13,082 matches
-
Mircea Coloșenco; Marin Sorescu, Opere. I-II. Poezii, 2002; III. Teatru, 2003, ediție de Mihaela Constantinescu-Podocea. Urmează să le prezint, grupate astfel, și să revin pentru unele observații specifice despre calitatea științifică a ediției, despre noutatea adusă în cercetare și documentare.
Edițiile Eugen Simion by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12759_a_14084]
-
mult de 250 de pagini, în volumul Alb și negru. Prima culegere, incompletă, Apunake și alte fenomene, a apărut în 1996 la Editura orădeană Cogito și a stârnit o destul de mare curiozitate. De atunci, îngrijitorul ediției și-a putut extinde documentarea, obținând copii ale unor proze sau poeme publicate în revistele exilului. Între timp, revista "Manuscriptum", în numărul 1-2 din 1998, a recuperat volumul de proze Afară de unu singur, alcătuit în 1946 de un coleg, pus în circulație în câteva exemplare
Al doilea Urmuz by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12778_a_14103]
-
rar. Probabil că tinerii preferă "inspirația": e mult mai comodă. Poți găsi explicații aiuritoare pentru orice combinație sonoră, poți folosi argumente mai mult sau mai puțin poetico-filosofice pentru partituri superficial și întâmplător alcătuite. Efortul nu mai e la modă, nici documentarea temeinică. Iar cei care le propovăduiesc apar probabil în ochii unora drept academiști, rigizi sau depășiți de vremuri. Tot I.B.Ștefănescu a numit o tânără compozitoare care știe exact ce vrea de la interpret - Diana Rotaru. S-a dovedit câtă dreptate
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
foarte bine că textul trebuie să fie deștept și să provoace la lectură, un scriitor a cărui literatură livrescă, puțin cam excesivă, poate avea, până la urmă, un mare cusur: este dependentă de cititori foarte inteligenți. P.S. Dintr-o neatenție în documentare, în recenzia de acum două săptămâni în care inventariam antologiile de poezie basarabeană contemporană nu am menționat și volumul alcătuit chiar de Emilian Galaicu-Păun împreună cu Eugen Lungu și Nicolae Popa, Portret de grup. O altă imagine a poeziei basarabene (Arc
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
alla Metropolia di Proilavia), Teresa Ferro (Gli intellettuali italiani e la lingua romena tra la fine del Settecento e i primi decenni dell'Ottocento), Paolo Tomasella (Un protagonista dello stile Neoromânesc: Geniale Fabbro, maestro costruttore friulano). 7. Studiile teologice și documentarea au constituit dintotdeauna obiectivele fundamentale ale permanentei intelectualilor români în bibliotecile și arhivele din Romă și Vatican. Beneficiind la Romă de o bursă "Vasile Pârvan" a Guvernului român, Ana Victoria Sima, universitar clujean, publică în acest volum 68 de piese
Studii culturale româno-ilaliene by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12436_a_13761]
-
plagiat al muncii sale documentare. Această lipsă de omogenitate a calității științifice a edițiilor din colecția "Opere fundamentale" e defectul principal. Cele mai vulnerabile s-au dovedit ediția Goga (unde, după cum a arătat Mircea Popa, I. D. Bălan a rămas cu documentarea la nivelul anilor "70 și nu a preluat nimic din completările bibliografice ulterioare) și ediția Rebreanu (de un amatorism jenant în tot aparatul de istorie literară datorat îngrijitorilor ediției). Dar, rămânând la o apreciere de ansamblu, trebuie să spun că
Opere fundamentale în ediții de referință by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12426_a_13751]
-
diaspora și cu atît de popularii în țară redactori ai postului de radio "Europa liberă". În acest context a înregistrat pe bandă magnetică și o lungă conversație cu doamna Crisula Ștefănescu, cea care, la vremea respectivă, activa în cadrul departamentului de documentare al postului de radio "Europa liberă". Transcrierea acestui amplu dialog dă substanța volumului Teroarea iluziei. De ce a așteptat Crisula Ștefănescu vreme de 15 ani pentru a face public textul acestui interviu? Ce relevanță mai poate avea el astăzi cînd evenimentele
Dialoguri între două lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12420_a_13745]
-
ediția lui Mircea Zaciu. Nu ar fi fost rău să recupereze prefața criticului clujean și unele comentarii din note în mod declarat (căci, de pildă, în istoricul relațiilor dintre Cezar și Camil Petrescu, Florica Ichim beneficiază clar, dar tacit, de documentarea prealabilă a lui Mircea Zaciu). Florica Ichim a îmbunătățit aparatul de note, înmulțindu-le semnificativ (de la 164, câte avea ediția Zaciu, la 231), ceea ce a angajat un efort suplimentar. Cuvintele indescifrabile au rămas cam aceleași, cu mici excepții, ca și
Un confesiv paradoxal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12493_a_13818]
-
păcate niște zone aride de lectură, care probabil vor ține cartea departe de ,ne-specialiști". Am putea spune că este o carte ,necomercială", atât în sensul bun, cât și în sensul ,rău" al cuvântului. Adică, o carte valoroasă prin calitatea documentării și a analizei, dar care nu își atrage decât un număr restrâns de posibili cititori, iar aceasta nu doar pentru că este o carte foarte ,specializată" sau pentru că cititorul grăbit de azi este atras de multe alte lucrări interesante. Ceea ce lipsește
