele mai mici. Între dizenterie și nelegiuire, între retenția urinară și ilegalitate, calea pare îngustă pentru cel ce se aventurează în viață cu dorința de a evita valea plângerii! Dorințele și pulsiunile asaltează trupul: unele țin pur și simplu de abuz, de crimă, precum incestul
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sau pe piele, o crustă de cristale albe, de sare, de la transpirația care se evapora. Hrana era inconsistentă, iar din cauza țânțarilor abia dacă reușeam să ațipim noaptea. Nu se putea bea decât apă din Dunăre, din care cauză infecția digestivă, dizenteria erau un fenomen curent”.... Cea mai cumplită muncă în lagărul de la Periprava a fost însă recoltatul stufului pentru Combinatul de hârtie și celuloză Chițcani, Brăila. Despre munca la stuf, despre care tatălui meu îi era parcă prea greu și să
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
virtuțile, în demnitate și onestitate. La întoarcerea dintr-o misiune îndeplinită într-un mod lăudabil la Curia Romană în favoarea prelaților englezi, împreună cu fratele Petru de Tewkesbury, pe atunci guardian de Londra, și cu alți frați predicatori, s-a îmbolnăvit de dizenterie la Oxford. Se spune că asta a fost cauzată de frigul îndurat, de truda depusă pentru a restabili pacea între rege și guvernatorul Țării Galilor, precum și de călătoriile sale prin Anglia. După ce s-a vindecat de dizenterie prin intermediul medicamentelor, a fost
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
s-a îmbolnăvit de dizenterie la Oxford. Se spune că asta a fost cauzată de frigul îndurat, de truda depusă pentru a restabili pacea între rege și guvernatorul Țării Galilor, precum și de călătoriile sale prin Anglia. După ce s-a vindecat de dizenterie prin intermediul medicamentelor, a fost lovit de o colită intestinală și de o durere atât de chinuitoare la o coapsă, încât cu greu reușea să-și rețină urletele. Înainte de a muri, timp de trei zile a implorat continuu: «Vino, preadulce Isuse
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
pe aceleași meleaguri în trecut. Nu putem identifica holera actuală nici măcar cu acea "pestă", descrisă de cronicarii medievali ca fiind caracterizată de abundente evacuări sangvinolente, căci prezența masivă a sângelui în fecale dovedește că nu fusese vorba decât de o dizenterie bacilară epidemică 3. Epidemiologii de la mijlocul secolului al XIX-lea au socotit necesar să facă o distincție netă între formele de boală cunoscute înainte de 1830 pe continentul european și cele care se dovedeau a fi fost importate aici după acea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
comanda feldmareșalului cneaz Ivan Feodorovici Pașkevici, să treacă Prutul la 21 iunie/3 iulie 1853, fără declarație de război, și să ocupe militar Principatele Romîne 347. Dar în acestea bântuia sporadic holera, printre alte afecțiuni, ca febra sau frigurile intermitente, dizenteria și diareea. De aceea odată cu instalarea trupelor țariste, mai întîi în Moldova, au fost organizate spitale vremelnice la Iași, Vaslui și Galați, iar unii bolnavi fiind internați în spitalul miliției ostășești din Capitala țării 348. Dată fiind primejdia izbucnirii unei
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
decât cea a localnicilor aflați sub ocupație, în cele 17 lazarete rusești nou înființate, printre care și două spitale mai mari, unul la București și celălalt lângă Prut, se aflau totuși internați soldați suferind de holeră, friguri intermitente, diaree și dizenterie. Holera bântuia, dar nu într-o formă prea gravă, majoritatea fiind cazuri curabile. Organizarea spitalelor era bună, iar medicii și infirmierii, pricepuți; spitalele erau prevăzute cu băi de abur, iar alimentația, bazată pe carne și pâine, se dovedea a fi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
medicii sunt foarte ocupați cu acești oaspeți. În general, starea sanitară a trupelor staționate în orașe e bună; locuințele bune și aprovizionarea excelentă contribuie mult la aceasta. Însă în sate și la trupele în marș există multe îmbolnăviri: friguri intermitente, dizenterii, pleurezii, reumatism și degerături. Între aceștia este răspândită holera; ei și dizenteriei li se datorează mortalitatea cea mai mare. Ea crește unde lipsește ajutorul potrivit în primele ceasuri. Din partea comandamentelor rusești se propun cele mai variate măsuri de prevedere, însă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
trupelor staționate în orașe e bună; locuințele bune și aprovizionarea excelentă contribuie mult la aceasta. Însă în sate și la trupele în marș există multe îmbolnăviri: friguri intermitente, dizenterii, pleurezii, reumatism și degerături. Între aceștia este răspândită holera; ei și dizenteriei li se datorează mortalitatea cea mai mare. Ea crește unde lipsește ajutorul potrivit în primele ceasuri. Din partea comandamentelor rusești se propun cele mai variate măsuri de prevedere, însă cele mai multe sunt impracticabile într-o țară unde lipsesc atât de des drumurile
