169 matches
-
minunata simplitate a unei lumi în care perspectiva dominantă nu e supusă îndoielii sau problematizării. însă tocmai lipsa simplității îl diferențiază de modul de gândire tradițional. Lipsa schimbării este un fapt universal acceptat în modul de gândire tradițional; în cel dogmatic, e un postulat. în locul unui singur punct de vedere general acceptat, există mai multe interpretări posibile, dar numai una dintre ele corespunde postulatului. Celelalte trebuie să fie respinse. Ceea ce complică lucrurile este faptul că modul de gândire dogmatic nu poate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
Dacă un mod de gândire dogmatic ar domina la nesfârșit, istoria ar putea dispărea treptat - însă în momentul actual aceasta nu merită să fie privită ca o posibilitate practică. Se poate alege doar între modul de gândire critic și cel dogmatic. De fapt, modul de gândire dogmatic extinde ipoteza invariabilității îcare permite cunoașterea perfectă) asupra unei lumi care nu mai este perfect neschimbătoare. Aceasta nu este o sarcină ușoară. Din perspectiva capacității umane limitate de a înțelege, nici o explicație nu poate
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
dogmatic, dacă are succes, tinde să mențină neschimbate condițiile sociale. Totuși, chiar în plin succes, modul de gândire dogmatic nu posedă trăsătura salvatoare a celui tradițional, simplitatea. Modul de gândire tradițional avea de-a face doar cu situații concrete. Cel dogmatic se bazează pe o doctrină care este aplicabilă în toate situațiile imaginabile. Principiile sale sunt abstracțiuni care există dincolo de și adesea în ciuda observației directe. Apelul la abstracțiuni aduce cu sine toate complicațiile necunoscute modului de gândire tradițional. Departe de a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
sectoarele persuasiunii: cea comercială (publicitatea), cea politică, religioasă (sectele), comportamentală (fumatul, consumul de droguri) etc. 10. Franța se angajează pe o cale foarte criticată în țările democrate, cale văzută ca rezultat al acțiunii laice fragile și timide asupra ofensivei și dogmaticii provocatoare, fundamentaliste. 11. Dacă legea obține aprobarea majorității publicului, asta se va întâmpla deoarece va reuni electoratul de stânga, care nu are încredere în religie și electoratul de dreapta, ostil imigrației. Identificarea și interpretarea valorilor implicate Începem prin a afirma
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
superificială, în anumite centre de învățământ occidentale, și se întorceau acasă sau scriau în publicațiile de acasă pentru a se război între ei, pentru a iniția războaiele culturale noi de care am mai vorbit, pierzând din vedere ansamblul și mizând dogmatic pe modelul "lor". Totul a contribuit la nașterea noii cacofonii ideologico-culturale a postcomunismului, în care cred că România se găsește și astăzi. V. N.: Numitorul comun al acestor fenomene pe care le-ai enumerat și care cred că nu pot
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
aleluia; altar; apărător; apostol; aur; Batman; băutură; binecuvîntare; biserică, cruce; botezul: 06/01; bunătate; bunicul; busuioc; carte; catedrală; călugăriță; cărți de joc; ceară; cere bani; cerșetor; chip; cinstit; ciorditor; cîntă; clopot; costum negru; credință, biserică; curat; dăruire; deșteptăciune; discuție; divinitate; dogmatic; dreptate; duhovnicesc; duioșie; episcop; evanghelie; foaie; frică; grotă; haină; har; ho-co-co!; icoană; icoane; Iisus; inconștiență; îmbrăcăminte; împărtășanie; înspăimîntare; înșelătorie; înțelepciune; mantie neagră; mască; mătușă; Mercedes; Mihai Popa; milă; mincinos; minte; moașe; moș cu barbă; moș; nebun; necazuri; nimic; ninja; obiceiuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
și universalist. Facem această precizare din două motive: pe de o parte, pentru a sublinia cui i se adresează replica subiectiv romantică, iar pe de altă parte, spre a sugera că în epocă există și un "iluminism istorist", opus celui "dogmatic" (vezi II, notele 4 și 5). Întrucât istorismului i-am rezervat în continuare un capitol special, ne vom opri aici, în primul rând, asupra caracteristicilor spiritului romantic, care mizează oricum pe categoriile istoricității. Spiritul romantic refuză modelul clasic invariabil, abstract
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
autorul nu-i dă un nume precis, în prima dintre aceste orientări recunoaștem supraistorismul hegelian (preferăm să-l numim astfel din rațiuni mai degrabă metodologice, pentru că așa cum vom vedea el este în fond tot un fel de istorism, însă unul dogmatic). Acesta privește istoria ca pe o evoluție a unor esențe metafizice de tipul rațiunii universale sau al spiritului universal. "Dar formulele despre corelația dintre întregul individual și întregul istoric [...] intră în contradicție cu orice percepție sănătoasă, cufundând toate valorile vieții
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
