567 matches
-
corpului intelectual tocmai plecat în acest moment, se referă la faptul că, în fața morții cuiva, “sentimentul dominant al supraviețuitorilor este acela de oroare (s.n.) față de cadavru și teamă (s.n.) de spirit” (elemente ce apar întotdeauna împreună, niciodată separate sau în dominanță ). N’avem decât să “traducem” aceasta: − oroarea înseamnă superioritatea față de trupul abandonat de latura transcedentă; − teama înseamnă inferioritatea față de latura transcedentă desprinsă. Cele două aspecte extreme, separate la omul mort, se neutralizează în omul viu, față de care un alt om
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în rândurile noii generații, deosebirea fiind una de natură metodologică. Un curent accentuează dimensiunea etnică atunci când dorește să identifice aspectul esențial al realității naționale. Celălalt favorizează dimensiunea socială. În primul caz, vectorul este îndreptat spre trecut, afirmând unitatea statului pe dominanța etnică. "Ei caută elementele sintezei naționale în tradiții, datini, prejudecăți și instituții arhaice" (Ralea, 1997: 173). Ceilalți, în rândul cărora se situează și Ralea, "cred că individualitatea unei societăți, ca și destinul ei, e determinat de felul, de proporția, de
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
de măsurare a meritului a fost nivelul de instrucție atins, o opțiune ea însăși discutabilă. Boudon (1997) descrie două modele teoretice care exprimă influențele dintre cele trei variabile la care facem referire în aceste rânduri: modelul meritocratic și modelul de dominanță. 1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
1. În modelul meritocratic, asocierea dintre poziția socială de origine și cea de destinație este mediată în totalitate de rezultatele școlare, recunoscându-se în același timp dependența rezultatelor școlare de resursele preluate de individ prin naștere. 2. În structura de dominanță, statusul social este doar parțial dependent de nivelul de instrucție, fiind în mare parte determinat direct de originea socială printr-un mecanism similar „moștenirii”. Cercetările de tipul celor la care fac referire în acest capitol au încercat în diferite maniere
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
analizate/vânzări ale principalului concurent se calculează cu referire la concurenții de pe acele piețe, deci concurenți diferiți ai firmei. Deși valoarea mediană uzuală este 1X, se poate lua în considerare pentru utilizare și valoarea 1,5X, ceea ce ar marca o dominanță clară a liderului dintr-o industrie. d) Valoarea mediană a scării, pentru coordonata „poziția relativă pe piață” (calculată conform punctului c) este de obicei 1, iar limitele extreme sunt fixate pe o scară logaritmică. e) Este posibil ca anumite afaceri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mărcii și managementul strategic de grup, oferind semnalele de preț, de comportament sau liniile de direcție culturală. Având în vedere natura activităților și numărul salariaților, structura funcțională dezvoltată apare ca fiind ceva normal. Aceasta are o orientare comercială puternică, prin dominanța pozițiilor cu acest specific. Vârful structurii este reprezentat de Antonia Ceposu, pe poziția de președinte-director general. Ea gestionează interfața cea mai importantă a firmei și joacă un rol decizional decisiv. Cum mecanismul care asigură succesul firmei este asociat unor jocuri
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
dintre aceste elemente poate sugera tot restul. Pe parcursul a mai mult de un secol, TCCC și-a stabilizat o cultură organizațională care și-a adus o contribuție majoră - poate cea mai importantă dintre celelalte subsisteme organizaționale - la succesul afacerii și dominanța mondială a firmei în industria sa. Modul de manifestare a culturii organizaționale la nivelul vizibil al artefactelor se concretizează într-o rețea vastă de elemente cu o simbolistică unitară și cu amprenta sintezei unei experiențe cumulate în peste o sută
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
G. Gough. Acest chestionar se bazează pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de sine și capacitatea de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pe un demers empiric, operațional, itemii fiind selectați în funcție de capacitatea lor de a realiza descrieri specifice și coerente ale personalității și de măsura în care scorurile obținute permit formularea de predicții comportamentale valide. 1. Dominanță: evaluează factorii aptitudinali specifici liderului, dominanța, tenacitatea și inițiativa socială („Majoritatea discuțiilor și certurilor în care mă angajez vizează probleme de principiu”). 2. Acceptare de sine: se referă la factori precum simțul valorii personale, acceptarea de sine și capacitatea de a gândi și acționa independent („Viața
