390 matches
-
-ți mâna să deslușească viul contur exilat într-un ciob de oglindă. Scoate-i cu grijă algele și scoicile prinse în plete și dăruiește-i sărutul reînvierii în timp. Atunci pustiul va deveni mare de cântec spre care porni-vom doinind. Leonid IACOB Referință Bibliografică: magie / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 241, Anul I, 29 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
MAGIE de LEONID IACOB în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361521_a_362850]
-
acestea doar stânca numită Țurțudan mai veghează asupra acestor meleaguri. De fapt întreaga Valea Lotrului cu localitățile Brezoi, Malaia, Ciunget și Voineasa constituiau un ansamblu de datini, obiceiuri și tradiții populare, cu colinde de sărbători, dar și cu păstori ce doineau din fluier sau caval purtându-și turmele de mioare pe culmile munților Lotrului și Căpățânii până la golurile alpine unde vara se întind covoare roșii de bujor de munte. Drumul național șerpuiește printre munți, pe lângă vale și deodată, după o curbă
UN PLAI DE VIS DIN NORDUL OLTENIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363388_a_364717]
-
2015. Marin MIHAI (Spania) : ´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata sau îndrăgostită a lumii. Ea doinește din toată ființă,nu ai cum să rămâi de piatră. Rezonezi cu bucuria și tristețea glasului ,la emoția transmisă de cântecele fermecătoarei dive lusitane´´ *** „O voce splendida” - La Republică (Italia) „Emoții autentice” - La Vangarda (Spania) „Artizana noului fado, moștenitoare a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
mult Marin MIHAI (Spania) : ´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata sau îndrăgostită a lumii. Ea doinește din toată ființă,nu ai cum să rămâi de piatră. Rezonezi cu bucuria și tristețea glasului ,la emoția transmisă de cântecele fermecătoarei dive lusitane´´***„O voce splendida” - La Republică (Italia)„Emoții autentice” - La Vangarda (Spania)„Artizana noului fado, moștenitoare a
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
MIHAI (poet,Spania) :´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (portughezul´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata sau îndrăgostită a lumii. Ea doinește din toată ființă,nu ai cum să rămâi de piatră. Rezonezi cu bucuria și tristețea glasului ,la emoția transmisă de cântecele fermecătoarei dive lusitane´´ *** by Marin MIHAI // Regina contemporană a muzicii fado - Dulce Pontes a răspuns invitației lansate de Project
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
MIHAI (poet,Spania) :´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (portughezul´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata sau îndrăgostită a lumii. Ea doinește din toată ființă,nu ai cum să rămâi de piatră. Rezonezi cu bucuria și tristețea glasului ,la emoția transmisă de cântecele fermecătoarei dive lusitane´´***by Marin MIHAI // Regina contemporană a muzicii fado - Dulce Pontes a răspuns invitației lansate de Project
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/363337_a_364666]
-
timp, „mărturisitor“: «și-atunci când tind spre ne-nțelesuri / prin cuante-corzi ajuns pe pisc / în legătura mea cu Hermes / sunt inspirat / tăinui / nu risc» - p. 27); etc. Pe valea „bucuriei cuantice“ a textelor achimesciene, liricul Eu / Erou, surprinzător, știe și a doini „microcosmic-desăvârșit“, acompaniat cu foc de fluierele de soc / os ale Daciei (nu dintre „gasteropodele din Râpa Uvedenrode“): «jos în vale sub vâlcele / cuante reci / din rouă curg / (s-au desprins de pe smicele) / bem din ele / eu și-un murg // [...] / verde
DESPRE „GRAAL” ŞI BUCURIA MICROCANTITĂŢII DE ENERGIE RADIANTĂ DIN CUVÂNT de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360986_a_362315]
-
și, într-adevăr, răsărite din ape, dar din ape limpezi și mirifice ce scaldă câmpul și cerul Dobrogei și poartă dorurile, dragostele, jelile pescarilor, mândrilor, mândrulițelor, grindului dintre Dunăre și Marea Neagră. „Firicel de busuioc”, „Murgule, coamă frumoasă”, „Hai, mândro, să doinim iară”, „Mândruliță dobrogeană”, „Inimioară, inimioară”, „Balada lui Zbârlea, pescarul”, „Colo jos sub mal de apă”, „Luai boii să-i înjug”, „Sârba lui Asmanu”, „Ilenuțo, und’ te duci?”, „Soră dragă, Dunăre”, „Lună, lună, soră lună”, „Pe baltă la Jurilovca”, „Hai mândruțo
MARIUS BRUTARU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360955_a_362284]
-
