608 matches
-
și cu sufletul, care e sursa inspirației acelei opere, nu pentru că am experiență de compoziție, de performanță sau de critică muzicală și pentru că am cunoașterea principiilor acestei arte. Nu e suficientă această cunoaștere și această experiență, drept dovadă incapacitatea unor docenți ai muzicii în a oferi judecăți spirituale, chiar dacă excelează în analiza respectivei forme muzicale. Numai prin Har, prin energia divină primită la Sfântul Botez, orice om botezat, care poate n-are habar de culisele artei muzicale, devine în stare să
RECVIEM PENTRU UN VIS # COLECTIV. Mărturisirea unui ex-rocker () [Corola-blog/BlogPost/340035_a_341364]
-
cunoscuți ai poetului ca: G. Călinescu, Gerge Munteanu, D. Murărașu, Petru Vintilă etc. Demne de sunt studiat sunt și lucrarile Prof. Dr. Nicolae Georgescu, precum și altele. Merită văzut studiul patografic numit ,,DESPRE BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU’’ făcut de docent dr. medic neuropatolog Ovidiu Vuia unde teoria episoadelor maniaco-depresive și recunoașterea ”hermetismului conștient”pe care-l practica Mihai Eminescu se cam contrazic și par să-i dau dreptate autorului Nicolae Georgescu. Toate teoriile existente relevă că poetul/ziaristul/omul de
„ STELELE 'N CER” de DALELINA JOHN în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342093_a_343422]
-
prima sinteză despre această societate,lucrarea face o prezentare de început a scopului acesteia care și-a găsit întinderea până la Ulmenii Maramureșului.Cel mai de seamă reprezentant de aici,a fost,Florian Ulmeanu, pe atunci student la medicină,apoi doctor docent și,mai apoi, promotorul medicinii sportive moderne, cu teza de doctorat în medicina sportivă, apreciată cu calificativul TRES HONORABLE, primind și premiul Boullard din partea Academiei de Medicină a Franței.De asemenea, fondator al Societății de Medicina Culturii Fizice și membru
TINERIMEA DE ELITĂ A ROMÂNIEI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342176_a_343505]
-
Întotdeauna au. Când din inimă ai dat, Domnul te-a binecuvântat. 13.,,Radix omnium malorum avaritia est’’ ,,Rădăcina tuturor relelor este avariția’’ Cei zgarciți din fire Nu au lecuire... De dat, ei nu dau, Dar niciodată n-au. 14.,,Verba docent, exempla trahunt’’ ,,Cuvintele te învață, exemplele trebuie urmate.’’ Cu vorbele-ți meșteșugite Multe tu m-ai învățat, Dar faptele-ți nesăbuite Nu sunt demne de urmat. 15.,,Cognosce te ipsum’’ ,,Cunoaște-te pe tine insuți.’’ Cunoaște-te bine pe tine
EPI-PROVERBE-GRAME de ELISABETA SILVIA GÂNGU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380451_a_381780]
-
de ieri,/ căci clipa nu-i departe, ci îi azi../ Sărut aceste lacrimi care curg/ pe-al Herței chinuit și sfânt obraz!/ Sărut și Timpul-Demiurg/ ce ne va scoate din necaz.” (Florica Dumitrescu-Lacrimile Herței în Ținutul Herța, de prof. dr. docent Ion Gherman. Ed. „Universu”, București, 1991, p. 3) Așadar, în același entuziasm de sfântă sărbătoare românească, sufletul întreg al Basarabiei s-a înălțat la Chișinău în 1918, la 27 Martie într-un singur glas. În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
tăi, lumina Reverberează căpătând accent Și -n sufletu -ți candid cămin a Mai găsit octombrie cel roșu consecvent Iubita mea, prin cugetul tău tainic Analizezi eternul transcendent Și -am să devin al gândurilor crainic Căci în octombrie cel roșu sunt docent Iubita mea, prin harul tău măiastru În zori, când a cântat deștept, cocoșu' Am devenit lunatic, si sihastru Octombrie s-a îmbrăcat de tot în roșu. 03 octombrie 2015 Referință Bibliografica: OCTOMBRIE ROȘU / Daniel Bertoni Albert : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
OCTOMBRIE ROȘU de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2100 din 30 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371399_a_372728]
-
Polonia, URSS, Germania și Franța. În 1963 ajunsese doctor în științe medicale, revenind prin concurs conferențiar pe meleagurile natale la disciplina de fiziologie a IMF Iași, iar cinci ani mai târziu își adaugă la cartea de vizită titlul de doctor docent. În anul universitar 1969-1970, îl găsim ’’visiting professor’’ la Universitatea statului american Connecticutt. Membru al Societății Internaționale de Studiu al Creierului, al Societății Europene de Chirurgie Experimentală, al Societății Europene de Studiu a Pinealei, al Federației Mondiale a Oamenilor de
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
renume mondial, Ioan D. Hăulică. Cu titluri de Cetățeni de Onoare ai comunei Ipatele au mai fost recompensați Ana Hăulică, soția academicianului, conferențiar Daniela Boișteanu, fiica lor, profesorul universitar doctor Vasile Burlui, președintele Universității ’’Apollonia’’, academicianul Constantin Marinescu, profesor doctor docent, istoric, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, directorul Institutului de Cercetări ’’Ioan Hăulică’’ Iași, PS Calinic Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, Starețul Protosinghel Nicodim Gheorghiță, de la Mănăstirea Hadâmbu, Preotul Protopop Vili Dorosinca. Prin aceste titluri, cei 2089