premisa că ar avea un acces în <<absolut>>"58. De un atare dogmatism se ferește și Dilthey. Subliniind că spre deosebire de Nietzsche și Bergson (la care viața apare ca un absolut, și anume din perspectiva științei "relativizante"), Dilthey nu este "un dogmatic al vieții" ("<<Viața>> este pentru el limesul până la care ajung cercetările lui în domeniul istoriei spiritului"), Metzger observă că acest concept a rămas insuficient clarificat de către filozoful german, dar adaugă că "măreția realizării lui constă în această deficiență"59. Pe
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
filozofice, Timișoara, Editura Facla, (ed. I: 1925), 1977. Idem, Cultură și cunoștință în Opere, vol. 7, București, Editura Minerva, (ed. I: 1922), 1980. Idem, Trilogia cunoașterii în Opere, vol. 8, București, Editura Minerva, (ed. I: Despre conștiința filozofică 1947; Eonul dogmatic 1931; Cunoașterea luciferică 1933; Censura transcendentă 1934; Experimentul și spiritul matematic -1969), 1983. Al. Boboc, Dilthey și filozofia istoriei în Prelegeri de istoria filozofiei contemporane, partea a II-a, București, Tipografia Universității, 1975. Idem, Confruntări de idei în filozofia contemporană
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
principiu. Acest spirit intelectual taxonomic al mediei postbelice, dincolo de o clasificare veridică à la Hayden White, este un... reflex concret al politizării gândirii și al umanismului modern. Ce fel de umanism modern și contemporan avem? Foucault îl descria ca fiind "dogmatic reprezentat pe fiecare parte a curcubeului politic: stânga, centru, dreapta"15. Astfel vom înțelege că umanismul modern e mai mult un dogmatism intelectual. Cu siguranța, sunt și spirite care se sustrag acestui dogmatism al reprezentării scrierilor intelectuale, al poziționării lor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
luat în considerare, nu numai în cadrul mișcării socialiste; el este singurul în măsură să facă sinteza diverselor curente care, începînd cu congresul de unificare din 1905, coabitează în sînul SFIO. Internaționalist și patriot, revendicîndu-se din marxism, dar nu din cel dogmatic, specific lui Jules Guesde, pe care treptat îl înlocuiește, el devine, de la constituirea SFIO și pînă la Primul Război mondial, simbolul personificat al socialismului francez. Acesta din urmă progresează: de la 52 în 1906, deputații socialiști sînt în număr de 103
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
cu sare", să fie un imn intonat de îngeri drept laudă adusă divinității. Oul dogmatic Oul dogmatic are o viziune modernă și o prozodie tradițională. În text sunt atât elemente narative, cât și descriptive. Oul (termen concret) este alăturat lui dogmatic (termen abstract), fiind un simbol al misterului latent al nuntirii. Acesta are o structură duală în care se configurează lumea dinaintea nuntirii, în miracolul creației universale. La început, poemul are trăsături de baladă și un motto care face trimiterea la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
evident. Dar ei sunt cei care au structurat cîmpul justiției sociale în secolul al XX-lea. Ei nu stabilesc norme de justiție decît sugerînd apropieri sau opoziții, reactualizînd concepte neglijate sau utilizîndu-le în contra-curent. Ei deschid deci, și nu închid dogmatic, discuțiile în jurul jusiției. Criticii comunitarieni ai lui Rawls, cei liber-tarieni sau marxiști ai lui Nozick, sunt exemple ale acestei mișcări perpetue care este interogația normativă în economia politică, ținînd seama în egală măsură de dezvoltările recente, mai ales de lucrările
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
transplantul de instituții americane, care acasă au avut nevoie de secole pentru a deveni funcționale. Astfel, "imperiul fricii produce un imperiu marcat de frică, ostil atît libertății, cît și securității". Zelul misionar al fostului președinte Bush, moralitatea sa de "cow-boy dogmatic" exacerbează în mod încăpățînat militantismul american prin cultivarea intensă a unor "mituri utile", cum sunt autonomia americană, virtutea americană, democrația americană, inocența americană, dar care reflectă, de fapt, anxietățile poporului american. Propria putere slăbește America lipsind-o de respectul celor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
de ecloziune, după o perioadă aridă, generația numită pe bună dreptate, generația '60, găsind toate porțile deschise"5, cel puțin la debutul acesteia 6. Cei care le deschiseseră "nu erau activiștii, ci scriitorii și, îndeosebi, criticii literari ai generației anterioare dogmaticii anilor '50, care, aflați în posturi de conducere la reviste și edituri, au spart lacătele și colegii mei de generație, odată acceptați, s-au văzut încurajați prin toate mijloacele. Ei le-au prefațat cărțile de debut, le-au remarcat fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de ecloziune, după o perioadă aridă, generația numită pe bună dreptate, generația '60, găsind toate porțile deschise"236, cel puțin la debutul acesteia 237. "Cei care le deschiseseră nu erau activiștii, ci scriitorii și, îndeosebi, criticii literari ai generației anterioare, dogmaticii anilor '50. Aflați în posturi de conducere la reviste și edituri, ei au spart