1,567 matches
-
23 și 13 puncte cu o valoare medie de 17,2 puncte; comparând media aritmetică dintre băieți și fete se observă valori mai mari la dominanta afectiv emoțională, la fete cu 1,69 puncte și mai mare la băieți la dominanta rațional-emoțională cu 2,69 puncte; și fetele și băieții au înregistrat un punctaj mai mare la tendința de a reacționa în mod dominant afectiv-emoțional și un punctaj mai mic la tendința rațional emoțional. Legenda: Af-Em = afectiv-emoțională; Ra-Em = rațional-emoțională; Max Af-Em
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
studentului. Concluzii Rezultatele prezentate în tabelul centralizator nr. 1 și Graficul nr. 1 și nr. 2, scot în evidență: •pentru testul de determinare a modului de reacție faptul că: media aritmetică dintre băieți și fete are valori mai mari la dominanta afectiv-emoțională, la fete cu 1,69 puncte și mai mare la băieți la dominanta rațional-emoțională cu 2,69 puncte și că atât fetele cât și băieții au înregistrat un punctaj mai mare la tendința de a reacționa în mod dominant
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
nr. 2, scot în evidență: •pentru testul de determinare a modului de reacție faptul că: media aritmetică dintre băieți și fete are valori mai mari la dominanta afectiv-emoțională, la fete cu 1,69 puncte și mai mare la băieți la dominanta rațional-emoțională cu 2,69 puncte și că atât fetele cât și băieții au înregistrat un punctaj mai mare la tendința de a reacționa în mod dominant afectiv -emoțional și un punctaj mai mic la tendința rațional emoțional. •pentru „chestionarul preferințelor
STUDIU PRIVIND DETERMINAREA DOMINANȚEI RAȚIONALE SAU AFECTIVE LA STUDENȚII SECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gloria Rață, Bogdan Constantin Rață, Gabriel Mareş () [Corola-journal/Journalistic/247_a_527]
-
I Nr.1/2009 Ioan Ion Lador, Ministerul Educației, Cercetării și Inovării, Federația Sportului Școlar și Universitar Cuvinte cheie: concept național, recunoaștere profesională, competiție științifică. Rezumat În cadrul procesului de reformă educațională, armonizarea sistemului la standardele impuse de Uniunea Europeană au constituit dominante de interes național. Procesul de reformă educațională la nivel național a creat mecanisme de management performant care au cuprins și impus reformarea domeniului educației fizice și sportului. Putem aprecia că acest nou concept pune în valoare un domeniu din sistem
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
aplicarea acestuia în sistem specific conduce la elaborarea și aplicarea unor noi concepte educaționale, ale calității, competențelor, evaluării și recunoașterii naționale și internaționale centrate pe competiție. În cadrul procesului de reformă educațională, armonizarea sistemului la standardele impuse de Uniunea Europeană au constituit dominante de interes național. Procesul de reformă educațională la nivel național a creat mecanisme de management performant care au cuprins și impus reformarea domeniului educației fizice și sportului. În conținut, prin elemente de analiză științifică, documentare națională și internațională, evaluare în
CONCEPTUL NAȚIONAL DE EVALUARE ŞI RECUNOAŞTERE PROFESIONALĂ PRIN COMPETIȚIE ŞTIINȚIFICĂ, ÎN DOMENIUL FUNDAMENTAL EDUCAȚIE FIZICĂ ŞI SPORT. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ioan Ion Lador () [Corola-journal/Journalistic/247_a_509]
-
post coitum unde love story-ul consumat la scenă deschisă lasă acum loc detaliilor de culise. Bartolo a ieșit din rol și abia își marchează sastiseala printr-o politețe care ia distanță și are conotația căscatului. Graba, interdicțiile formulate abia acum, dominanta posturală îi indică fetei sfârșitul piesei din care tocmai a fost evacuată. Numai că ea își dorește să rămână acolo și își confecționează un rol, reiterând ironic-deriziv etapele seducției din seara precedentă, de data aceasta cu semn schimbat și refuzând