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
este în același timp relație, informație, acțiune, tranzacție etc.) să admită o taxonomie largă, cu o diversitate de criterii-repere. Cu titlu de exemplificare doar, semnalăm câteva posibilități: Se remarcă faptul că o formă de comunicare anume este o problemă de dominanță și nu de exclusivitate. De asemenea, doar din necesități didactice se fac delimitări tranșante, în realitatea vie a comunicării aceste forme coexistând. Spre exemplu, comunicarea profesorului poate fi în același timp o comunicare în grup (se adresează tuturor cu o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
următoarele cinci categorii: - societatea tradițională; - apariția precondițiilor desprinderii; - desprinderea (take-off); - drumul spre maturitate; - societatea de consum (o a șasea etapă este identificată de HYPERLINK \l "Voicu" Voicu, 2002 drept „societatea postconsumeristă”). Ca urmare a limitelor tehnologice în creșterea productivității și dominanței sectorului agricol în sistemele economice tradiționale, dezvoltarea a fost puțin posibilă și extrem de lentă (chiar dacă, temporar, au avut loc creșteri economice, ele erau rapid înlocuite de perioade de descreștere, ca urmare a secetei, războaielor, molimelor/epidemiilor etc. - J. HYPERLINK \l
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale pentru populația autohtonă. Aceste premise sunt caracterizate de următoarele trăsături ( HYPERLINK \l "So" So, 1990, p. 46): Țările Asiei de Est („tigrii asiatici” - Japonia, Taiwan, Corea de Sud, Hong Kong și Singapore) au continuat să înregistreze creșteri economice substanțiale, în ciuda dominanței istorice și a dependenței de economiile europene. Astfel, a devenit din ce în ce mai dificil de explicat miracolul economic asiatic prin prisma așa-numitului „imperialism manufacturier”. Criza statelor socialiste - în special răcirea relațiilor chino-sovietice, (semi)eșecul Revoluției Culturale Chineze, stagnarea economică a statelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
În contextul particular al istoriei ultimei jumătăți de secol dominat de răspândirea democrației, explicația statu-quo-ului extern se referă la probabilitatea ca democrațiile să susțină în bloc actualul statu-quo al puterii, mai degrabă decât să manifeste tendințe revizioniste. Dată fiind relativa dominanță a democrațiilor din ultimii ani, este foarte probabil ca ele să fie beneficiarele directe ale actualului regim internațional - prin urmare, ele vor sprijini stabilitatea, continuitatea în relațiile economice, negocierea și medierea (Thompson, 2000). Argumentul sprijinului instituțional din partea hegemonului sistemului internațional
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
evaluare (Salgado, 1999) indică principalele constructe care sunt evaluate în centrele de evaluare. Rezultatul general al evaluării corelează puternic cu inteligența generală (0,43), competența socială (0,41), motivația de succes (0,4), încrederea în forțele proprii (0,32) și dominanța (0,3). Aceste rezultate sugerează că principalele constructe evaluate în aceste centre sunt legate de abilitățile mentale generale. Astfel se ridică problema utilității centrelor de evaluare în procesul selecției de personal, având în vedere că ele reprezintă o resursă extrem de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Revista de psihologie organizațională Volumul V, nr. 1/ 2005 Sumar STUDII ȘI CERCETĂRI Manuela Ciucurel Antrenarea competențelor psihologice și sociale ale managerilor........................... Mădălina Matei Relația personalitate - leadership - dominanță cerebrală în organizația militară....... Adrian Brate Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă.................................. Adina Dinu Hărțuirea psihologică: dimanică, efecte și strategii de contracarare......................... Nicoleta Călin Influența politicilor de personal asupra indicelui de conflict și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
apud M. Zlate, 1981) ajunge la concluzia că liderii se detașează de non-lideri prin: inteligență, grijă față de nevoile altora, inițiativă și perseverență în tratarea problemelor, încredere în sine, dorința de a accepta responsabilități și de a ocupa poziții ce conferă dominanța și controlul asupra altora. Tannenbaum și Schmidt (1973) susțin că liderii de succes sunt aceia care conștientizează ce forțe sunt relevante pentru comportamentul lor la un moment dat (forțe dependente de lider: sistem de valori, motivație pentru conducere; forțe dependente
