14,928 matches
-
al doilea rînd, reintroducerea orelor de religie în programa școlară s-a făcut în folosul celui mai fățiș prozelitism. Nu istoria bisericii, nu cultura religioasă i-a atras pe preoții-dascăli, ci dobîndirea de adepți, refuzul celorlalte culte, transformarea ortodoxiei în doctrină de stat. Mi-a fost cu neputință, pe cînd eram în Senat, să schimb acest mod de a fi interpretat locul orelor de religie în legea învățămîntului. Se vădea din nou pretenția clerului ortodox de a deține și o putere
Educația religioasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13971_a_15296]
-
Dirigent". În timp ce Petru Groza scria aceste cuvinte nedemne social-democrații români erau torturați în lagărele de exterminare organizate de comuniști cu complicitatea sa. Dezamăgit de situația din țară, Petru Groza caută soluții și este cucerit în final de marxism-leninism. Materiale de doctrină i-au fost furnizate de membri ai "avangardei proletariatului". El se declară solidar cu partidul comuniștilor încă din acea vreme. Din nefericire, memorialistul nu oferă nici un amănunt despre formarea și activitatea partidului. Oare nu știa că bătrânul Constantin Dobrogeanu-Gherea se
Memoriile unei marionete by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14002_a_15327]
-
Sorin Lavric Valoarea unei doctrine stă în gradul ei de contagiune sufletească, iar forța ei de convingere se măsoară după cîmpul de emulație pe care îl poate provoca. Nu stufoșenia subtilităților conceptuale, ci numărul de prozeliți adunați în numele ei este adevăratul criteriu al valabilității sale
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
contagiune sufletească, iar forța ei de convingere se măsoară după cîmpul de emulație pe care îl poate provoca. Nu stufoșenia subtilităților conceptuale, ci numărul de prozeliți adunați în numele ei este adevăratul criteriu al valabilității sale sociale. Ceea ce înseamnă că o doctrină pe care nu o poți studia decît expunîndu-te riscului de a fi molipsit de ea are toate șansele de a deveni o viziune în stare a transforma lumea. Toate învățăturile care au răscolit istoria omenirii, schimbînd destine de oameni și
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
teoriile chiar par a fi făcute pentru stele, pînă într-atît de neomenească le este puterea de fascinație. Lor nu li se poate împotrivi nimeni, cu atît mai puțin filozofii, tocmai de aceea convertirea lor, departe de a surprinde, confirmă valoarea doctrinelor pe care le-au îmbrățișat cu prețul abdicării de la propria filozofie. Dintre doctrinele a căror putere de molipsire a atins în trecut firmamentul stelelor, creștinismul ne este cel mai familiar, și asta pentru că pur și simplu am apucat să trăim
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
este puterea de fascinație. Lor nu li se poate împotrivi nimeni, cu atît mai puțin filozofii, tocmai de aceea convertirea lor, departe de a surprinde, confirmă valoarea doctrinelor pe care le-au îmbrățișat cu prețul abdicării de la propria filozofie. Dintre doctrinele a căror putere de molipsire a atins în trecut firmamentul stelelor, creștinismul ne este cel mai familiar, și asta pentru că pur și simplu am apucat să trăim în el. Dar dacă astăzi sîntem creștini grație unei apartenențe statistice obținute prin
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
monografia Augustin asupra convertirii filozofului latin. Căci dacă ideile lui Augustin pot fi comentate teoretic pînă la ultima nuanță și disecate analitic pînă la capătul capătului, convertirea lui va păstra în ochii noștri aparența tulburătoare a unui mister. Iar o doctrină care are de partea ei misterul și miracolul își va exercita în continuare fascinația asupra minților noastre.
