113 matches
-
n-a fost liniștită. A dat mâna cu noi, vrând să fie popular, dar presa îndoctrinată l-a primit rece și fără vlagă. După atâta comunism și capitaliștii țipau... socialist! Deja mi s-a părut înfrânt, vorbea greu, cu glas dogit și contrastant ca logică față de Iliescu și mai ales incapabil să contracareze răspândacii care-și ascundeau capetele. Regina nu vorbea de loc românește. Cum să-i câștigi pe oameni ? P.N.Ț.C.D., pentru care am candidat la Senat (unde eu
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
ciulit urechile și se uita la mine ca la mai știu eu ce minune. Sau arătare. Apoi a scheunat ușor și scurt, cum m-ar fi lăudat. Ori poate invers, dacă am în vedere tim- brul vocii mele, de bidon dogit. Totuși, am hotărât că Nana are ureche muzicală, iar eu sunt în stare să stimulez această calitate, fie și cu lipsa calităților mele vocale... BUBU Ei bine, cu domnul Bubu (care în franceză se scrie BOUBOU) altfel stau lucrurile. Acest
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
ani lipsea de cel puțin două zile, după datele autopsiei, și nimeni nu venise să Întrebe ce avea poliția de gând să facă. De ce nu a fost dată dispărută? Poate pentru că nu era nimeni care să sesizeze că lipsea? Sunetul dogit, al telefonului se auzi din buzunar și Logan Înjură. — Logan, răspunse el. Era recepționerul, care Îl anunță că avea un vizitator jos. Logan se Încruntă către teancul de declarații de pe birou. — Bine, spuse el Într-un final. Cobor imediat. Aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
lucru. Cu ochii în pământ samuraiul asculta nemișcat glasul mâhnit al seniorului său. Acesta parcă vorbise nu pentru samurai, ci pentru a-și domoli propria furie și tristețe. Pe înserat plecă din Nunozawa. În urechi îi mai răsuna încă vocea dogită a seniorului Ishida. În spatele calului său îl urma Yozō tropăind agale. Să trăiască în vale neștiut de nimeni și nebăgat de seamă - aceasta avea să fie viața samuraiului de acum înainte. În seara aceea după ce ajunse înapoi în vale nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
naivitățile copiilor, dovedește lipsă de maturitate. * Copilul nu trebuie dădăcit; lui trebuie să-i oferi modele. * Nu da în mintea copilului, ci în spiritul copilăriei. * Nuiaua este argumentul lipsei de argumente. * Copiii râd ca niște clopoței; maturii ca niște clopote dogite. * Stimulează-ți copilul să învețe poezii, dar nu-l forța să le spună în fața musafirilor. * Pe scara profesională nu se urcă cu ascensorul. * Unora mintea cea de pe urmă nu le mai folosește la nimic. * Nu toate reacțiile sunt chimice, cum
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
chemase crâncen amintirea cinelor mestecate împreună. Așteptaseră, o vreme, în liniștea deodată palpabilă, și unii, și ceilalți. Ochii ferecați de pleoape și tălpile ude. Așteptaseră pe nevăzute, în dimineața grea, încă, de noapte. Clanța grăise din nou pe limba ei dogită și supărătoare, ca un bisturiu modern, decupând trecutul de prezent, caute rizând rana, despărțind, pe vecie, vasele de sânge, clocotele de rouă, pe Dominique cea tânără, de sub plapuma din puf de gâscă, de rusul gârbov care-și legase șireturile în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
roșie și mustățile răsucite cu semeție În sus, vecina Îi ținu isonul. La jumătatea drumului, tot trăgând câte o dușcă din sticla de rom pe care o cumpărase de la MAT, vecinul, strângând-o de umeri pe femeie, intonă, cu glas dogit, un cântec de dor și jele, plin de foc. Femeia nu se lăsă mai prejos. Oamenii din sat cu care se Încrucișară pe drum clătinau din cap. Acompaniindu-se unul pe altul, cei doi ajunseră la destinație tocmai când soarele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
mine O gușată cu găteji. Chiondorâș Căta la cale; De pe șale, Când la deal și când la vale, Curgeau betele târâș. Iar din plosca ei de gușe De mătușe Un tăios, un aspru: hîrrși... Plâns prelung, cum scoate fiara, Plâns dogit, Când un șarpe-i mușcă ghiara, Muget aspru și lărgit De vuia din funduri seara... Mi-a fost frică, și-am fugit! II Toată noaptea viscoli... Încă bine n-ajunsesem, Că porni, duium, să vie O viforniță târzie De Păresimi
