1,271 matches
-
care își desfășura activitatea. Cu elevii mai slabi sau care nu aveau condiții să învețe, obișnuia să țină ore de meditație gratuite, în casa familiei Leancă, din spatele Căminului Cultural, unde locuia în gazdă. Era și ea o rătăcită pe tărâmuri dobrogene. La terminarea facultății, dintre toate ofertele de la repartiție, a dorit, ca și Mircea, să părăsească regiunea de baștină, încercând să uite o poveste tristă de dragoste, pentru a experimenta singurătatea pe alte meleaguri și, cum i-a plăcut din totdeauna
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402655115.html [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Acasa > Cultural > Modele > MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1198 din 12 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Până la venirea pe scena muzicii folclorice dobrogene a interpretului Marius Brutaru, Dobrogea dăduse mulți cântăreți, unii dintre ei nedoriți poate, în grindul dintre Dunăre și Marea Neagră de către cei ce-au amestecat cântecele. Această zonă etnofolclorică, a Dobrogei ar fi plină de briz-briz-uri, ca un copac răscrucit de
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
ci de cîștigat?! Sigur că da! Cu condiția ca ele să nu astupe și înghită cultura neaoșă, să nu dea Dobrogei o față străină, încât să i se piardă și uite zestrea și testamentul. Încât, tânărul interpret de muzică folclorică dobrogeană Marius Brutaru este, spre lauda sa, ca știutor de folclor, bun, autentic și cald cântăreț și slujitor în același timp, al altarului - prin aceasta, încă și mai încărcat de îndatorirea față de semeni - pregătește cu râvna lui, cu talentul lui, cu
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
autentic și cald cântăreț și slujitor în același timp, al altarului - prin aceasta, încă și mai încărcat de îndatorirea față de semeni - pregătește cu râvna lui, cu talentul lui, cu seriozitatea lui, o nouă trecere spre o altă vârstă a folclorului dobrogean, recuperat de la rădăcini și împrospătat cu noi muguri și flori pe rod. Necăzut prizonier niciunei îngâmfări, un artist cu mare bun simț, cu finețe și teamă să nu supere pe nimeni, cântărețul Marius Brutaru urcă încet, frumos și sigur în
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
și flori pe rod. Necăzut prizonier niciunei îngâmfări, un artist cu mare bun simț, cu finețe și teamă să nu supere pe nimeni, cântărețul Marius Brutaru urcă încet, frumos și sigur în coroana copacului cu roade de aur, al folclorului dobrogean. Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Marius Brutaru. Coroana cu roade de aur / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1198, Anul IV, 12 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Aurel V. Zgheran : Toate
MARIUS BRUTARU. COROANA CU ROADE DE AUR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1198 din 12 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1397307605.html [Corola-blog/BlogPost/347798_a_349127]
-
fierbe-n arămie. Începe o noapte în care se deapănă povești, întâmplări și basme, pe care noi copiii le ascultăm cu pleoapele grele de somn. Bărbați și femei savurează aromatul vin rubiniu pus în valoare de gustul delicios al plăcintelor dobrogene umplute cu brânză de oaie, coapte în tăvi din aramă unse din plin cu unt și acoperite cu smântână bătută cu ouă, de către bunica Maria. Spre ziuă răcoarea dimineții ne trezește și pimim în dar spuma dulce și parfumată ridicată
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
era secat din cauza secetei prelungite, nu aveai de unde să cari apă cu găleata să le dai un strop de viață la rădăcină. Cândva , aici în acest lac cu izvoare de suprafață, se adunau și apele ploilor abundente căzute peste câmpia dobrogeană, scurgându-se prin valea de la Spoială, zonă din care se scotea piatră pentru construirea zidurilor curților, sau temeliilor caselor din comună, o piatră roșie, ca și pământul din care se extrăgea. Viiturile de apă de la ploi se scurgeau, spălând clisa
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443850651.html [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
aflat că de fapt erau angajații firmei Chevron și mai existau cazați în Venus circa patru sute de alți salariați, care erau plătiți, să contribuie la prospectarea și descoperirea gazelor de șist în Dobrogea. După trei săptămâni de căutare pe câmpurile dobrogene cu niște aparate care înregistrau coduri pe care numai specialiștii Chevron le cunoștea semnificația, plecau spre casele lor pe banii firmei, ca apoi să revină după alte șapte zile la hotelul din Venus, unde erau cazați, pentru alte trei săptămâni
SUB TEIUL LUI EMINESCU, S-A NĂSCUT IUBIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443597894.html [Corola-blog/BlogPost/369578_a_370907]
-