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
decid să acționeze din mers. Ele nu greșesc, greșește istoria, când evenimentele iau o întorsătură nefericită. Nostalgicii lor o clamează în toate ocaziile în care vine vorba de cauzele catastrofei finale. Oamenii n-au fost la înălțime, au contaminat o doctrină admirabilă... Dacă nici comunismul, nici fascismul, nici nazismul n-au fost ceea ce-și propuseseră să fie, ne putem permite, oare, să le condamnăm în bloc? Boșorogii de astăzi care au fost tinerii ce le-au purtat pe umeri către
Bebeluși și turnători by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10384_a_11709]
-
în raport cu societatea și implicit cu Statul, care supraveghează și cârmuiește această societate. Însă mărturisirea creștin - socială în istorie este (și ea) incomodă pentru societatea bazată pe minciună, înșelăciune și violență. A mărturisi pe Dumnezeu, inclusiv din punctul de vedere al doctrinei sociale a Bisericii, înseamnă a declara război pe viață și pe moarte diavolului, a nu mărturisi înseamnă a avea pace cu acesta. Dacă în perioada persecuțiilor, creștinismul era prigonit fiind în afara societății, astăzi se constată o ieșire a acesteia din
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Blaga de la o singură turmă, Păstorul cu Mielul pe umere Nu mai avea timp nici că știa să mai numere: Drahmele, Dinarii, Cosonii, Sexterții De la Moscopole până-n Valea Heerții. Grecii se creștinară fără să dea seamă în ciuda marilor ziditori de doctrine Care pălăvrăgiseră-n Agora odată cu laptele de mamă, Fiind absorbiți de volbura gnoselor protocreștineD Schimbarea credinței nu se mai consideră mare rușine, Simbolul Istoriei a rămas Roata întoarsă, Peste noapte tragodia devine farsă. De două mii de ani dospește-acest gunoi La
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
urcând treptele Marei înălțimi De trei scări coborând în Fântâna Marilor Profunzimi La străbunul călătorind către străbuna răpită de zmei Euridike Fără de Vârstă și fără capăt tinerețile ei... Merge să cunoască Moștenirea Legii Caută Lada de Zestre cu Tăblițele Vasileei, Doctrina bacilor și-a toți regii... Din Dava Ultima Thule, din Pădurea Vacii Sălbatice, Pe malul apelor învolburate la gheața Mării Baltice, Până pe stâncile Mării Sărate, insulele omenirii sarmatice, Până la Mikene, Troia și Frigia Prin Exilele Veacurilor ți-ai pus pe toate
Poezii by Ion Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/6777_a_8102]
-
domenii conexe (istoria artei, istoria arhitecturii etc.). Dar de ce Hahn, atunci când caută originile filosofiei grecești, se ocupă tocmai de arhitecți, și nu de, bunăoară, meșterii fierari, de țesători, sau - de ce nu? - de moașe? Pentru că era ceva în natura, metodele, și doctrinele filosofiei ioniene (mai cu seamă în Anaximandru) care, în opinia lui Hahn, avea multe lucruri în comun cu arhitectura greacă arhaică, așa cum aceasta apare mai ales în cazul templelor monumentale dedicate lui Apollo la Didyma, lui Artemis în Efes, și
Anaximandru și Arhitecții by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/13144_a_14469]
-
și simplu, entități ce respirau de când lumea și pământul un inconfundabil aer de mediocritate. Înșurubați în realitate ca un inel de oțel într-o stâncă de granit, dominau peisajul cu un firesc uluitor. Non-ideologici și lejeri în raport cu orice fel de doctrină, îmi păreau a fi cei mai buni reprezentanți ai unei lumi colosal de eficiente: lumea interesului personal, mai mărunt sau mai mare, în funcție de poziția și ambițiile personajului. E lumea celor pe care Cosmâncă îi beștelește cum îi vine la gură
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]
-
ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și inginerește, de linii, volume, culori aflate la dispoziția unui arhitect de forme libere de orice sumisiune “naturalistă”. “Vorbele descojite
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
păcate uitându-l. În schimb, mi-l aduc bine aminte pe Giovanni da Milano care l-a pictat în cadrul unui triptic cu o carte groasă sub brațul stâng, Sfânta scriptură probabil. Dar, interesant, de un roșu aprins. Ceea ce merge cu doctrina democratică universală de stânga a întregii Creații divine. La Paris, în luna octombrie 2003, de câte trei ori m-am dus la biserica Saint Germain des Prés din piața cu același nume și la Nôtre Dame des Prés de pe bd.
