774 matches
-
fecioare răpite de bande de ticăloși, fiicele inocente ale cutărui guvernator care în drum spre casă sunt sechestrate de pirați. În lumea lui Corto Maltese, ele au puteri supranaturale, sunt inteligente, manipulează în interes propriu situațiile și, de regulă, sunt dominatoare și periculoase. Nu e de mirare că, într-o lungă discuție cu „vrăjitoarea” Bouche Dorée, pe plaja Itapoa, lăsând pentru o clipă garda jos, marinarul mărturisește: „Femeile ar fi trebuit să mă fi distrus de multă vreme...” Tensiunea subînțeleasă de
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
putînd astfel să-i intuim proporțiile din trup. Frapează capul mare stînd pe un bust mărunt, uscățiv pînă la a da impresia unei asceze recente. În costumul negru căzîndu-i ca turnat, Pillat e o apariție blîndă care nu are nimic dominator în ținută, doar o cumințenie sobră care vine în contrast cu dulceața histrionică din rîsul lătăreț al lui George Muntean. În colțul de sus stă atîrnat tabloul celui care le-a fost amîndurora maestru: chipul prelung, frămîntat parcă din dungi de ceramică
Ochiul de muscă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4206_a_5531]
-
necesară hegemonie. I-au fost publicate zeci de volume cu nenumăratele depeșe, scrisori oficiale, telegrame și rapoarte pe care le-a redactat neobosit, cronică vie a unui timp ce aștepta, parcă, să fie parcelat de asemenea conștiință cu vocație cert dominatoare. Henry Kissinger a dat o remarcă apropriată, observând că Bismarck a „scris proză de extraordinară directețe și luciditate, comparabilă în singularitate cu folosirea de către Churchill a limbii engleze” șpentru care a obținut și Premiul Nobel pentru Literatură, în 1953 - n. n
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
poate să zică ce vrea, dar ochii...? Ah, ochii! Aceștia dacă copiază totul, nu copiază nimic; sunt absolut originali, cu clasică originalitate prin care plagiatorii se mențin. Își aranjează o întâlnire în care el, Avito, își propune să fie masculul dominator care împlinește știința și pune materia la punct. Îmi faceți mare onoare, don Avito... Dumneavoastră? Don? Vorbește-mi cu tu, Marina! Cum nu am obiceiul.... Obiceiurile se formează; obișnuința începe prin adaptare; un fenomen repetitiv.... Vai, pentru Dumnezeu! Ce se
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
în formele cele mai iluzorii (gadgeturi existențiale), ceea ce și-au dorit cu atîta suferință în literatura antecesorilor iluștri. Un personaj important care-și acordă șansa răzbunării peste timp este Emma Bovary. Vechile complexe se convertesc în gesturi spectaculoase de femeie dominatoare și aventuroasă. Doamna Bovary sînt ceilalți este o piesă construită pe principiul temei cu variațiuni, tema fiind crima lui Claudius și căsătoria lui cu fosta cumnată, complice ea însăși la crimă, din tragedia Hamlet, iar protagoniștii Emma și Charles Bovary
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe per-formanță, bani, standarde materiale, ambiție etc. Prin contrast, culturile feminine sunt axate pe etica grijii și pe relații. Foarte interesante sunt relațiile dintre sexe în aceste culturi. În culturile masculine există o segregare în funcție de gen. Bărbații își asumă roluri dominatoare; femeile au parte de roluri axate pe educație și protecție. În culturile feminine sexele sunt egale, un bărbat poate adopta oricând un rol axat pe grijă sau pe relație 174. La aceste dimensiuni, Hofstede a mai adăugat o a cincea
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
cu o pisică, pe care poți foarte bine să-l ignori. Este, ca de multe alte ori, soția artistului, ieșind cu greu din capcana fundalului în care este prinsă. Biografia și creația lui Bonnard nu pot fi înțelese în afara prezenței dominatoare a Marthei de Mérigny, ființă plină de ciudățenii, suspicioasă, măcinată de gânduri ipohondre. Marthe este mereu parte integrantă a lucrărilor târzii ale pictorului francez. Dacă nu este o prezență "reală", atunci este măcar o prezență implicită. Așa cum obiectele pictate de
Opera târzie a lui Pierre Bonnard by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7184_a_8509]
-
și într-un zîmbet abia schițat; o natură poetică, interiorizată sau pasională - în melancolia, reflexivitatea sau văpăile privirii, o înclinație spre duritate și cruzime - în asprimea trăsăturilor, în lama de oțel a căutăturii. Setea de viață, senzualitatea, calculul rece, tendințele dominatoare, dar și noblețea gîndirii și a înțelepciunii sau familiaritatea cu studiul își sapă și ele amprente vizibile în acest număr de serie al ființei umane care este obrazul. Să ne gîndim doar la personalități atît de diferite ca Napoleon, Goethe
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
al lui Mârzea, în Clujul post-decembrist. Nu rămâne însă mult timp pe platoul învingătorilor, al stăpânilor vieții, cum s-ar fi crezut, pentru că survine, și în cazul său, acea surpare interioară, acea ruptură de personalitate caracteristică tocmai eroilor brebanieni puternici, dominatori, ceea ce le și agravează de altfel "căderea în gol": "...se știe, indivizii vitali, cu o exorbitantă personalitate și voință de a fi, de a reuși, odată aflați în depresie, în acel vid sau boală psihică, surparea Ťedificiului lor internť este