le amintesc numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei, acest episod din viața acelor „remarcabili politicieni” ai vremurilor, mulți ani după consumarea evenimentului. Tătarii, în general, locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
literară amintim : 17 piese de teatru, toate jucate pe scenele unor teatre din țară, la Arad, Botoșani, Constanța, Pitești, Timișoara; culegerile de versuri, mai ales din perioada 1962-1964, din care reținem titlurile: Flori de mai, Dialoguri de pe malul mării, Miniaturi dobrogene, Trepte, Secvențe sonore. Unele din piesele sale au fost premiate. Astfel, "Oul discordiei" a primit marele premiu al Festivalului Teatrelor pentru tineret din 1977; "Suflet de păpușar" a primit medalia de aur la același festival. Dintre premiile internaționale acordate ca
ŞCOALA DIN RUCĂR (XLIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_xliv_george_nicolae_podisor_1329203136.html [Corola-blog/BlogPost/356335_a_357664]
-
nr. 337 din 03 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O căsuță din chirpici în forma literei L, cu câteva camere, patru-cinci, nu prea mari, cu macate, carpete și ștergare căptușind pereții și cusături cu desene și motive din folclorul românesc, dobrogean sau cu influențe orientale, învelitori de pat uni sau multicolore, pe mese carpete și broderii cusute migălos și artistic în stil țărănesc naiv, la ușile de la intrările de afară obligatoriu cu pânză de tifon antimuște și alte dihănii, pe jos
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
de rugăciunile calde și sincere ale acelora cărora le-a fost conducător, îndrumător, părinte și păstor sufletesc și duhovnicesc. Pe pământul nostru românesc, acești trei ierarhi au fost cinstiți încă de la început. Așa cum am arătat, ierarhii și clericii ținuturilor tomitane, dobrogene le-au luat apărarea și i-au cinstit ca mari apărători ai dreptei credințe. Întîistătătorul scaunului mitropolitan al Țării Românești se pomenește încă de la obținerea/dobândirea autonomiei (anul 1885) ca locțiitor al Tronului Cezareei Capadociei. Ce cinste mai mare pentru
DESPRE VIAŢA, OPERA ŞI ACTIVITATEA SFINŢILOR TREI IERARHI – ICOANE, PILDE ŞI REPERE AUTENTICE ÎN CADRUL BISERICII CREŞTINE, UNIVERSALE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1453883552.html [Corola-blog/BlogPost/378044_a_379373]
-
de la vârsta de 14 ani. Și acum să-ți relatez ce știu despre istoria orașului. I-am spus că există și un muzeu arheologic pe strada principală, de asemenea, o casă memorială în spatele sitului, pe malul mării, construită în stil dobrogean, cu influențe tătărești în general, având aceeași arhitectură ca și complexul muzeal de la Balcic, din Bulgaria, fosta reședință a reginei Maria. - Trebuie să știi de la început că, așezarea Callatisfost o colonie a cetății grecești Heraclea Pontica (azi Ereğli în Turcia
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
care și-au stabilit aici o tabără, crescând cai și oi, fiind și stăpânii unui mic grup de pescari greci, puși să pescuiască pentru ei. În perioada 1890-1892, localitatea a fost populată cu coloniști de origine germană, cunoscuți ca germani dobrogeni, dar majoritatea au părăsit localitatea în 1940, fiind strămutați cu forța în Germania nazistă.. Mangalia a devenit un port modern, al doilea port maritim după Constanța, cu vreo 3000 de locuitori permanenți în 1938, dar care treceau de 10.000
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
începând cu 1962, orașul a intrat în atenția guvernului, pentru a deveni un important centru turistic: între pădurea Comorova și mare s-au construit stațiunile Olimp, Neptun, Jupiter, Aurora, Venus și Saturn. În acea perioadă, vechiul și pitorescul oraș tipic dobrogean, având multe locuințe în stil tătăresc, a fost în mare parte distrus, făcând loc la actulalele blocuri. Eu chiar sunt în posesia unui document semnat de Ceaușescu, prin care dispunea să se construiască 2000 de apartamente pentru salariații care urmau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400427360.html [Corola-blog/BlogPost/350529_a_351858]
-
loc din lume este cel al nașterii. De aceea, de fiecare dată când ne întoarcem la locul nașterii, ne năpădesc emoțiile și simțim cum ne încărcăm cu energii benefice. De fiecare dată, revin cu emoție și bucurie pe meleagurile mele dobrogene și parcă nu mai îmi vine să plec... Acum, dacă m-ar întreba cineva ce este Dumnezeu, aș răspunde cu inima plină de bucurie: Copilul din mine! Acesta este Dumnezeu. Iată cheia secretului: cine posedă sinceritatea, inocența, umilința și smerenia
COPILUL DIN NOI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1401612348.html [Corola-blog/BlogPost/365375_a_366704]
-