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]
-
pe care îi consideră un veritabil model de urmat, atât ca dascăli, cât și ca oameni de știință în domeniul lingvisticii și al filologiei. Urcă pe treptele ierarhiei profesionale într-un ritm demn de invidiat, asistent, lector, conferențiar, profesor doctor docent, profesor emerit. Ocupă funcția de decan al Facultății de Litere din Iași, timp de 19 ani și vreme îndelungată este șeful Catedrei de limba română. Are un palmares impresionant în domeniul științific, dovedit prin numeroasele lucrări rezultate în urma anchetelor dialectale
GAVRIL ISTRATE-UN INTELECTUAL AL ŢINUTULUI NĂSĂUDEAN LA 99 DE ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345315_a_346644]
-
ploaie, și flori de caisă. De sute de ani agațată-n perete În van așteptând leonarzi să sosească Te mângâi cînd proștii, și toți gură-cască Ticsiți ca orbeții, îți zvârl epitete. Privirea ți-e zâmbet, sau ură mocnită, Cum mii de docenți se tot țin să explice, Dar ce rost au vorbe - distinse, mojice... Când inima ta stă-ntr-un cui răstignită? Te-aștept până-n seară, la crâșma din drum Ce plină-i de lume în carne și oase Desprinde-te astăzi
DEZMĂŢ LA MUZEU (POEME) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345465_a_346794]
-
a dialogului pe care autorul o stăpânește, senzația fiind că ele sunt rostite și nu scrise. De altfel, profesorul Constantin Gh. Marinescu este recunoscut ca un excelent pedagog, un ,,om dialogal”, cum apreciază acad. Mihai Cimpoi. Profesor universitar și doctor docent (1996), conducător de doctorate și docențe, cu o activitate didactică, științifică și publicistică remarcabilă, autentic promotor pe tărâmul culturii, profesorul C. Gh. Marinescu și-a fixat întreaga sa activitate științifică pe doi mari piloni, două problematici fundamentale: universalitatea culturii românești
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
continuare aparentă ori firească a temei din prima carte, publică „Vinul în știință și în ... imnuri bahice”, Iași, 1983. Despre aceste cărți, la modul elogios, au scris mai multe personalități ale literaturii, printre care: acad. Șerban Cioculescu, prof. univ. dr. docent Constantin Ciopraga, criticul și istoricul literar Nae Antonescu, scriitorul Mircea Micu și poetul Mircea Clisu. Ceva mai târziu a publicat volumul „Ispita vorbelor cu haz” - Ed. Mușatinii, Suceava, 2006, carte ce s-a bucurat de o frumoasă apreciere din partea recenzenților
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
București, Editura Enciclopedică, 1993, pp. 154-155). Ieșenii țineau foarte mult să se știe că Andrei Oțetea a profesat la Universitatea „Al. I Cuza” din Iași timp de 20 de ani, că a parcurs aici toate treptele ierarhiei didactice (conferențiar - 1927-1932, docent - 1932-1934, profesor - 1934-1947), că aici a devenit un nume în istoriografia românească, că a fost director al Teatrului Național și rector al Universității. Este foarte adevărat că nu puțini colegi și chiar elevi i-au imputat alunecarea, după 1944, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1965. ARISTOTEL, Fizica, traducere de N.I. Barbu, Editura Moldova, Iași 1995. ARISTOTEL, Etica nicomahică, traducere de Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. ARISTOTEL, Politica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Antet, 1996. AUGUSTIN, Confessiones (Mărturisiri), traducere de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. AUGUSTIN, Solilocvii, traducere de Gheorghe I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1993. BAUFFRET, Jean, Approche de Heidegger, Les Éditions de Minuit, 1974. BAUFFRET, Jean, Dialogue avec Heidegger
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
români. A mijlocit - între altele - stabilirea unor legături între Bernard Shaw și Teatrul Național din București și a sprijinit traducerea în limba engleză a romanului Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu. De-a lungul întregii sale vieți, dar mai ales ca docent la King’s College și la Universitatea din Londra, a făcut cunoscută în Anglia cultura română, prin cursuri și prin cărțile publicate. Totodată, a semnat numeroase studii și cărți despre cultura engleză. În anul 1925, B. a fost ales membru
BEZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector al Institutului Pedagogic din Suceava, între 1963 și 1966, director al
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
o] ureche de-o cultură fină și primitoare pentru distincțiunile cele mai delicate pentru de-a simți până și-o coloratură abia a dialectului sau numai o consonanță necuvenită. De-aceea va trebui să fie una din grijele principale ale docentului, de [la] care ne credem în drept de-a pretinde înainte de toate o ureche cultivată, ca să facă simțirea viitorului reprezintător atât de iritabilă față cu orce greșeli contra pronunției încît să nu se poată ca să-i scape neci cea mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