Avangarda și futurismul pentru specialiști by Irina Groza () [Corola-journal/Journalistic/12510_a_13835]
-
plictisit de admirația mea și s-a purtat nițel disprețuitor cu insignifiantul redactor. Mi-a precizat că, pentru a scrie romanul, are nevoie mai întâi de dulapuri dotate cu multiple sertare. Apoi de o mașină care să-l transporte pentru documentare în toată țara, pe oriunde a călătorit Bălcescu sau ceilalți dintre companionii lui de răzvrătire și de idei. În fine, de o secretară care să-l stimuleze. Nu-mi rămânea decât să comunic mai marilor mei de la editură aceste solicitări
În dialog cu B. Elvin - "între o mare speranță și o mare frică" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/11371_a_12696]
-
din caracterizările pe care le-am dat mai târziu despre sufletul țăranului român și pe care le-am publicat în Personalismul energetic, în Țărănism, în Românism, precum și în scrierea ce pregătesc acum despre Psihologia etnicului românesc își au baza de documentare în experiențele făcute dimpreună cu tatăl meu." Autorul monografiei observă chiar că în altă privință filosoful și-a urmat tatăl, adică a folosit unele convingeri ale lui, și anume în critica politicianismului epocii, arendașul de la Butoiești fiind un acerb critic
Viața și opera unui filosof by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/11436_a_12761]
-
avut curajul să renunțe pentru cîțiva ani la o foarte promițătoare carieră de jurnalist (îmi amintesc și astăzi unele dintre reportajele publicate de el în revista ,Cuvîntul", la care am trudit amîndoi la începutul anilor '90, precum și tonul echilibrat, sobru, documentarea riguroasă caracteristici de marcă ale comentariilor sale făcute la microfoanele posturilor de radio ,Europa Liberă" sau ,Deutsche Welle"), pentru a-și scrie primul său roman. Decizie riscantă într-o vreme în care memoria publicului este scurtă, căderile în anonimat sînt
Tonurile minore ale istoriei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11450_a_12775]
-
manifestare, în interstițiile unei societăți strâmb constituite și orientată, ireversibil, pe panta industrializării forțate. Desenele artistic executate, umplând caietele elevului și aleile din fața blocului, atrag atenția ,factorilor de răspundere" (în speță, tovarășa Diaconescu de desen). Micul Leonardo e trimis ,în documentare", la o consistentă sursă de inspirație ideologică: filmul Salutări de la Agigea. Monstruozitatea acestei producții îl oripilează pe tânărul artist, obligat încă o dată, și încă o dată, să aprofundeze teoria servită pe ecran. Dar rezultatul e contrar celui scontat de tovarășa de
Decrețeii II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11496_a_12821]
-
taumaturgice. Prozatorul britanic nu știe fizică și e bine că nu știe (ne ajunge Pynchon!), altfel ideea lui s-ar fi prăbușit în eșec, parazitată de complicate hățișuri scientiste, cu atingeri de SF care, aici, n-au ce să caute. Documentarea lui se reduce la lectura unor cărți de istorie (menționează acest lucru la final) și a unor manuale de medicină. Restul e imaginație, strunită cu grijă, întinsă cu bun-simț pe puține pagini (o astfel de formulă nici n-ar fi
În sens invers by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11549_a_12874]
-
Ion Simuț Biobibliografia unui mare scriitor nu e o cercetare ușor de realizat. Ea cere disciplină nemțească de studiu obiectiv, timp îndelungat de documentare meticuloasă în biblioteci, investiția unui efort intelectual altruist de descriere exactă a unei activități culturale desfășurate în spații diferite, nu întotdeauna ușor accesibile, capacitate de investigație inteligentă a arhivelor și a fondurilor particulare sau publice și, nu în ultimul rând
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
la afirmarea ofensivă a unui punct de vedere, la caracterul spectaculos al interpretărilor. Autorii de bibliografii, extrem de puțini la noi în toate timpurile, alcătuiesc o categorie specială de istorici literari. Datorită enormelor privațiuni pe care le cere munca lor de documentare, defrișare, catalogare și clasificare a materialelor și a surselor în condiții de discreție și răbdare, bibliografii sunt personalități culturale cu un profil psihologic special de echilibru și devotament. Dimitrie Vatamaniuc este unul dintre aceștia. Bucovineanul născut la Sucevița, la 25
Harta unui continent literar by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11584_a_12909]
-
două decenii, în patul prințesei Martha Bibescu, al reginei Carmen Sylva și al Duduii Elena Lupescu. Talentul său a amorțit. Creierul și inima au pus său de oaie țurcană. N-a mai trecut pe la Vlașca decît în automobil și în documentare, ca un turist american. N-a mai mirosit pișat de vită și balegă, zambila, busuiocul sacerdotal și pămîntul reavăn. Aceste elemente primordiale din Moromeții I s-au răzbunat în Moromeții II. Viziunea lui despre lumea rurală fusese o minciună. Marin