lacătele și colegii mei de generație, odată acceptați, s-au văzut încurajați prin toate mijloacele. Ei le-au prefațat cărțile de debut, le-au remarcat fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu trimiteri la alte concepte și explicații convergente, unele amintite și mai sus. Echilibrul social-uman dezirabil poate avea nevoie de o altfel de "revoluție culturală" față de aceea organizată de Mao la mijlocul anilor șaizeci ai secolului trecut și preluată atât de dogmatic la noi, prin Tezele din iulie și din noiembrie 1971. S-au produs atunci înăspriri neostaliniste în educație, creația literară, propagandă mass-media în numele "umanismului socialist". Susținerea doctoratului era condiționată de aprobarea Comitetului Județean de Partid. Suferințele morale (și materiale) produse
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vag formulate, în timp ce răspunsurile tentante care se pot obține sînt, prin definiție, fie foarte speculative, fie încă neformulate. Probabil că tot ce se poate spune în prezent este că o teorie a societății civile și a vieții publice care insistă dogmatic asupra viziunii unei sfere publice unificate în care să fie definite "opinia publică" și "interesul public" este o himeră și că de dragul democrației ar trebui să ne debarasăm de ea chiar acum. Epilog Cu doar un deceniu în urmă, distincția
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
ratați cumințiți, îmburgheziți, îmbătrâniți. Dar și câțiva aristocrați autentici, deși decăzuți. Câțiva intelectuali de rasă. Câteva caractere, destule paparude, fâșnețe, cabotini. Am fost și mai sunt câte ceva din toate astea. — Ei, acum vreți neapărat să înnobilați adunătura de circ ! Măcar dogmaticii prea cunoscuți să fi lipsit. Îi cunosc mai bine decât tine. Pot să-i judec mai drept. Știu și prin câte au trecut... — Ăla nu era directorul teatrului ? sare bubosul, amintindu-și că avea ceva de pus la punct. — Da
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
este panica înstrăinării în fața nimicului - a nimicului de sens. Tocmai în acest fel - comentează Kierkegaard - «Dumnezeu, care vrea să fie iubit, coboară să-l vâneze pe om, cu ajutorul neliniștii». Se înțelege de ce «psihologia, imediat ce termină de studiat angoasa, o încredințează dogmaticii». Angoasa apare în momentul în care omul devine conștient că-i lipsește sensul absolut, ultim și definitiv. Iată, deci, că angoasa este o trăsătură antropologică. De altfel e adevărat că «dacă omul ar fi un animal sau un înger, nu
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]
-
noastră biologică și o "genă a minciunii"? Greu de argumentat cu alte mijloace decît cele speculative ale hermeneuticii. În termenii acesteia, să recunoaștem că nici unul din "instinctele" mai sus amintite nu se desfășoară în plan social fără de adjuvantul minciunii. Potrivit dogmaticii ortodoxe, vorbind despre o adamică "genă a minciunii" nu ar trebui să gîndim în termeni strict juridici sau biologici la existența unei "pete a vinovăției" genetic transmisă; deși, transmisia pe această cale a păcatului și implicit a pedepsei lui rezultă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în ultimă instanță, la a spune că nimic nu poate fi spus, iar ceea ce urmează este și nu poate fi decât tăcerea. Or, limbajul religios și teologic nu este, de regulă, decons tructivist, ci mai degrabă dogmatic și/sau apofatic; dogmatic - prin ceea ce se poate spune și, mai ales, trebuie afir mat, cu pretenție de univocitate și adevăr, iar apofatic - prin ceea ce nu poate fi spus și, mai ales, trebuie negat cu pri vire la realitatea ultimă. în religie, deconstrucția are
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
divină nu se poate descoperi omului. Căci dacă Ființa nu ar fi transcendentă cunoașterii, veșnic inepuizabilă în manifestările ei de lumină, curând mișcarea de cunoaștere s-ar termina, ca și progresul în bine. Întunericul luminos „exprimă un fapt doar pozitiv dogmatic: acela al transcendenței absolute a naturii divine. Întunericul nu se opune luminii, căci e un întuneric supraluminos. Astfel înțeles, nu e decât excesul orbitor de lumină divină. Am notat deja că Moise nu se oprește în întuneric, ci urcă chiar
Învăţătura Sfântului Grigorie de Nyssa despre întunericul luminos al prezenţei ascunse a lui Dumnezeu. Referire specială la cartea De vita Moysis. In: Din comorile Teologiei Părinților Capadocieni by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/151_a_441]
-
placid și ferm în principii; causeur și farseur genial, stăpân agresiv și poruncitor, dar și melodramatic; maestru al travestiului mimetic, acid pâna la perversitate sau cumplit de sadic în demolarea interlocutorului, dar și înțelegător, altruist și atoateîncăpător întru cele umane; dogmatic și antidogmatic, adorând petrecerile și colocvialitatea, însă trădând și batjocorind totul; iubindu-și sau urându-și personajele etc." 24 Florin Manolescu, Caragiale și Caragiale. Jocuri cu mai multe strategii, Editura Cartea Românească, București, 1983, p. 262. 25 Mircea Tomuș, op. cit
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]