292 matches
-
piatră grea. Se urcă lângă mire și nu mai privi la vecinii strinși lângă gard. Țiganii cântau în curte un marș săltăreț. Nașul, corcofelit, juca de mână cu fmul Tache, tinînd câte un sifon în dinți. - Și-așa! Și-așa! Dogarul le făcu un semn scurt cu mâna. Caii smuciră hamurile și trăsura se depărta. Ulucile se pierdură în urmă. Lina nu se mai uită înapoi. Simți mâna cârciumarului cum îi cuprindea umerii și o auzi pe maică-sa din spate
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
damigeana de țuică și porni la gunoieri, să se cinstească cu ei. Femeile spălară vasele, măturară, așezară clondirele și întinseră hârtii pe rafturi. Cea tânără tăcea posomorită. Ar fi vrut să fugă cu maică-sa acasă, să se roage de dogar s-o lase să rămână toată viața lângă ei. Aglaia vorbea, vorbea, povestind de-ale sale, din tinerețe. Văzând că fata n-o ascultă, se opri și întrebă cu milă: 45 - Ce ai? Parcă nu ți-e-n voie! - Las-o și
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
asta-i buba? mi-am zis. Lasă!" M-am ținut de capul lui, m-a bătut, eu, de loc! Dar -lam întors. I-am făcut ce i-am făcut, uite-l, e tot cu mine și sîntem bătrâni amândoi. Fata dogarului asculta. Aglaia se așeză pe un scaun. - Pe domnu Stere îl știu de când a picat aici; la noi a tras întîi. A venit cu mâna goală. Tot cu munca. E pus pe ajuns, ascultă la mine. Te uiți ca locul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
genți mari, pline de hârtii. În degetele groase, purtau inele scumpe, împletite, cu pietre roșii ca para focului. Căutaseră în maldărul de acte și scoseseră desenele pline pe margini de linii și cifre. Unul le spunea, ei, lui Stere și dogarului, care era de față: - Aici o să fie prăvălia, aici odăile, magaziile, privata, gardu!... Îi plăcuseră hârtiile foșnitoare. Bărbatul o întrebase: - Iți place? Asta o să fie casa noastră. Ce credeai? Ea își aruncase privirea peste liniile încîlcite și vorbele lui Stere
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Roșioară se apropiase și o întrebase: - Pe tine te-a pus în acte? - Nu știu, el umblă singur, îi răspunse puțin nedumerită. Taică-său se întorsese tulburat lângă ceilalți. Spre seară rămăseseră numai între ai lor. Venise și maică-sa. Dogarul a zis de-a dreptul: - Sterică tată, eu am uitat să te întreb: pe Lina ai pus-o în actul casei? Se făcuse liniște. -în actul casei? se mirase cârciumarul. Nu-i trecuse prin minte. Și o dată se încruntase. Ce
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
magazii, gard, am mai mărit locul și Dumnezeu să ne ajute să apucăm binele pe care-l vreau eu la amândoi. Dacă fac casele, parcă cine le stăpînește? Eu cu ea! -Să fiți sănătoși! - Și dumneavoastră! Și atunci? Ce înseamnă? Dogarul se încurcase. Avea și el cuiul lui. Treabă încîlcită. - Mă Sterică, spusese, măi băiete, e fii-mea, mă, și nu vreau s-o văd pe drumuri, mâine-poimâine, că banii i-am muncit, mă Sterică, nu i-am furat! Cu palmele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mă lași să le potrivesc așa cum e bine? Făcuse ce făcuse, a încîntat-o, Lina se potolise. Ce treabă avea ea? Tot maică-sa o învățase că, o dată dusă după bărbat, s-a terminat, trebuie să nu ieși din cuvântul lui... Dogarul mai venise de câteva ori, nu întrebase nimic, dăduse ajutor și abia când au pus salcia la acoperiș a îndrăznit să aducă vorba despre actul casei. Țigăncile împodobiseră căpriorii cu frunze verzi și cu un drapel de hârtie, pe care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se suise pe schelele de lemn, stropise zidurile cu agheasmă, blagoslovise și citise din cărțile lui. Au mâncat cu salahorii împreună. Cârciumarul împărțise vin zidarilor, se amețise de bucurie și, când a rămas cu meșterul, s-au luat la ciorovăială. Dogarul era cătrănit. - Ai scos actul? a întrebat cu privirile în ochii ginerelui. - Ce să ne mai încurcăm, întreab-o și pe fata dumitale, așa cum ne-a fost vorba... Lina tăcea chitic. Bătrânul se repezise la ea: - Spune! Tu nu vrei să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și se repezise cu pumnii încleștați să-l lovească pe ginere. Și lui Stere i se urcase sângele la cap. Aglaia se băgase între ei și le striga în gura mare: - Să vă fie rușine! Ne râde lumea, taman acu! Dogarul a vrut să-și ia fata cu el acasă. Mai că n-a tîrît-o. Ea a fugit. Nici la părinți nu mai avea ce să caute. Ar fi snopit-o taică-său în bătăi. Socrii au plecat târziu, certîndu-se, lătrați
