225 matches
-
în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , călătorii osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să fie văzut de la distanță mare , astfel că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342658_a_343987]
-
în mijlocul unei vaste câmpii plină de iarbă și flori de toate culorile . Timpul trecea cu ușurință , iar el se tot ramifica conturandu-se o coroană deasa la umbră căreia , drumeții osteniți de atâta drum , poposeau să se ascundă de soarele dogoritor al amiezii . Anii alergau unul după altul , furtunile îl loveau din toate direcțiile însă el rezista și creștea ajungând să fie văzut de la distanță mare , astfel că oamenii il foloseau ca să se ghideze în drumul lor . Însă timpul nu iartă
POVESTEA UNUI COPAC de REMUS STRUGAR în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342690_a_344019]
-
divină murea palidă printre copacii opriți de negura timpului . Mirosul de iasomie și regina nopții ce se înălța în văzduh ca un înger cu aripile pufoase pentru a contempla frumusețea nepământeană a Lunii . Simțind acest miros plin de farmecul nopțiilor dogoritoare de vară, mintea mă purta către nemurirea sufletului meu avid de aflarea necunoscutului .Prin ochii Lunii priveam trecerea timpului ce zbura ca gândul printre amintirile uitate, undeva, într-o cameră a sufletului .Mă simțeam suspendat între trecut și prezent, între
RELAXARE... de RADU ALEXANDRU în ediţia nr. 573 din 26 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341552_a_342881]
-
PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Foileton > POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 2074 din 04 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Soarele strălucea cu putere pe cerul senin de vară. Sub razele sale dogoritoare, mai mulți copii ce aveau între zece și doisprezece ani jucau fotbal pe o stradă asfaltată, într-un cartier mărginaș ce era situat într-un oraș din România vremurilor comuniste. Acel cartier era populat în cea mai mare parte din
POVESTEA UNUI ÎNVINS (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341185_a_342514]
-
ajunge decât pe apă. Pentru viața din fostul lagăr de la marginea României comuniste, populat preponderent cu deținuți politici între 1957 și 1964, zecile de martori care au depus mărturie au confirmat condițiile inumane de detenție: frigul năprasnic iarna și căldurile dogoritoare de vară, cazarea în barăci de sute de suflete, lipsa apei potabile, pedepsele grele, mizeria în care trăiau, munca istovitoare, foamea endemică. Cruzimea maiorului de atunci Ioan Ficior a fost mărturisită de numeroși supraviețuitori. Ficior a venit la colonie în
Al doilea torționar condamnat. Și (probabil) ultimul () [Corola-blog/BlogPost/337944_a_339273]
-
Cafenele și ceainării În zilele în care soarele nu este chiar dogoritor, parcă e mult mai plăcut să stai afară, pe terasă, să savurezi o băutură rece și să mănânci ceva bun. Mai mult de atât, în zilele în care programul încărcat de la serviciu sau de la facultate te copleșește, o pauză în mijlocul
Terase frumoase, perfecte pentru a lua masa [Corola-blog/BlogPost/100161_a_101453]
-
În topul preferințelor mele în materie de terase mai intră și cea de la Restaurantul Rustic al Hotelului Bellaria, cea de la CUIB, de la Doppo Poco Trattoria sau cea de la Motel Bucium. Ines Dumitriu În zilele în care soarele nu este chiar dogoritor, parcă e mult mai plăcut să stai afară, pe terasă, să savurezi o băutură rece și să mănânci ceva bun. Mai mult de atât, în zilele în care programul încărcat de la serviciu sau de la facultate te copleșește, o pauză în mijlocul
Terase frumoase, perfecte pentru a lua masa [Corola-blog/BlogPost/100161_a_101453]
-
exact palierul pe care se află autoarea la această nouă apariție în volum, sub un generic pe cât de simplu, tot pe atât de sugestiv: "Semnul Îngerului". Cartea se deschide cu un remember, în egală măsură al copilăriei petrecută sub soarele dogoritor al câmpiei și al strămoșilor, ale căror „lacrimi“ le identifică în boabele de rouă din zorii zilei, la ceasul în care „Pasărea zorilor se rotește aprinzând Cerul“. În acest peisaj de început de zi, de renaștere, „Soarele/ se topește în
EVENIMENT EDITORIAL de FLORENTIN POPESCU în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344003_a_345332]
-