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în casele clucerului Costache Niculescu din mahalaua Popa Dîrvaș, Văpseaua de galben, în București. Pe lista afecțiunilor de care sufereau nu numai localnicii, dar și soldații ruși, chiar înainte de dezlănțuirea ostilităților, s-au situat pe primele locuri: frigurile intermitente, diareea, dizenteria și holera; de aceea întîlnim și medici, mai ales din rândurile celor de județ, care au îngrijit militari ruși în spitalele orășenești sau cele vremelnice ostășești. Dintre aceștia pot fi menționați: dr. Tadeus Navara, la Buzău, dr. Fr. Aumüller, la
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pe Dunăre și având contacte directe cu Constanța, Hîrșova și Măcin. Unii dintre medicii întîlniți în armata otomană, al căror număr creștea zilnic, datorită noilor veniți din Europa occidentală, au considerat cazurile de holeră ori ca indigestii rebele, ori ca dizenterii "biliare" sau ca holeră "sporadică"; dar cazurile verificate de medicul corespondent al amintitului periodic vienez, atât la Buyuk Kainardji, cât și la Kuciuk Kainardji, lângă Silistra, nu lăsau nici o urmă de îndoială asupra naturii maladiei: holera asiatică. Din fericire, zilele
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
efectivele lor numai datorită bolilor. Fig. 10. Convoi de soldați bolnavi și răniți ruși la spitalul Colțea (1853) (gravură de Charles Doussault). Tot atât de rău le merge și tinerilor recruți munteni, chemați de curând sub arme, la porunca ocupanților. Friguri intermitente, dizenterie, scorbut, holeră, pneumonie, artrite acute, febră tifoidă, pojar, carbunculi, degerături și răni, în toate variantele lor, constituie majoritatea afecțiunilor, la care se adaugă, de trei săptămâni, într-un mod evident, sifilisul și râia. Spitalele din orașe aveau cel puțin un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și Kuciuc Kainardji, la sud de Dunăre; ele adăposteau între 50 - 100 de bolnavi, capacitatea lor fiind, însă, depășită de numărul celor care trebuiau internați. La 29 octombrie/11 noiembrie se preciza că, pe lângă holera care apărea tot mai frecvent, dizenteria, pneumoniile, pleureziile și reumatismul făceau armata turcă să sufere tot mai mult; la acestea se adăugau: febra tifoidă, rănile de gloanțe și obuze, foametea și frigul. Din amintitele cauze s-au înregistrat 3 000 de victime, alți 8 000 de
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
efectivul total de 140 000373. În corespondența publicată pe noiembrie, periodicul vienez atestă însă că starea sanitară s-a mai ameliorat puțin în rândul trupelor otomane, probabil și datorită prezenței medicilor occidentali în tabăra turcă, în decembrie, semnalîndu-se holeră și dizenterie numai în regiunea Calafat 374. Deși nu de mare intensitate, prelungirea operațiilor militare pe linia Dunării, în cursul iernii 1853-1854, a pricinuit totuși numeroase pierderi în rândurile combatanților și ale populației civile, datorită mai degrabă condițiilor improprii de trai, iernii
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
și 25 februarie, se relata situația sanitară din tabăra turcească. Febra tifoidă și gangrenele făceau ravagii, în timp ce medicii italieni care îngrijeau ostașii egipteni din armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra tifoidă, dizenteria, adăpostirea în corturile în aer liber dovedindu-se mai benefică decât în căzărmile infectate și supraaglomerate
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
armata otomană au fost și ei contaminați de bolile care pustiau regiunea dunăreană (holera, febra acută, dizenteria). La Varna au sosit foarte mulți observatori militari englezi și francezi, spre a asista trupele turcești, deși în oraș bântuiau holera, febra tifoidă, dizenteria, adăpostirea în corturile în aer liber dovedindu-se mai benefică decât în căzărmile infectate și supraaglomerate. Din Constanța, Șumla și Sofia soseau întăriri menite a consolida pozițiile turcești de la Măcin, Silistra, Rusciuk și Vidin, deși exista primejdia febrei paludice - adăugată
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a consolida pozițiile turcești de la Măcin, Silistra, Rusciuk și Vidin, deși exista primejdia febrei paludice - adăugată celorlalte molimi - din pricina revărsării apelor Dunării. În sfârșit, într-o corespondență, trimisă din tabăra turcă de la Hîrșova, se semnala că, în general, cazurile de dizenterie și de holeră au regresat, în timp ce acelea de febră tifoidă și intermitentă au sporit 380. La finele lui martie, între 20 și 1 aprilie, în nr. 13, revista vieneză relata că, în urma hărțuielilor, încăierărilor și incursiunilor zilnice din jurul Calafatului și