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
trece și pe lina în acte! Și ea parcă-i dădea dreptate bărbatului când vedea ce avere aveau, îi era mai mare dragul să privească! Meșterul nu se lăsase, deschisese proces. Stere o trimisese acasă la el, să-l împace. Dogarul nici nu voia să audă de așa ceva. Își luaseră avocați, erau la cuțite. Vreo câteva luni, să nu știe unul de altul. În cele din urmă, tot Aglaia u împăcase, c-avea gură bună. De un Crăciun, Stere așternuse masă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
petrecut într-o seară. A doua zi a trimis-o la părinți, să le spună și lor. Pământul înghețase. Mirosea a spic de zăpadă. Lina mergea repede, învelită într-o broboadă grea de lână. A ajuns acasă, a pupat mâna dogarului, a chemat-o întîi pe maică-sa și i-a spus vestea, s-au îmbrățișat, au mai vorbit de-ale lor și spre seară s-a întors. În capul străzii, când să iasă la maidan, cu cine a dat ochii
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
tigheliți cu lânică. Meșterii au lăsat femeile în casă și au ieșit în curte, să vadă împrejurimile. Sosiseră în trăsuri tocmite. Birjarii așteptau la poartă, înveliți în pături flocoase, cu căciulile pe cap. Ningea des, cu fulgi mari. Stere, cu dogarul și cu nașul înainte au arătat rudelor gardul și pomii, pivnița unde au zăbovit bine, să guste fiecare sorturile de rachiu și de vin, clătinând deștepți din cap, că le plăcea; apoi cotețele cu animale și păsări - curte de gospodar
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
juca în firele rare din barbă, argintii și întunecate. Dascălul, subțire și palid, dădea, alături, răspunsurile, pe alt glas. Stere abia se ținea să nu plângă de bucurie, privindu-și din când în când nevasta, în spatele căreia lăcrimau soacra și dogarul, cu nenea Ghiță Bîlcu și cuscrul Vasile. Ceilalți oftau împrejur, mulțumiți. Prin ferestrele mari răzbea lumina strălucitoare a zăpezii și de afară se auzeau clopoțeii cailor. Mirosea a cozonac șezut la răcoare și a friptură. Preotul a sfințit apa cu
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de flacăra luminărilor. I-au pupat mâna țeapănă. - Te duseși, tată-socrule! a rostit negustorul trist. Se adunaseră iar rudele: finul Tache, cuscrul Vasile, Ghiță Bîlcu, fina Smaranda, Cristea, tot neamul. Aduseseră coroane de flori, se închinau și plângeau. În odăile dogarului plutea un miros de tămue și de busuioc stătut. Văduva a chemat un preot, acesta a citit slujba, femeile puseseră gura în batiste, zguduite de mfluiire. - Tătucă, tătucă! Ne lăsași, tată! se căina Lina peste cosciugul lui. Cârciumarului îi dădură
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se zicea „moș Alec fierarul”, el avându-și locuința și atelierul pe locul unde, mai târziu, s-a stabilit Vasile Vasiliu, iar acum este casa defunctului Alexandru Strătulat. Credem că erau destul de numeroși oamenii pricepuți în prelucrarea lemnului (dulgheri, tâmplari, dogari, rotari etc.), deși documentele nu-i atestă în mod expres. Dovada existenței lor se poate face cu situația din zilele noastre, când avem familii cu meseria de bază în scripte agricultori, dar din rândul lor, de obicei, capul familiei practică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în cadă, erau puși în sacul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
3 blănari, 1 fierar, 1 cheptănar, 1 mătăsar, 2 șelari, 2 frânghieri, 1 lumânărar, 2 pietrari, 8 sobari, 3 zidari, 12 cărămidari, 2 plăpumari, 2 mindirigii, 4 morari și 2 cufărari. Fierarii executau la comandă uneltele cerute de către consătenii lor. Dogarii, tâmplarii și dulgherii confecționau butoaie, căzi, scaune, uși și ferestre, paturi și dulapuri țărănești. În cel de-al treilea deceniu al secolului al XX- lea, în Oncești aflăm o gamă largă de meșteșugari. Aceștia erau tâmplari: Jenică Vraciu, Constantin Savin