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Dumnezeii mamei lui de drogat, de unde a apărut și ăsta? Mai bine îl călcai pe el, nene! Aurolacul dracului! Apă, stropiți-l cu apă! 101, Copou Canta, 12 roți de fier, Carul Mare alerga peste coline. Tramvaiul, ca un clopot dogit, repeta: "Ge-ni-a, Ge-ni-a, Ge-ni-a!" 12 roți înglodate de viață se rostogoleau pe Copou, în jos. Ca să privești cerul, trebuie să te întinzi pe spate, să-ți decupezi pleoapele, să-ți ștergi cristalinul cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
asurzitor care-l făcu să tresară. Se destinse la vederea lui Parker și Brett. Inginerul lăsă să-i cadă tuburile pe care le ținea în brațe. Fiecare era cam de două degete în diametru. Lo-vindu-se de podea, emiseră un sunet dogit. De fapt, nu prea arătau a arme! Brett, cu o mutră satisfăcută, se despovără de câțiva metri buni de plasă. ― Asta-i calabalâcul. Testat și gata de misiune. ― Îi chem pe ceilalți, zise Dallas dând din cap. Lansă ordinul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
totală și inexplicabilă! Mocheta avionului era roasă, un ecran mare și plat pe care erau scrise instrucțiunele și două stewardese grase, Îmbrăcate anost și trecute de cincizeci de ani, parcă erau surori, vorbeau la fel de monoton și cu glasuri groase și dogite. După primele zece minute de zbor, Rică Olaru a chemat-o pe una din cele două, a solicitat un coniac mic și a plătit cât pentru trei mari! Noapte, liniște, oameni obosiți și cum nu avea nimic special de văzut
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
magnet de o pianină veche, la care Încerca să găsească notele pentru o melodie mai ușoară. Tresărea ori de câte ori cineva ciocănea În ușă și se panica atunci când cineva o deschidea. Îl fascinau sunetele Înalte sau joase și nu realiza că erau ...dogite. Trecuse o lună sau mai bine de când obișnuia să vină zilnic sau chiar de două ori pe zi „să cânte” și avusese norocul de a nu fi surprins de nimeni din cei de care se ferea. Într-o zi de
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
și, am privit Înăuntru prin ochiurile perdelei. În penumbră am zărit-o pe vecină gemând și zbătându-se cu picioarele desfăcute sub o huidumă de bărbat, gol. Am atins fără să vreau burlanul de tinichea care a scos un sunet dogit care i-a făcut pe protagoniști să stingă imediat lumina slabă. Noaptea, În singurătate Îmi Închipui un act sexual universal În care copaci, flori, păsări, aștri, pietre, munți, oameni, gândaci, șobolani, case, totul e un zbucium sexual ce produce o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
fiecare pe limba lui a Început să orăcăie că-ți venea s-o iei la sănătoasa fără să te uiți În urmă. -Paștele mamii voastre! Gura! Unde-i mumă-ta?! Femeie ! Unde ești? striga tata cu o voce de clopot dogit, de la atâta băutură. Fă-i să tacă! că de nu, rup un ciomag de spinarea ta! Mama, cu inima cât un purice, Încerca să se descurce cum putea; pe unii Îi lua În brațe și-i pupa, pe alții Îi
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Mi-ar trebui prea multă înțelepciune pentru asta. Din păcate sânt zdravăn la cap. Strigătul ei era cea mai frumoasă declarație de dragoste pe care nu cred s-o mai fi auzit cineva pe lumea asta în afară de mine. Vaporul fluieră dogit și țipătul lui răni adânc văzduhul. Era semnalul de plecare. Puntea fu trasă, otgoanele desfăcute. Lebăda plutitoare, descătușată de chei, lunecă pe apă depărtîndu-se ușor de țărm. Batistele dintre cele două lumi, a apei și a uscatului, fluturau despărțirea. Din
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
lacrimile copiilor flămânzi, mamelor secătuite de puteri, ale taților în goana după un loc de muncă și exasperați că nu-și pot plăti ratele la împrumuturi și vai! ale tineretului țării debusolat, înșelat de promisiuni politicianiste, vorbe goale ca oalele dogite și cu privirea spre zările cenușii ale plecatului din țară.... Cartea drept mărturisitoare a lui Gheorghiță Savel beneficiază de un plus de lumină chiar de la citatul camaradului de suferință, N. Steindhardt: “Cât de bine văd că singurul lucru important nu
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
capete-nțelesuri cuvenite. Dar când în propoziție s-au așezat, Cu surprindere au constatat Că virgula, cu tupeu, s-a strecurat Între subiect și predicat. Bine, dar unde s-a mai pomenit Asemenea fapt, de neîngăduit? A protestat, cu glas dogit, Un semn de întrebare cocârjit. Întâmplarea n-a rămas fără urmare Căci, după o ortografică judecare, Virgulei i s-a dictat eliminare De către imperativul semn de exclamare (!) Asemeni virgulei, care la loc nepotrivit s-a infiltrat, Sunt mulți parlamentari din