Ultima noapte de dragoste… by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/2396_a_3721]
-
cei șase artiști au în comun un orizont spiritual profund și o conștiință artistică de tip creator, afirmativ sau, altfel spus, o conștiință din care lipsesc deopotrivă scepticismul în fața lumii vizibile și denunțurile revoltate în fața deriziunii cotidiene. Și tocmai aceste dominante au fost valorificate firesc la întîlnirea lor cu peisajul Munților Apuseni și comunicate nemijlocit în spațiul expoziției. Fără a face eforturi speciale de adaptare la "model", în sens strict la peisaj, dar și fără să-și prelungească abuziv obsesiile de
Între peisaj, atelier si muzeu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18200_a_19525]
-
ar fi urmat mai are rost: sînt genuri sau autori față de care aveți rezerve? întrebarea are rost. Eu cred că unii autori sînt intraductibili și eu la tipul acesta de autori nu m-aș hazarda. Adică autori care au o dominantă argotică foarte marcată, deși asta încă s-ar mai rezolva. Apoi autori cu o dominantă, cum s-o numesc, dialectal-țărănească, adică romane scrise în patois sau care au foarte mult patois. Eu nu văd cum s-ar putea rezolva asta
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
are rost. Eu cred că unii autori sînt intraductibili și eu la tipul acesta de autori nu m-aș hazarda. Adică autori care au o dominantă argotică foarte marcată, deși asta încă s-ar mai rezolva. Apoi autori cu o dominantă, cum s-o numesc, dialectal-țărănească, adică romane scrise în patois sau care au foarte mult patois. Eu nu văd cum s-ar putea rezolva asta: să traduc acel patois prin graiul ardelenesc, moldovenesc, atunci nu mai sînt în Franța. Apoi
Cu Irina Mavrodin despre Traducerea ca "nesfîrșită urcare a muntelui" by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16737_a_18062]
-
naiv ca o pâlnie de crin voia - și reușea! - să sufere și să-și asume întreaga suferință a neamului său; niciodată o vină n-a fost mai falsă, mai expresivă!" Nostalgia deceniului șapte Articolele din Riscul în cultură au ca dominantă afectivă o nostalgie a deceniului șapte, deceniu în care Nicolae Breban, alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag și alții, a cunoscut gloria. Gloria concretă, constând în aplauze, succes la femei, cronici literare elogioase, premii, călătorii în străinătate etc. Așa cum
NICOLAE BREBAN, ESEIST AMATOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16890_a_18215]
-
Tulburarea apelor) sau, încă o dată, Zamolxe. Blaga mai demonstrează ceva. La marii artiști nu există o formulă de manifestare pe un singur făgaș. Aceasta fiindcă spre deosebire de înnoitorii abuzivi (gen Marinetti) ei nu practică estetica negativității ci îmbrățișează, pornind de la o dominantă comunicativă, felurite viziuni, categorii stilistice progresive. Oare Blaga, de regulă expresionist, nu practică și un anumit simbolism, făcînd abstracție de strictele încadrări antinomice? Apoi cum să ignorăm ce devine simbolul la Bacovia. Într-o poezie referențială (e vorba de Decor
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
cât și din lăuntru, ca reguli proprii de potențare și depășire, ca un "drept fără Stat" așa cum arată pe larg Laurent Cohen-Tanugi în lucrarea cu acest titlu, apărută în 1987, în care face un studiu comparativ al sistemului juridic de dominantă statală din Franța și cel de dominantă civilă din Statele Unite. 3. În sfârșit, la nivelul existenței zilnice, ca mentalitate și stil de viață, consimțământul însoțește și susține o triadă preferențială care domină nu morala, ci moravurile de azi: confortul, divertismentul
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
de potențare și depășire, ca un "drept fără Stat" așa cum arată pe larg Laurent Cohen-Tanugi în lucrarea cu acest titlu, apărută în 1987, în care face un studiu comparativ al sistemului juridic de dominantă statală din Franța și cel de dominantă civilă din Statele Unite. 3. În sfârșit, la nivelul existenței zilnice, ca mentalitate și stil de viață, consimțământul însoțește și susține o triadă preferențială care domină nu morala, ci moravurile de azi: confortul, divertismentul și informația șocantă. Economic, ele duc la