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Cezar Pușcuță și Ion Sandu. Fig. 5: Recipiente de lemn din zonă: chiuă, cofă, botă și baniță. (reproducere după zona etno. Colinele Tutovei) Fig. 6 Capete de stâlpi de poartă din satele zonei (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Dogar lucrând la butoi. Dealu Perjului (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) Fig. 7 Dispozitive și ustensile din lemn 1 - chiuă cu chilug; 2 - încuietoare pentru uși; 3 - scaun de rotărie (reproducere după „Zona etnografică a Colinelor Tutovei”) PRELUCRAREA FIERULUI
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele mai numeroase. Clasele sociale cărora le aparțin personajele sunt la fel de diversificate: regi, prinți, prințese, miniștri de stat, cavaleri, scutieri, stareți, starețe, călugări, călugărițe, preoți, soldați, medici, oameni ai legii, filosofi, studenți, pictori, bancheri, negustori de vinuri, hangii, morari, brutari, dogari, cămătari, trubaduri, menestreli, țărani, servitori, pelerini, jucători, pungași, pirați, poeți, casnice și îndrăgostiți de orice soi.46 Dintr-un total de 338 de personaje, 255 sunt bărbați și doar 83 femei. Clasa de mijloc predomină, cu 140 de personaje. De
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
rufele ce trebuiau să se usuce cât mai repede, ușa s-a deschis brusc și... s-au trezit față în față cu două cadâne din sat, vesele și îmbujorate. Erau chiar fetele pe care le urmăreau prin binoclu; nepoatele bătrânului dogar. Împietrite, cu ochii cât cepele, s-au holbat speriate la cei trei soldățoi în pielea goală, fiecare cu câte un băț în mână, asemănător cu o undiță, îndreptat spre mijlocul godinului de capătul căruia își atârnase fiecare izmana proprie pentru
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
gealații ruși din comisia de triere atâta așteptau: să dea nas în nas cu presupușii „colaboraționiști”. Ciubotaru se refugiase împreună cu soția Marta și cei trei copii ai lor. Iată și alte nume de solicitanți de repatriere: David Gherghi (Răciula, Lăpușna), Dogar Avram (Botnăreștii Vechi, Tighina), Dumanschi Paraschiva (Fălești, Bălți), Silvestru Gavril (Nemțeni, Lăpușna), Ciubotaru Nina (Nicolăeni, Tighina), Graur Palaghia (Leușeni, Lăpușna), Grosu Afanasie (Chișinău), Olga Nicolaide (Gotești, Cahul), Timotei Mihail (Răscăești, Cetatea Albă), Mardari Grigore (Nemțeni, Lăpușna), Elena Gorodețca (Chișinău), Iorgu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
că nu știuseră cum să procedeze. În loc să chibzuiască bine, se lăsaseră duși de mânie, iar sindicatul nu se prea omorâse să-i sprijine, și avusese dreptate. Cincisprezece muncitori, de altfel, nu înseamnă mare lucru: sindicatul ținea seama și de ceilalți dogari, care nu voiseră să-i urmeze. Nici măcar nu puteai să-i învinuiești prea mult. Dogăritul amenințat să piară de când cu construirea vapoarelor și a camioanelor-cisternă, nu mergea prea strălucit. Se cereau tot mai puține butoiașe și balerci; de obicei se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
mergeau prost, e drept, și pentru patroni, totuși ei căutau să-și păstreze vechile câștiguri; calea cea mai la îndemână li se părea tot aceea de a nu le mări muncitorilor leafa, deși viața se scumpise. Ce-i rămâne unui dogar de făcut când dogăritul e pe ducă? Nu-ți schimbi meseria cu una cu două, după ce ți-ai dat atâta osteneală s-o înveți; iar meseria lui era cu deosebire grea și cerea ucenicie lungă. Un bun dogar, care să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
rămâne unui dogar de făcut când dogăritul e pe ducă? Nu-ți schimbi meseria cu una cu două, după ce ți-ai dat atâta osteneală s-o înveți; iar meseria lui era cu deosebire grea și cerea ucenicie lungă. Un bun dogar, care să se priceapă să încheie bine doagele, strângându-le cu ajutorul focului și al cercurilor de fier, fără să folosească nici rafia, nici câlții, nu se întâlnește pe toate drumurile. Yvers știa asta și de aceea era mândru. Meseria ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]