primă poetică se manifestă, în primul rând, în comparații cu elemente naturale, în metafore și trimiteri la elemente și fenomene naturale („Sunt, prin tine, mic vlăstar/ Unduit de vânt prin câmpuri,/ Dar din ram vechi de stejar/ Ce știe-a doini prin crânguri...”; „Să fii floarea de câmpie,/ Să fii vântul care-adie,/ Să fii izvorul curat,/ Să fii dulce alinat...”). Astfel de comparații șitrimiteri le vom descoperi și în poeziile cu temă religioasă („Liniște! Privește norii,/ Care plâng în sărbătoare!”; „Și
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
Autorului Marin MIHAI (Spania) : ´´ E atâta strigare,nostalgie și dor (´´saudado´´ ?) în interpretarea și cântecele reginii muzicii fado- Dulce Pontes,încât vântul și marea se fac ecoul ei ,îi duc vibrația sufletească spre inima înlăcrimata sau îndrăgostită a lumii. Ea doinește din toată ființă,nu ai cum să rămâi de piatră. Rezonezi cu bucuria și tristețea glasului ,la emoția transmisă de cântecele fermecătoarei dive lusitane´´ *** „O voce splendida” - La Republică (Italia) „Emoții autentice” - La Vangarda (Spania) „Artizana noului fado, moștenitoare a
DULCE PONTES, REGINA MUZICII FADO, LA BUCURESTI: UN CONCERT CE A DEBUTAT NOSTALGIC, DAR S-A TERMINAT CU MULTA VESELIE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1798 din 03 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363244_a_364573]
-
ce nesăbuință!/ La venetici și trădători de țară/ V-ați depărtat de glie și știință/ Și-ați pângărit speranța milenară// Omagiați filozofii nebune/ Amanetând schelete din morminte/ Nesocotiți preceptele străbune/ Nepăsători la port și jurăminte Zadarnic invocați divinitatea/ Nu mai doiniți de dor printre străini/ Ați obosit să protejați dreptatea/ Și nu mai vreți să vă numiți români!// Ați dat cu pietre și cu vorbe grele/ De-ați tulburat și apele-nghețate/ Împăunați cu titluri de lichele/ Ați trădat țară, grai
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
nimeni nu este suficient de bogat/ pentru a cumpăra iubirea...” Autoarea se pronunță și asupra degradării Limbii Române, care este „ofilită,/ călcată în picioare/ de încălțări murdare/ dar cu etichete străine”. Mâhnirea unui om al condeiului este îndreptățită: „Limba noastră doinește singură/ și suferă/ sperând la o vitaminizare/ pur Românească./ Limba noastră rămâne Sfântă/ deoarece/ acolo sus, în cer,/ cineva/ i-a dat binecuvântarea/ încă de la facerea lumii” (Limba noastră). Slavă poeților care-și apără cu orice preț, limba maternă! Făcând
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
o vitaminizare/ pur Românească./ Limba noastră rămâne Sfântă/ deoarece/ acolo sus, în cer,/ cineva/ i-a dat binecuvântarea/ încă de la facerea lumii” (Limba noastră). Slavă poeților care-și apără cu orice preț, limba maternă! Făcând din versuri „harfă gândului” - poeta doinește și-și cântă dorul și iubirea pentru neamul său, pentru limba română și pentru semenii cei încercați și siliți să poarte o povară care nu este a lor. Volumul se încheie frumos cu un cuvânt de bunăvoire, ca o briză
TRISTEŢEA DIN FLOAREA VIEŢII ADEVĂRATE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368481_a_369810]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > VERDE RAM Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului Zbucium, vultur sufletesc, Simțurile le doinesc, Cânt miracol românesc Și în basm nădăjduiesc. Forță, forță, ține-mă, Nu te pierde-n impostură, Crede-mă, ca un domnesc, Inocent dor de vergură... Ține-mi, forță, al meu duh, Și sublimul creativ, Nu mă coborî din vârf, Sufletul
VERDE RAM de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1458 din 28 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367912_a_369241]
-
ca să întoarcă pădurile în noi cu cântece ce nu mai știu să înoate pe marea de vise și fă-i aezii dorului. Eu, iubito, am aprins candela stelelor ca să te uiți în adâncurile sufletului meu, acolo unde iubirea mai zace doinind pe un ciob de tăciune. Poezia face parte din volumul „Imaginarele iubiri” - pregătit pentru editare. Referință Bibliografică: ca să privești / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 216, Anul I, 04 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob
CA SĂ PRIVEŞTI de LEONID IACOB în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367367_a_368696]
-
V-am spus și vă mai spun mereu, Voi, Moții mei, luați aminte, Nu doarme-n ceruri Dumnezeu! Noi nu i-am blestemat vreodată Pe cei ce ne-au dorit desculți Și-atunci când am fost trași pe roată Ori ne doineam tristețea-n Munți! Nu a scurmat nicicând rugina În sufletul ce ne-a fost dat, E plină lumea de lumina De aurul din noi furat! Nu vă întristați, el este încă Acolo-n Apuseni destul, „Lovească-l fulgerul din stâncă
OMAGIU LUI IANCU (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367649_a_368978]
-