cu toții obosiți sub țoalele de pe paturi și adormiră fiecare cu gândul la alte preocupări ce le avea de îndeplinit a doua zi. Se dăruiră cu plăcere somnului dulce și odihnitor, în aerul curat al câmpiei dobrogene, scăldată de lumina încă dogoritoare a soarelui de sfârșit de octombrie. Mangalia 2013 Referință Bibliografică: VIRGIL STAN - UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2064, Anul VI, 25 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Stan Virgil : Toate Drepturile
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/343109_a_344438]
-
Săndica și-a cumpărat doar o pereche de ochelari de soare deoarece îi uitase pe cei vechi acasă și câteva mărunțișuri de igienă personală. Când au plecat din apartament, din balcon se simțea că afară era încă un soare destul de dogoritor, motiv pentru care Săndica se îmbrăcase cât mai sumar, în niște pantaloni albi strâmți trei sferturi ca lungime, cu fundițe legate la partea de jos a piciorului, iar bluza crem, avea un decolteu ce scotea în relief sânii săi voluptoși
CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379793_a_381122]
-
Iubirea naște în femeie și bărbat sentimentele cele mai rare N-ai cum trăi precum o brută cu inima-nchistată în nimic Sau iarba-nvălurită în cucută sufocând pământul câte-un pic Ca cerul fără nori în plină vară și soarele arzând dogoritor Sub arșiță cerșind o picătură din ploaia unui duș răcoritor Ți-ar place să trăiești fără văpaia ce freamătă până-n rărunchi Cu trupul penetrat de vâlvătaia durerii ce te pune în genunchi? De ce-ai numi iubirea un păcat privându
IUBIREA, NU-I PĂCAT de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379879_a_381208]
-
Beznă. Orbecăiești. În trecut, ai respirat Lumină. Azi se mai bat ochii tăi morți, mai bat,bat tamburina. Trăiesc încă tot ce- a disparut înafara, dar înăuntru, măi fierbe, mai dă din picioare. Culori, culori, nuanțe, nuanțe... Cea liniștită, cea dogoritoare; una întunecată, altă imaculata; iarbă și soarele, și curcubeul, le povestești pe toate ... Citește mai mult CERCETAȘAdulmeciprin Beznă.Orbecăiești.În trecut,ai respiratLumina.Azi se mai batochii tăi morți,măi bat,battamburina.Trăiesc încă totce- a disparut înafara,dar înăuntru
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Citește mai mult CERCETAȘAdulmeciprin Beznă.Orbecăiești.În trecut,ai respiratLumina.Azi se mai batochii tăi morți,măi bat,battamburina.Trăiesc încă totce- a disparut înafara,dar înăuntru, măi fierbe,mai dă din picioare.Culori, culori,nuanțe, nuanțe...Cea liniștită,cea dogoritoare;una întunecată,alta imaculata;iarbă și soarele,si curcubeul,le povestești pe toate... XIII. ÎN AMINTIREA AVOCATULUI DAVID(DĂDU) ROSENKRANZ/לזכר עורך-הדין דוד(דאדו) רוזנקרנץ, de Adina Rosenkranz Herscovici , publicat în Ediția nr. 2174 din 13 decembrie 2016. ÎN AMINTIREA
ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI [Corola-blog/BlogPost/379858_a_381187]
-
Acasa > Poezie > Amprente > INIMĂ ȘI SUFLET DE COPIL ! Autor: Virgil Ursu Publicat în: Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor să te mai văd zâmbind sub ochii-mi vii, Să-ți simt căldura inimii, dogoritoare, Să mai clădim castele pe plaje visătoare... Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic, De vremurile-n care doar mama-mi știa voia, Mi-
INIMĂ ȘI SUFLET DE COPIL ! de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1979 din 01 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380329_a_381658]
-
nimic, o las așa cum este,... XV. INIMA ȘI SUFLET DE COPIL !, de Virgil Ursu, publicat în Ediția nr. 1979 din 01 iunie 2016. Mi-e dor să te mai văd zâmbind sub ochii-mi vii, Să-ți simt căldură inimii, dogoritoare, Să mai clădim castele pe plaje visătoare... Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic, De vremurile-n care doar mama-mi știa voia, Mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
să fiu „cel mic” !!! LA MULȚI ANI = tuturor copiilor lumii, incepand cu ai mei copii și nepoții ! Virgil Ursu Munceleanu ... Citește mai mult Mi-e dor să te mai văd zâmbind sub ochii-mi vii,Să-ți simt căldură inimii, dogoritoare,Să mai clădim castele pe plaje visătoare...Mi-e dor să fim ce-am fost, mi-e dor să fim copii ! Mi-e dor de mine, încă, pe când eram peltic,De vremurile-n care doar mama-mi știa voia,Mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > RONDEL PENTRU VARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare Și e natura-n sărbătoare, Cu tril și câmpul înverzit. Nimic sub cer nu stă dosit, Se-nalță plante către soare. Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare. În seară, către asfințit, Regina-nopții, dragă floare, Cu-aroma sa
RONDEL PENTRU VARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379340_a_380669]
-