Franciscanii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13305_a_14630]
-
spre mijlocirea cunoașterii. Socotit a fi orice, în limitele generoase ale umanului și ale imaginarului, de la țăran frust la mag solitar în furtunile celei mai rafinate civilizații, de la boiangiu/alchimist și cioplitor/ francmason pînă la inițiat în esoteriile budiste, prin doctrina milarepiană, și în sistemul platonician, prin bibliotecile pariziene, și de la țîrcovnic auster la amant infatigabil, toate subsumate unui anumit gen de situare în sacru, Brâncuși se oferă cu maximă generozitate ochiului ciclopic al exegetului român, calificat abisal ca hermeneut unic
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
bibliografie vastă, în care analiza temeinică și perspectiva rațională trebuie să țină piept asaltului plin de fervoare al luptătorului cu mintea odihnită, cercetătorii lui Brâncuși au oferit mereu explicații mecanice în ceea ce privește geneza operei brâncușiene și justificarea psihologică și doctrinară, chiar dacă doctrinei îi lipsește un suport edeologic explicit, a formelor sale cu o dinamică atît de spectaculoasă. Identificată rudimentar într-un soi de ruralitate sever circumscrisă etnic sau, convențional și suficient, într-un general interes al vremii pentru primitivismul exotic, în special
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]
-
poartă semnătura, un individ fără coloană vertebrală pentru care "important este să supraviețuiești, în anumite condiții, prin orice mijloace. Cu sau fără demnitate". Criticile sale la adresa regimului vizează "chestiuni de detaliu, chestiuni de metodă, deficiențe de punere în aplicare a doctrinei, deficiențe în alegerea oamenilor potriviți pentru funcțiile de comandă". Acești pași "curajoși" sunt făcuți, de regulă, numai pe jumătate, pentru că orice critică este fie dezavuată de vocea auctorială, fie edulcorată (personajul e nebun!). Și, oricum, "critica este, de multe ori
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
proprietatea Gospodăriei de Partid), burdușite cu colecții de vinuri dar și de arhive (ascunse în grabă de custozii Securității), rebotezându-le alegoric cu numele țării și capitalei: complexul Marconia. }elul lui este revanșa asupra adversarului declarat Miru Rozeta, autor al unei doctrine de mântuire a "craterienilor", vizionară și totodată științifică. Grila zoologică aplicată în relațiile lui interpersonale, îl face să fie mereu pe picior de război (deținerea exclusivă a informației ca premisă a puterii discreționare). Versatil, proteic până la perversiune, sardanapalic rob al
Un roman cu cheie by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/12026_a_13351]
-
și interese. De tot interesul modalitatea analitică a situației Tinerei generații (Mircea Eliade, Mircea Vulcănescu) în raport cu Legiunea, rolul lui Nae Ionescu în fasonarea disponibilei generații, opiniile acestuia despre creștinism, Dumnezeu, morală - refuzul iubirii de aproapele, despre, în fine, cultul morții. Doctrină ce nu i-a fost străină nici lui Mircea Eliade - nu tot tineretul vremii împărtășea încântarea de a aparține unui mic Paris! Mai cu seamă tăcerea filosofului religiilor până la moarte îl încruntă pe Iordan Chimet. Fostul legionar din tinerețe "avea
Falii tectonice by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12040_a_13365]
-
fecundat spiritul cu noi deschideri, fără să-i altereze esența, în epoci în care acesta părea să stagneze. Poporul român nu și-a pierdut niciodată voința reîntoarcerii la originile sale europene, chiar dacă împrejurări vitrege, politice sau economice, ideologii perverse și doctrine alienante i-au frânt tendința naturală de sincronizare cu restul continentului, cu paradigmele culturale prin care acesta s-a definit. Românii, susține Gheorghe Ceaușescu, sunt europeni prin origini, prin cultură (în care grund-ul european s-a regăsit mereu, în ciuda
Ce înseamnă Europa? by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/12081_a_13406]
-
probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de vedere al doctrinei politice (oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele două articole ale lui Al. Săndulescu, M. Eliade nu este deloc șifonat, apărarea "obiectivă" a acestuia calchiind un scenariu în stilul lui M. Handoca. Din galeria "criticilor de largă
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
cincizeci este deja un subiect închis (firește, excepție au făcut cei ce au avut în familie pe cineva care a parcurs o asemenea experiență), modul în care s-a făcut cooperativizarea agriculturii nu mai interesează pe nimeni, iar elementele de doctrină marxistă studiate în școală reprezintă doar niște plicticoase vorbe goale ce trebuie memorate mecanic (cu siguranță numărul celor atrași de studierea Capitalului nu era mai mare decît al celor care citiseră... Sein und Zeit). Roșul ideologiei comuniste devenise unul foarte
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
șirul domnitorilor, de bătăliile de ei purtate, decât de consumul de orz și pepeni, situația vămilor și evoluția textelor, pe decenii și secole, au rămas paragrafe în cărțile de citire pentru uzul puținilor școlari ce mai arată interes istoriei patriei, doctrinei în general. în linii mari se știe că de la anticii elini colonizați pe țărmul Euxin ne-a revenit cuvântul chiverniseală, cu actuala prezență în cibernetică, de la invadatorii goți verbul a cutropi și poate substantivul hoț, de la slavi verbul a iubi
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
însă infinit mai multe și simpla lor enunțare (în ordine alfabetică) de către Adriana Babeți poate produce senzații de vertij: "abstracție vie, angelism, aristocrație (un fel de), artă, artificiu, asceză, asociație, atitudine, castă, ceremonial, cod, corporație, cult de sine însuși, demonism, doctrină, eroism, estetică, etică, experiență, fenomen istoric, figură de stil, formă, frivolitate, ideal, idee, instituție, joc, legislație, manieră, martiriu, mistică, mit, mod de viață, modă, mondenitate, morală, narcisism, nihilism, ordin monahal, paradox, practică socială, principiu, profesie, proiecție imaginară, reacție, religie, revoltă
Cavalerii dreptului la diferență by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12731_a_14056]