LEGITIMITATEA PUTERII by Paul Alexandru Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/16938_a_18263]
-
Eminescu în cultura română, în care adună, alături de mai vechi articole, și altele, scrise în ultimii ani. Oricâte observații ar formula despre temeiurile folclorice, despre studiile consacrate poetului în străinătate și despre traducerile în limba franceză, discutate comparativ și analitic, dominanta rămâne tot cea lingvistico-stilistică, ce se constituie și ca partea cea mai rezistentă a cărții. Gh. Bulgăr pune în lumină mai întâi pasiunea lui Eminescu pentru "dulcea limbă a trecutului", pentru "frumoasa și spornica limbă a cronicarilor". Poetul acordă o
Momentul Eminescu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17039_a_18364]
-
istorice nu sînt niciodată singuri și cu atît mai puțin angrenați într-un unic circuit al fatalității. în anumite doze, toate comportamentele și toți vectorii coexistă în aceeași unitate de timp, numai că de la o perioadă la alta se schimbă dominanta. Uneori abuziv, prin intervenții arbitrare și mutilante, alteori prin dialectica intrinsecă a fenomenului însuși. Dacă realismul socialist al deceniilor cinci-șase a însemnat o evidentă prăbușire, dacă spiritualismul deceniilor șapte-opt a reprezentat o resurecție a coeziunii morale și o stabilizare a
Mișcările unei generații (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15661_a_16986]
-
tînguie însă pentru că nu e singura voce ascultată (realitatea morală nu ne îngăduie o altă interpretare a spuselor în chestiune): "Marele meu divorț față de cultura română actuală este deci că eu am profesat ideea de construcție, în dezacord cu publicistica dominantă. Evident, glasul meu a fost acoperit". Cît de convingătoare e, în acest context, ieremiada d-sale? Cultura română e din nou tratată în chipul cel mai puțin măgulitor, văzută ca un pustiu, ca și cum dl Marino ar fi fost un Dragoș
Adrian Marino între lumini și umbre (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15745_a_17070]
-
cu "teoria", propriu-zis. Au o viziune închegată în discuțiile de la cenaclu. Este o "teorie" de cenaclu, de program, în mult mai puține cazuri o teorie în sensul propriu al termenului. în nici un caz, dimensiunea "teoretică" nu poate fi proclamată o dominantă fără o discuție atentă a fenomenului "cenaclier", fără stabilirea exactă a contextului. "Teoria" poate intra și într-un joc al complexului "maturizării" scriitorului opzecist. "Teoria" este mai mult o emblemă de castă, ea furniza un argou acelei societăți subterane de
Poezia optzecistă în stil academic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15797_a_17122]
-
propune un dialog între scriitorul Mihail Sebastian și scriitoarea Michčle Hechter, între "Jurnalul" lui și un "Petit journal" al ei, între lumea lui, cea a României anilor '30-'40 și lumea ei, Franța sfîrșitului de secol XX. Dialog a cărui dominantă este, cu o sintagma a lui Gérard Genette, "luciditate și ludicitate". Titlul însuși oferă un prim aspect "paratextual" ce caracterizează ingeniozitatea lucida și ludica în același timp a autoarei. M.&M. sînt inițialele prenumelor unchiului și al autoarei, dar ele
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
identității. S-ar părea că și multiculturalismele de felul celui central-european, și multilingvismul unor inși născuți în spații multietnice conduc uneori la schizofrenie sau la tulburări de personalitate adică din care ia naștere obsesia cu pricina. Culturile monocolore sau cu dominante nete suferă mai puțin de neîncredere în ele înseși și nu țin numaidecît și la tot pasul să se autodefinească. Există totuși unele excepții de la această regulă empirică, dacă o pot numi așa, care sînt importante, fiindcă în loc să confirme regula