Articolele Autorului Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare Și e natura-n sărbătoare, Cu tril și câmpul înverzit. Nimic sub cer nu stă dosit, Se-nalță plante către soare. Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare. În seară, către asfințit, Regina-nopții, dragă floare, Cu-aroma sa îmbătătoare Veghează somnul liniștit... Timid, dar vara a sosit. Referință Bibliografică: Rondel pentru vară / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de
RONDEL PENTRU VARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379340_a_380669]
-
California, încă din luna februarie a acestui an: Este deja jumătatea lunii martie și vremea continuă să rămână neschimbată, cald noaptea și caniculară ziua. Deși e doar ora zece dimineața, pe cerul senin fără urmă de nor, arde un soare dogoritor ce încălzește puternic mașina mea de patrulare, de culoare neagră. Parcat pe jumătate la umbră, în locul meu obișnuit din parcul Fremont, aștept în mașină ca șeful să mă anunțe prin radio când camioanele încărcate sunt gata de plecare, urmând să
PARTEA ÎNTĂIA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380918_a_382247]
-
treia „Tainica oglindă” întărește expresiile poetice anterior invocate. Pe drumul spre porțile dorului se împuținează cuvintele și poetul invocă tot mai des tăcerea și taina: „Că însuși dorul / nu e decât o metaforă / pentru a definii uitarea, / a încătușa taina...” dogoritoarele porți spre care discursul poetic se îndreaptă știind încă de la început că nu le va putea deschide, sunt tot mai aproape și în același timp tot mai tăinuite. Trădarea, uitarea, iubirea, dorința, visul se tăinuiesc în tăceri și intuițiile despre
ALEXANDRU UIUIU DESPRE VALER COVRIG CUDREC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2018 din 10 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371313_a_372642]
-
pot niciodată ajunge. Marele General, om de știință, scriitor, pictor Vasile Parizescu i-a conturat cu mult sârg și căldura sufletească portretul-icoană: „A strâns bucurie cu bucurie, fericire cu fericire, lacrima cu lacrima și le-a prins în sufletul său dogoritor, însetat și luminat că izvoarele unui fluviu și că strălucirea unui răsărit, într-un ocean de ceruri, într-un imposibil finit al infinitului și, toate, nu mărgăritare, nu diamante, nu stele, ci pământești împliniri, de la începuturi și până departe, încoace
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
pacea în lume. Dar să lăsăm străinătatea cu păcatele ei și să revenim printre oițele noastre abătute de mult de la cărarea normală. Cum să nu te crucești când, în plină vară, după ce luni, marți, miercuri și joi a fost soare dogoritor, iar vineri cerul era întunecat, mohorât, gata să plângă și începuse chiar să lăcrimeze, iar cei de la Administrarea Domeniului Public, descarcă dintr-o mașină mare un furtun lung și-l întind printre trandafiri? Oare ce-o fi făcând cu el
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
el în zarea largă printre frunzele rare ale prunilor, care nu se mișcau măcar câțiva milimetri, fiindcă vântul adormise și el odată cu ploaia, a fost izbit în dosul palmii de la mâna dreaptă, între degetul inelar și mijociu, de un val dogoritor care pulsa ca o inimă agitată, ca apoi să se transforme într-un sloi de ghiață, că a scăpat coada sapei din mână din cuza unei dureri pe os. A băut apă din ulciorul care-l avea la umbra unui
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
clipeau des, strivind între marginile pleoapelor o lacrimă caldă, care i-a căzut pe umărul obrazului. „Ce, ce spui?...” Prin ceața deasă, care-i împăienjenise ochii, o zărea pe Leana care se mlădia ca o nuia de alun pe deasupra jarului dogoritor, când și-a ridicat puțin bărbia, mișcându-și capul înainte, dar oricât încerca să-și deschidă ochii, nu putea distinge fața muierii cu care pătimise atâtea. Se străduia să îndepărteze pânza străvezie ce-i juca în lumina ochilor ca un
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
a dovedit în final că planurile lui Dumnezeu nu cunosc eșecul. Oamenii pot eșua în a găsi un loc în planurile lui Dumnezeu însă planurile Sale vor reuși, iar rezultatele vor dăinui pentru veșnicie. Înaintând prin acel pustiu, sub soarele dogoritor, israeliții trebuiau să privească la Hristos în această privire a credinței stătea reușită lor. Noi cei de astăzi ce călătorim spre Canaanul ceresc trebuie să privim de asemenea prin credință la Hristos. Privirea noastră trebuie să-L contemple pe Hristos
LA HOTARELE CANAANULUI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348420_a_349749]