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
psihoorganizațională a fost concepută o multitudine de forme ale leadership-ului, fiecare dintre acestea punând accentul fie pe planificare, organizare, coordonare, fie pe inovație, anticipare, toate constituind diferite funcții ale cortexului sau sistemului limbic. În aceste condiții, putem vorbi de o dominanță cerebrală pentru fiecare tip de leadership, după specificul acestuia? În funcție de modalitatea în care reacționează fiecare, de mentalitatea pe care o are, N. Herrmann (1982) consideră că fiecare om poate utiliza mai mult creierul drept sau stâng, limbicul drept sau stâng
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
rezolvării de probleme. În baza celor prezentate, se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au constituit premise pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se poate vorbi de o dominare a unei anumite modalități de operare a creierului la liderii militari și dacă da, care este aceasta? Există o corelație între un anumit stil de leadership și dominanța cerebrală? Dar între tipul psihologic și dominanța cerebrală? Toate aceste întrebări au constituit premise pentru prezenta cercetare, provocându-ne curiozitatea epistemică și pragmatică. Cercetările au evidențiat că preferințele cerebrale se pot modifica în urma unui antrenament adecvat. În aceste condiții, în cazul unei corelații, se poate modifica stilul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
logică, în timp ce altele preferă abordarea intuitivă. Similar existenței diferitelor forme de leadership, putem vorbi despre mai multe forme de management. Ceea ce ne interesează nu este descrierea diferitelor forme de management, ci evidențierea relației „empirice” dintre diferitele stiluri de management și dominanța cerebrală. Dintre multiplele forme de management apărute în anii 1980-1990, ne propunem să stăruim asupra managementului intuitiv, care reflectă în cea mai mare măsură premisele de la care am pornit în realizarea acestei cercetări. Managementul intuitiv a fost propus de M.
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
să reunească rațiunea și intuiția într-un tot, echilibrându-le, tocmai în virtutea capacităților sale creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului psihologic și a stilului de leadership identificat; elaborarea profilului dominanței creierului pentru ofițerii situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
creative. 2. Metodologia cercetării 2.1. Obiective teoretice și practice identificarea tipului psihologic specific organizației militare și orientarea acestuia spre un anumit stil de leadership; identificarea dominanței cerebrale în cazul tipului psihologic și a stilului de leadership identificat; elaborarea profilului dominanței creierului pentru ofițerii situați la diferite niveluri ierarhice; fundamentarea unei teorii privind stilul de conducere la diferite niveluri ierarhice în Forțele Terestre și a tipului de personalitate corespunzător, precum și stabilirea consecințelor în cazul unor diferențe semnificative. 2.2. Ipoteze Dacă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
așteptat să existe o corelație pozitivă între tipul de personalitate și un anumit mod de funcționare cognitivă, stâng sau drept. Este de așteptat ca la liderii militari, datorită etapelor de pregătire și verificare, preponderente în atingerea obiectivelor, să întâlnim o dominanță stângă a creierului. 2.3. Eșantion Lotul pe care s-a realizat cercetarea a fost constituit din 40 de ofițeri, situați la diferite niveluri ierarhice, respectiv: șefi de structuri, cu subordonare directă comandantului; șefi de compartimente subordonați primului nivel ierarhic
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
restructurarea; situația de delegare a autorității; situația de evaluare anuală a activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
a autorității; situația de evaluare anuală a activității subordonaților; motivarea salariaților în vederea obținerii unor performanțe ridicate; explicarea rațiunii unei decizii; motivarea grupului în vederea revenirii performanțelor la nivelul anterior; selecție în vederea promovării; efectele deciziilor asupra grupului. c) Dominanța cerebrală. Pentru determinarea dominanței cerebrale s-a utilizat chestionarul de preferințe acționale, adaptat de M. Roco (2001, pp. 94-97) după D. Chalvin și N. Herrmann. Chestionarul cuprinde 72 de întrebări, existând cinci variante de răspuns: foarte puțin, puțin, moderat, mult, foarte mult. Cele patru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]