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
las dusă de acest puseu paseist cu atât mai mult cu cât vacanța m-a cam îndepărtat de ce se găsește pe micile sau marile ecrane de aici, și la prima vedere, oferta nu pare prea tentantă. După ceva muncă de documentare, nu mă ambiționez să ofer o istorie exhaustivă a debutului filmului în istoria omenirii, doar o schiță care, probabil, va fi, din cauza spațiului, o idee lacunară. După cum spuneam, fiat fotografia. Instantanee, așa cum era folosită de Muybridge și de Marey, cot
La început a fost fotografia by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11659_a_12984]
-
meditații profunde. Dimpotrivă, extrage din puțul gândirii niște remarci dacă nu prostești, cel puțin banale: după ce o cunoaște pe regina ElisabetaI, tot ce găsește să spună e "ce persoană interesantă". De aceea, identificarea cu spectatorul, încurajată de realismul mimat de documentare, e împiedicată în Orlando. Oricum, consolarea e că protagonistul e remarcabil de spiritual în dialoguri. Rezultă că Potter reușește să escamoteze defectele codurilor de care se folosește. Impactul e unul postmodernist sută la sută: printr-un mixaj inspirat al codurilor
Orlando, peliculă feministă (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11730_a_13055]
-
de Filiera din Hamburg, de Antonia Bird, film care obținuse și premiul publicului la festivalul din Edinburg. Bizar, fiind un lungmetraj destinat difuzării pe un post TV. E o încercare de explicare a evenimentelor din 11 septembrie, cu anumite propteli documentare: fiecare dintre arhitecții atacului e introdus printr-un freeze-frame, există și niște grafică pentru a ajuta spectatorul să urmărească dezvoltarea relațiilor dintre personaje sau complicatele trasee internaționale pe care le parcurg. Pelicula ascunde, îndărătul unei regii sobre și economicoase, o
B-Est, cât de bine se poate by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11752_a_13077]
-
toate astea, lungmetrajul a fost nominalizat BAFTA (2004) la o categorie oarecum obscură: "Premiul Carl Foreman pentru cel mai promițător debutant". Nominalizarea îi era adresată lui Jenny Mayhew, scenarista filmului. Acest lungmetraj are, din punctul de vedere al scriiturii și documentării, câteva merite clare. Primul are de-a face cu istoria: Commonwealth-ul a fost unica perioadă în care Marea Britanie a încetat să fie monarhie. Totuși, e totodată o perioadă asupra căreia s-au aplecat puțini regizori. Dar: printre predecesorii lui Barker
Fantezie și istorie pe micul ecran by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11798_a_13123]
-
le alege spre comentare. Majoritatea eseuri, sinteze, critică literară. Ceea ce înseamnă că Ștefan Borbély face, în cele mai multe cronici, critică de gradul 2. Lăsând impresia că orice subiect abordat are avantajul unei precedente specializări sau măcar a unei minime, dar temeinice documentări, criticul echinoxist se dovedește un bun cititor și un comentator care îți câștigă instantaneu încrederea. Cronicile sale, de dimensiuni variate, sunt un model de prezentare cvasicompletă (spre avantajul necunoscătorilor respectivelor cărți) însoțită îndeaproape de un foarte exact examen critic. Acest
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
regăsesc în bibliografia utilizată. De asemenea autorul a avut acces la o serie de lucrări manuscrise ale lui Al. Popa, M. Bărbulescu (Cultele greco-romane în provincia Dacia, diss. Cluj-Napoca, 1985) sau Mariana Pintilie, consultate la bibliotecile din Cluj-Napoca. Munca de documentare a inclus și vizite la muzeele din România, multe piese fiind verificate de visu și fotografiate personal (fotografii și desene în anexe, p. 1047-1270). Un capitol introductiv se constituie într-o prezentare sintetică a „contextului geografic și istoric” (I. 3
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
ecleziast Socrate” în loc de „istoricul bisericesc Socrates”; peste tot, „Church” a fost tradus și redat prin „biserică” (ex. p. 24, 174, 177) în loc de „Biserică”, întrucât, scris cu majusculă, termenul desemnează instituția, nu clădirea; necunoscând istoria ecleziastică și nefăcând nici un efort de documentare, traducătoarele au redat pe multe pagini cuvântul „of” din formule de genul „x (numele unui episcop) of Cappadocia, Caesarea, Cyzicus etc.” prin prepoziția „din”, deși corect era „de”, care indică rangul de episcop de ... al personalujui respectiv, nu că provenea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă, ori apărută În postura unor prefețe, studii introductive, referințe de antologie sau pur și simplu critică, varia, tabele cronologice (strict necesare Într-o documentare exactă). Sunt nume de referință, de piloni veritabili ai literaturii române asupra cărora fraza limpidă a lui Ion Nistor se mlădiază și curge În mod citabil - Mihail Sadoveanu, Ion Creangă, I.L. Caragiale, Gib Mihăescu, George Bacovia (poate cea mai bună
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]