Obsesia identității by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16245_a_17570]
-
interesante sinteze între vocația ingenuă și recuperarea culturală, între transa aproape mediumnică a gestului creator și judecata lucidă a formelor deja istoricizate. Spre deosebire de expozițiile sale precedente, a căror unitate era mult mai strictă, atît prin repertoriul tematic cît și prin dominanta stilistică, actuala expoziție extinde zona de interes în trei direcții mari: una dintre direcții este aceea care îl preocupa și pe Horia Bernea, a tabloului total, a picturii în pictură, a imaginii ca infinit de informații într-un spațiu finit
Forță și melancolie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16320_a_17645]
-
acestora, artele vizuale sînt privite foarte diversificat și urmărite atît în manifestarea lor ingenuă, cît și într-o perspectivă sistematizată. Rubricile, specializate riguros, observă din unghiuri diferite actualitatea artistică, iar această specializare se regăsește chiar în tonul cronicilor și în dominanta lor stilistică. Textele semnate de Amelia Pavel, Judith Angel, Anca Oroveanu, Magda Cârneci, Liviana Dan, Aurelia Mocanu, Ileana Pintilie, Ioana Vlasiu, Irina Cios, Ramona Terdic, Radu Bogdan, Radu Ionescu, Gheorghe Vida, Adrian Guță, Cornel Radu Constantinescu, Vladimir Bulat, de mai
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
Bărbatul copleșit de femei nu găsim doar stil, ci o operă compactă, excelentă din orice perspectivă am privi. M-a surprins resuscitarea unui anumit tip de dialog libertin (tradițional; un reper ar fi Crébillon fils) într-un context a cărui dominantă este libertinajul. Așa coexistă dialogul cristalin, unde fiecare întrebare, oricît de vagă, își are răspunsul, cu o viziune decadentă asupra comportamentului erotic. Este o modalitate extrem de originală de a exprima prin intermediul structurilor textului contradicția fundamentală a Don Juan-ului: trece de la
Forma edulcorată a confesiunii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16520_a_17845]
-
enunțând încă din titlu " expediție spre izvoare, spre originalitate", metafora cardinală fiind aici izvorul, "metafora extatică a poeziei pillatiene", definitorie pentru o "mitologie regresivă", ce asimilează, pe de altă parte, tradiția cu copilăria și face ca temele curgerii să devină dominante (față de "metafora concurentă" a casei). Și aici, criticul distinge cu finețe între stratul programatic al versurilor, care angajează uneori chiar motivul apei, și nivelul de adâncime al imaginarului, notând: "Apa reveriei, acordată cu eternitatea, e antagonizată de apa ideologică, simplă
O lectură nouă a operei lui Ion Pillat by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16509_a_17834]
-
o acumulare amețitoare de fapte și digresiuni și mai ales de personaje superficial schițate, prezentate într-o ordine arbitrară ce angajează inconfortant colaborarea cititorului. În ultima carte, Nikephoros Strede, autorul e mai clar în exprimarea ideilor, mai coerent, mai profund. Dominanta strategiei conceptuale o reprezintă propensiunea spre mister, esoteric, spre sugestii inițiatice și metafizice ce vizează semnificații absolute. Toponimiile, personajele și categoriile metafizice sînt scrise ostentativ cu majuscule: Portul, Cetatea, Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
cu mulțimile și cu sentimentele lor. Ultimele luni au oferit din plin secvențe din repertoriul teatral pe care Cozma îl poate interpreta la comandă, la nivele ale performanței ce le depășesc pe ale multor actori. Dacă ar fi să găsesc dominanta caracterului său, n-aș evita să afirm că e răceala. În momentele cele mai dramatice ale năvalei la București, ca și în clipa când a coordonat încercurirea forțelor de jandarmi la Stoenești, Cozma s-a dovedit perfect stăpân pe situație
Omul de cauciuc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11851_a_13176]