imaginilor. Ele servesc creării unei imagini de ansamblu a lumii exterioare și, mai ales, luate ca simboluri, sugerează, concretizează și lărgesc semnificația versurilor: „cuțite înfipte în galben oranj arămiu sfredelesc/ în mesteceni înalte coroane tăcerile amețitoare/ deși nu e parcă doinește Leșe cu noduri de frunze/ toamna așteaptă privitori s-o descopere nouă/ ca efigii în marmuri o daltă vântul să dea partea/ de praf ochiului luminile formei” (Soledad, p. 11). În comuniune permanentă cu natura, omul nu se simte singur
CRONICĂ DE CARTE: ÎNTRE FIRE ŞI GÂND DE ANA URMA de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1859 din 02 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368586_a_369915]
-
mama-mi cânta Și-n cântec mă legăna, Iar lângă leagăn tăicuța Cânta din fluier doinița, Doina ciobănașului Ce-și pierduse turma lui, Hore, sârbe și bătute Știa el, cântece multe... Așadar, în cântec te-a-nfășat mama, în leagăn ți-a doinit din fluier „tăicuța”... Ești fiica pitrarului Ilie Șalaru de la Deleni, cumva un meșter artist ce-ți părea că însuflețește piatra. Era o mirare a ta și a rămas! Ți-a descifrat în copilărie taine din prefacerea pietrei? Ce folosință dădea
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
rouă de flori/ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-a venit al tău fecior./ Măicuță, rază de soare,/ Petale de lăcrimioare/ Azi vă cânt și vă doinesc,/ Căci din suflet vă iubesc!” Doina de jale (combinație unică dintre nai și orgă) creație de geniu, folosită pentru prima dată în arta muzicală de către maestrul Gheorghe Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
spună ceva, să deschidă ori să închidă, să spulbere ori să întemeieze. Dar cine poate să îmblânzească pe cele aprige ? Arborele îți dă mângâiere la umbra sa când dai semne de osteneală. Îți face sufletul plin de candoare când vântul doinește prin frunza sa ce se apleacă cu dor peste chipul tău. Prin parfumul dulceag al florilor, arborele te mângâie și te alină precum omul. Asemeni vinului; cu cât are mai mare vechime, cu atât are buchetul mai îmbătător și mireasma
ESENŢA CREAŢIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349527_a_350856]
-
rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-a venit al tău fecior./ Măicuță, rază de soare,/ Petale de lăcrimioare!.../ Azi vă cânt și vă doinesc,/ Căci din suflet vă iubesc!” Doina de jale (combinație unică dintre nai și orgă) creație de geniu, folosită pentru prima dată în arta muzicală de către maestrul Gheorghe Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
rouă de flori.../ Pe narcise și bujori, of!/ Și măicuța mea frumoasă,/ M-am întors din nou acasă./ Tăicuță, ieși în pridvor/ C-a venit al tău fecior./ Măicuță, rază de soare,/ Petale de lăcrimioare!.../ Azi vă cânt și vă doinesc,/ Căci din suflet vă iubesc!” Doina de jale (combinație unică dintre nai și orgă) creație de geniu, folosită pentru prima dată în arta muzicală de către maestrul Gheorghe Zamfir, devenise coloana sonoră a filmului „Adorația Sfintei Fecioara Maria” - Mama care a-ndurat
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > PRIMĂVARA Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1560 din 09 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Mi-a plecat sufletul prin ceața pădurii să-și caute dorul pierdut în inima muntelui. Îi spusese mierla că-l zărise doinind despuiat și nătâng, pe trunchi de salcâm, la umbră de brad, fără omul drag. Pe-acolo pe unde cărarea e-n cruce, nu știa, bietul dor, încotro s-apuce. Pe-albastru de clipă nu-i era frig, nici măcar frică; Pe
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
de îngeri. Dorul dus de Iele, La râu să se spele, să fie curat, sub cupolă de fluturi frumos îmbrăcat... în strai de-albăstrele, strai înmiresmat, natural pictat cu mulți toporași... puțin liliac. Iată-l cum mai cântă! Dulce mai doinește iernii care trece, trece se petrece, sufletul încântă! Primăvara vie mândră și zglobie, curcubeu de flori, viață în culori, miresme, fiori, beție de-arome, unduiri sublime, cuvinte-mblânzite, viața să ne-alinte. Cu dorul aflat, suflet fericit, pe creastă de munte
PRIMĂVARA de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350326_a_351655]
-
în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc de drum aproape zâmbind printre cute Lemne pluteau zăpăcite pe râuri de palavre Țesători dirijau întețit șoapte de iubire sau pradă La războiul de țesut din iatac chinul suprafeței doinea plângerea firului in ochii larg deschiși, sprâncene aplecate dinți încleștați în tăcere Se făcea noapte în iatac. De departe oglinda cu vise chema pe Julia May Cupola de gheață, iarna fără sfârșit, straturi frigorifere cugetări în jurul jarului grăsime de balenă
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]