impertinentă în jos, umilită și lingușitoare în sus, lovirea de stat a ciocoiniciei speculante și invidioase în contra tuturor elementelor libere și producătoare ale acestei țări. 294 {EminescuOpXIII 295} Daca revizuirea se va face, libertatea s-a dus din România. Verba docent, exempla trahunt. Degeaba am mai predica evangelia libertății; nu va mai fi materialmente cu putință ca naturi independente și întregi să poată sparge pătura de slugi ale guvernului, slugi cari, daca ar îndrăzni să voteze în contra candidatului oficial vor fi
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pierdut ca bibliotecar. Nu va mai câștiga niciodată o privire de ansamblu! L-am Întrebat atunci, cu respirația literalmente tăiată: - Așadar, dumneavoastră nu citiți niciodată vreuna din cărțile astea? - Niciodată, cu excepția cataloagelor. - Și totuși sunteți doctor În literatură? - Sigur. Chiar docent universitar; profesor de bibliologie. Știința care se ocupă de biblioteci este o adevărată știință În sine și prin sine, mi-a explicat el. Câte sisteme credeți dumneavoastră, domnule general - m-a Întrebat - că există, sisteme după care cărțile sunt aranjate
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
Pentru posesorul unui grad academic, acest vis tipic este Înlocuit de un altul, care Îi arată că a ratat examenele de licență și Împotriva lui el obiectează degeaba chiar În vis că practică deja de ani de zile, că este docent universitar sau șef de cancelarie. Este vorba despre amintirile de neșters ale acestor pedepse pe care le-am suferit În copilărie pentru prostiile săvârșite, care s-au trezit astfel din nou În interiorul nostru În cele două puncte nodale ale studiilor
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
1939 urmată de o detenție în lagărul din Sachsenhausen (Germania), de unde este eliberat în 1940. În timpul ocupației studiază limba germană, pe care o va preda la două școli din Cracovia. În 1945, la propunerea profesorului We˛dkiewicz, este abilitat ca docent particular să predea și lingvistică romanică la Universitatea Jagellonă. Predă această disciplină până în 1953, când i se refuză oficial titularizarea. Se stinge din viață după aproape un deceniu, se pare în izolare și după o suferință prelungită. În perioada interbelică
LUDO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
1927) și doctor în filosofie-psihologie (1929) magna cum laude la Universitatea clujeană, va rămâne ca preparator (1926-1928), apoi asistent (1928-1936) la Catedra de psihologie, condusă de Florian Ștefănescu-Goangă, materie pe care o predă la Facultatea de Litere și Filosofie ca docent (1931) și conferențiar titular (1938-1947). În paralel devine șef de lucrări (1936-1938) la Institutul de Psihologie al Universității din Cluj. Este trimis la studii de specializare, la universitățile din Leipzig, Berlin și Hamburg (1929), Paris (1935) și Londra (1935). A
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
Filosofie a Universității din București, luându-și licența în 1919, cu teza Dante și spiritul latin. Bursier al Școlii Române din Roma (1923-1924), și-a susținut doctoratul la Universitatea din Florența. Întors în țară, avea să fie, pe rând, liber docent (1925), conferențiar suplinitor (1926), profesor titular (1928) la Catedra de limba și literatura italiană a Universității din București și, concomitent, profesor suplinitor la Academia de Înalte Studii Comerciale. În 1931 e ales deputat de Soroca din partea Partidului Național Democrat, condus
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
urmează Facultatea de Matematică a Universității din București (1944-1949). Cariera universitară, începută la Institutul Politehnic (1950-1953), e continuată la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde devine lector (1955), conferențiar (1961), profesor (1966). Este doctor în matematică (1956), doctor docent în științe (1968), membru corespondent (1993) și apoi membru titular al Academiei Române (2001). De asemenea, este profesor invitat la numeroase universități din lume, membru în comitetul editorial al unor prestigioase publicații și asociații din domeniul matematicii, informaticii, lingvisticii, poeticii, semioticii
MARCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288009_a_289338]
-
în 1926, lucrarea Limbile Europei, pe care a reluat-o târziu, cu amplificări și documentări vaste, în Limbile de pe pământul nostru (1991). Și-a luat licența în 1927 cu studiul Construcțiile nominale în franceză (1927); doctor în litere în 1930, docent la Uppsala, va fi preocupat să integreze studiul limbii române în învățământul universitar al limbilor romanice, convins că această limbă este de fapt „al patrulea picior al mesei” pentru aria studiilor romanice, bazate pe franceză, italiană, spaniolă, limbi studiate pretutindeni
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]