le amintesc numele că sunt morți de multă vreme), să-l scoată din closet. A fost de pomina comunei acest episod din viața acelor “politicieni” ai vremurilor trecute mulți ani după consumarea evenimentului. Tătarii în general locuiau în centrul localităților dobrogene. Pe timpul ocupației otomane denumirile satelor și al comunelor, erau tătărești. Mama mare se numea Semilia și împreună cu familia sa venise în Dobrogea prin 1884 dinspre zona Brăilei, iar soțul său era mocan de la munte. Ea vorbea perfect turcește și devenise
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
o fată: Păun, Dragu, Dumitru, Stoica și Neaga. Palmele bătrânului erau bătătorite ca pământul din fața casei, de cât a strâns coarnele plugului, sau coada sapei, la arat sau la prășitul culturilor agricole. Când a hotărât să rămână definitiv pe pământ dobrogean, a înțeles că trebuie să-și schimbe preocupările. Nu mai hălăduia cu turma printre dealurile și văile din Dobrogea sau printre munții din Mărginime, ci trebuia să-și cultive pământul primit în posesie. Interesul administrație locale era să se dezvolte
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cutele lăsate de vremea în care și-a dus traiul. Și la cei peste șaptezeci și cinci de ani, tot se mai simțea în trupul său vigoarea mocanului falnic. Era mândru că-i mocan, om al muntelui, rătăcit de nevoie în câmpia dobrogeană. Se vedea hărnicia țuțuianului prin casa ridicată cu mâinile sale, învățate mai mult să strângă între degetele sale osoase ugerul oii, să-l facă să țâșnească laptele în spumă, decât coarnele plugului, dar ce nu face omul pentru familie în
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
dârlogi la arat sau la prășitoare, sau cine mai știe ce alte treburi putea să facă și un copil mai răsărit ca vârstă, însă necopt pentru muncile mai serioase ale câmpului. Seara de sfârșit de octombrie se lăsă peste satul dobrogean, așa că și mesenii lui bunicul Constantin și ai bunicii Floarea începură să părăsească bătătura, îndreptându-se spre cășile lor, ca tot omul. A doua zi nu mai era sărbătoare și la țară timpul nu te lasă să lenevești în pat
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
cam întârziat cu aceasta. Intrară cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: PUNTI PESTE VREMURI / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1433, Anul IV, 03 decembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stan Virgil : Toate
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417623598.html [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
puseu de divinitate de la muzica populară, fundație a identității noastre. Deși cântă ca o vijelie, glasul Danielei Condurache are suavitate, are consonanță cu visul. Ascultând-o, trăim mai încet și suntem mai moldoveni, chiar de-am fi olteni, munteni, ardeleni, dobrogeni, bănățeni...! Când cântă Daniela Condurache, întreaga lume e moldovenească. Orice cântec interpretat de Daniela Condurache, e tot moldovenesc, chiar dacă ar fi oltenesc, muntenesc, ardelenesc, dobrogenesc, bănățenesc...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Daniela Condurache. Dacă ar asculta
DANIELA CONDURACHE. DACĂ AR ASCULTA-O LUMEA, AR DEVENI MOLDOVENEASCĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1396499942.html [Corola-blog/BlogPost/347387_a_348716]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RAIUL DOBROGEAN Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului RAIUL DOBROGEAN Toamna frumoasă și bogată Este o Doamnă minunată. Într-un noiembrie de vis, Trei zile-am fost în Paradis. Pe Dunărea bătrână și
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447869165.html [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
Acasa > Strofe > Introspectie > RAIUL DOBROGEAN Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului RAIUL DOBROGEAN Toamna frumoasă și bogată Este o Doamnă minunată. Într-un noiembrie de vis, Trei zile-am fost în Paradis. Pe Dunărea bătrână și în Deltă, La pescăria permanentă, Între prieteni dobrogeni Am petrecut cu mulți săteni. Cu duba să pluteși
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447869165.html [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]
-
1783 din 18 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului RAIUL DOBROGEAN Toamna frumoasă și bogată Este o Doamnă minunată. Într-un noiembrie de vis, Trei zile-am fost în Paradis. Pe Dunărea bătrână și în Deltă, La pescăria permanentă, Între prieteni dobrogeni Am petrecut cu mulți săteni. Cu duba să pluteși pe ape, Să uiți de rele și de toate, Să te afunzi în stufăriș, Să îți transpui viața în vis. Plecați la pescuit pe seară, Se-ntorc trudiți acasă iară, Lipovenii
RAIUL DOBROGEAN de IONEL GRECU în ediţia nr. 1783 din 18 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1447869165.html [Corola-blog/BlogPost/373632_a_374961]