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Vidin, Palanca și Belogradjić, întrucît la Calafat s-au ivit scorbutul și ftizia, iar la Rusciuk și Silistra era combătută o nouă izbucnire a febrei tifoide, cu un caracter mai grav. S-a constatat însă o scădere a holerei și dizenteriei, numărul cazurilor împuținîndu-se din februarie. La Turtucaia și pe canalul Sf. Gheorghe au apărut însă cazuri mai frecvente de febră intermitentă, cu tumefacții nodulare ale ganglionilor. În general, turcii au pierdut aproape 50% din personal, în timp ce la ruși o zecime
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
pierderile rusești suferite în campania din Dobrogea, după trecerea Dunării, ele ridicîndu-se la 21 000 de soldați, dintre care 13 000 au pierit la asediul eșuat al Silistrei; în cifra aceasta erau incluși și cei răpuși de febră tifoidă, holeră, dizenteria care bântuia atunci cu violență, febre intermitente și hidropizie acută 386. Odată cu retragerea trupelor ruse din Principate au fost desființate și spitalele ruse vremelnice. Corespondentul periodicului vienez amintit menționa că "acele necontenite evacuări ale spitalelor, de care v-am scris
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemiile grave, care loveau "din senin" contingente însemnate ale populației. Desigur că nu totdeauna era vorba atunci de holera epidemică, întrucît era inevitabilă, în epoca de dinainte de instituirea diagnosticului bacteriologic, confundarea, chiar de către medicii cu experiență, a holerei incipiente cu dizenteria, febra tifoidă și alte entități morbide, în care domină perturbarea funcției digestive, mai ales prin înmulțirea scaunelor. De fapt, despre toate marile molime se credea că au prin excelență o obârșie supranaturală. Holera este și ea "de la Dumnezeu", "cu știrea
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
fricționarea cu un cearșaf înmuiat în apă. Tămăduirea holerei se obținea și prin metoda celebrului Louis Kuhne din Lipsca. În 1903 au fost publicate în limba română două ediții, una la Lipsca și alta la București, ale scrierii sale, Cholera, dizenteria și alte boale de felul acesta, subintitulată: Originea, tratarea și vindecare [lor] fără medicamente. Ni se spune despre bolnavul de holeră că "are prea mare căldură corporală și prea mare presiune înăuntrul lui", ceea ce-l face să semene cu "un
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a fost prost concepută, prost pregătită și prost condusă, iar forțele turcești au fost subevaluate și subapreciate. Piederile aliaților s-au cifrat la 140.000 de morți și răniți pe cîmpul de luptă, plus alți 145.000 de morți din cauza dizenteriei. Churchill a trebuit să demisioneze, deși niciodată nu și-a recunoscut greșeala, blamîndu-i pe comandanții militari (Typical!)** Royal Navy a cîștigat aproape toate duelurile pe mare cu Kriegsmarine. Prima confruntare navală între flotele celor două țări a avut loc la
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
unguente, licori, decocturi din plante. În diaspora, evreii aveau printre ei lecuitori, deși limitați ca inițiere. Ei foloseau terapeutica știută, în forme rudimentare care au evoluat în contact cu medicina avansată a altor popoare. Din experiență directă evreii cunoșteau și dizenteria, litiaza vezicală, hemoroizii, varicele, icterul, psihopatiile. Iudeii se temeau de mușcăturile de câini, viespi, șerpi. Operau cezariene, puneau ventuze, vindecau entorse, luxații, puneau proteze, castrația era interzisă și pe animale. Foloseau somnifere, analgezice. Căsătoriile cu alienați, epileptici, hemofilici erau interzise
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
cu Gaiacol. Eforturile medicale sunt dublate de măsuri legislative privind igiena persoanei și a mediului ambiant. Pe la 1550 sifilisul a început să dispară făcând loc tifosului exantematic, holerei asiatice, depistată de portughezul Garcia de Orta, rabiei, identificată de Jean Bauhin, dizenteriei, cercetată de Fabrice del Dingo, a scarlatinei, descrisă de John Caius, malariei și gripei cercetate de Amatus Lusitanus, ca și a altor maladii ca difteria, ulcerele, tuberculoza, angina, reumatismul. Se fac vestiți în patologia infecțioasă Guillaume de Bouillon, David de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
substanță albă, amară, febrifugă, folosită, mai ales, în malarie (din scoarța aceluiași arbore se va extrage mai târziu chinidina cu efect în aritmiile cardiace). Din rădăcina de ipecuana se extrage ipeca, pulbere cu efecte expectorante și vomitive, utilizate și în dizenterie. Chimia secolului analizează aerul, apele minerale, pe lângă un număr de peste 10.000 de plante. Sfârșitul secolului se umple de speranțe prin descoperirea metodei vaccinării antivariolice de către medicul de țară englez Edward Jenner care va deschide o nouă eră a medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]