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
Santinelă, privindu-l în ochi pe Regizoraș, am alte preocupări. Cînd stai toată ziua în post, te uiți la almanahuri, reviste, citești cărți. Îți atîrni pușca în cui și te lași pe spate în scăunaș. Te rezemi de scîndurile alea dogite și-i dai bătaie. Flacăra, Scînteia, Sportul și unele străine dacă ești norocos. Literatură de orice gen, în afară de filozofie, pentru că nu e bună la nimic. Winnetou, Magicianul, Vraciul, Departe de lumea dezlănțuită și alte alea, ce-ți pică în mînă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
mai degrabă preferau să-și hrănească sentimentele în intimitatea propriilor suflete decât să le expună ridicolului și unei posibile respingeri. Așa că obișnuiau să stea aproape unul de celălalt, dar despărțiți de această intimitate, timp în care Dolores cânta cu glas dogit și fără dinți cântece de inimă albastră, iar Virgil continua să-și incanteze discursul eliptic, punându-și în funcțiune gândirea și limba, ambele prea mari ca să-i încapă în țeastă, acolo, pe plaja pustie, erau singurele lor momente ce aduceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
și-și strângea picioarele cu mâinile până când închieturile i se albeau. în pat îl apăsa cu atâta putere, încât adesea îl lăsa fără suflare. Dacă-l vedea vorbind cu o altă femeie, se repezea la ei și, cu o voce dogită, le arunca insulte izbitor de vulgare, care o făceau pe biata femeie să fugă cât vedea cu ochii. Apoi Livia îi cerea scuze lui Vultur-în-Zbor, încercând să pară o fetiță sfioasă îo priveliște care-ți făcea greață), și spunea: — îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
urcau pe coapse îndreptându-se spre destinația lor. I-a auzit țipetele și a plutit mai departe. Un om ce își exersa vocea pe vârful unei stânci: voci înalte, tânguitoare, voci joase și grave, voci subtile, insinuante, voci stridente și dogite, voci îndulcite de durere, voci scânteind de râs, vocile păsărilor și cele ale peștilor. L-a întrebat pe om ce făcea îcum tot a trecut pe-acolo). Omul i-a răspuns - și fiecare vorbă de-a lui era vorba unei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
de pasăre moțată, Împodobită cu pene roșii, verzi, portocalii, negre și albe. Stătea fixată de copac Într-o poziție verticală și lovea cu ciocul, la intervale neregulate, În copacul scorburos, sunetele rezultate răsunau În pădure ca cele ale unei mitraliere dogite. Copilul, care știa să vorbească binișor la cei trei anișori ai săi, nu a articulat nici un cuvânt și bucuros peste margini, În timp ce pulsu-i creștea vertiginos, Întinse mâinile amândouă În direcția ciocănitorii. Trăirile intense, făcu să uite de semnele și indicațiile
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
d-astea, muiere bătrână și proastă! - O să vezi, mare minune dacă n-or bate până diseară clopotele la Sfânta Vineri! Spărgătorul de lemne cădea rar în Cuțarida. Nimeni nu știa de unde vine și unde se duce. Îi auzeau numai glasul dogit, pe sub uluci: "Sparg la lemn'! Sparg la lemn'!" 284 Îl cunoșteau și copiii. Era un om fără vârstă, cu un ochi alb, scurs, care nu vedea. Înalt de atingea streșinile, puternic, își ținea toporul înfipt într-o buturugă, ca pe
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dus prin școli. - Stai și ascultă, mătușă, a sfătuit-o el, că o să vorbească românul ăsta acum... Baba Marghioala a stat. Lunganul, după ce i-a rugat pe cei din margini să se apropie, a început să răcnească cu voce popească, dogită: 348 - Fraților, domnul primar Rigo a hotărât să vă paveze străzile, pentru că, fraților, nu se mai poate... Este? - Este! au zis câțiva, cam fără convingere. - Poate o da Maica Domnului să scăpăm și noi de noroiul ăsta, că eu una
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
în mister. Dumnezeu, care m-a zidit nevolnic, îmi va reproșa El oare într-o zi această nevolnicie? ANUL LUI ASTAGHFIRULLAH 896 de la hegira (14 noiembrie 1490 3 noiembrie 1491) Șeicul Astaghfirullah avea un turban mare, umeri înguști și vocea dogită a predicatorilor din Moscheea cea Mare, iar în anul acela, barba lui aspră și roșcată căpătă o nuanță cenușie, care conferea chipului său colțuros acea aparență de nesățioasă mânie pe care avea s-o ia cu sine drept bagaj la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]