La încheierea unei tetralogii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8732_a_10057]
-
lui sau tot mai strălucitoare aureola care-l învăluie dacă se întoarce biruitor, după ce-a săvârșit isprăvi și a străbătut alte ținututi sau alte lumi? Oare copilăria fiului fără tată este fel de dureroasă și hotărâtoare ca prezența părintelui dominator care naște complexul oedipian? Ce înseamnă întoarcerea tatălui pentru fiul care se află în pragul maturizării? Toate întrebările s-au ivit după lectura a doua romane apărute anul trecut și care, într-un anume fel, se pot interpreta ca meditații
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
transfugului sătul de bunăstarea depeizată a Americii, aceea a terorii comuniste și a Gulagului campestru prea încăpător pentru oponenții regimului comunist, aceea a copilăriei petrecute la țară și vertebrate de o dragoste destul de confuză, aceea a unei prietenii nubile și dominatoare, în fine, aceea a trecutului care - în afara câtorva fotografii și a câtorva povești fragmentare - se arată impenetrabil și opac. Nimic, deci, cu adevărat narativ nu constituie trama acestei povești. Scheletul construcției e mai degrabă aerat, rămânând ca restul și lestul
Cumințenia pământului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8835_a_10160]
-
triumfală (în viață și în scris), Mateiu și Luky rămân, ambii, undeva la jumătatea drumului, înecați în dosare de presă. Biografiile lor - deopotrivă de complicate - și cărțile lor - tot așa de demne de atenție - se mențin, aici, în umbra major dominatoare a tatălui. E limpede că la mijloc se află o valorizare diferită, că Ieronim Tătaru nu e - funciar - un admirator al Crailor de Curtea Veche ori al Nevinovățiilor viclene. Respectul pe care îl acordă celor doi descendenți ai lui Caragiale
Pentru uzul rechinilor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8907_a_10232]
-
doar câteva cuvinte. Un discurs - numai în parte cârtitor și vitriolant - al balcanicilor despre balcanici. Al unor balcanici neidentificați asupra altora, gata stigmatizați. Să privim din aproape în aproape: "DORRA: |știa sunt ungurii, nu seamănă cu nimeni, sunt nesupuși, sunt dominatori, ce părere ai de cum au îndrăznit să se revolte față de Moscova în '56? }i se oprește mintea, au vrut să arunce în aer comunismul încă din '56, au avut curaj al naibii ungurii ăștia, de altfel, l-au plătit scump
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
voit antipoetic, nici integral subsumat unei doctrine ușor popularizabile, scrisul lui Gabriel H. Decuble se arată a fi greu de încadrat într-un context literar gata definit. Probabil că sursele cele mai apropiate și mediatorii cei mai creditabili - dar nu dominatori sau dictatoriali - pentru o bună înțelegere a Eclecticii sunt volumele teoretice ale unor Guy Scarpetta (Elogiu cosmopolitismului) ori Pascale Casanova (Republica mondială a literelor). Iarăși probabil, emblema acestui demers are ceva din naturalețea oarecum postcolonială a afirmației lui Andrei Codrescu
Europa latină by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9024_a_10349]
-
al dezastrului familial, obținut la final, fostul ajutor de arhivar își propune un obiectiv mai modest: să fie mulțumit cu sine însuși, compensând handicapul printr-o deplină libertate interioară. Erasmus vrea și reușește să-și manipuleze rudele de sânge (mama dominatoare, fratele mai mic și mai naiv), răzbunându-se astfel cumplit pentru lipsa lui de însușiri fizice. Babis, care ar avea mai multe de răzbunat, este ceva mai senin și mai "constructiv". El vrea să refacă, nu să distrugă viața familiei
Clopotul spart (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9228_a_10553]
-
sau pătură socială, tinde să-și capete un loc cît mai dominant pe scara competiției, tot metabolismul unei comunități reducîndu-se în fond la nenumăratele fețe pe care le poate lua unul și același raport: raportul dintre cei dominați și cei dominatori. Ei bine, în felia culturală pe care oamenii și-au creat-o cu timpul în cadrul cîmpului social de forțe, televiziunea a provocat o schimbare insidioasă, la început chiar imperceptibilă, a ierarhiei valorice. Altfel spus, puterea cu care televiziunea schimbă mentalități
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
în clasa înaltei burghezii, dragostea familiei îl ferește pe prichindel, ca și pe vărul și tovarășul său de joacă, Ucu, de intemperiile vremii. Mai grav este, pentru micul erou, să se certe cu maică-sa, leoaică în toată puterea cuvântului, dominatoare și inflexibilă. În urma unor crize materne, situația domestică pare desprinsă dintr-un reportaj de front. Vinovatul de-o șchioapă se refugiază cât mai departe, iar zeița mâniei nu mai comunică cu el decât prin intermerdiari... Nu peste mult timp, împricinatului
Vatra Luminoasă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9398_a_10723]
-
manifestare, numai dacă ar fi creația lumii sau în prelungirea lumii ca finalitate necunoscută, fatală. Pentru că, dacă suntem într adevăr creația Divinului, atunci cu adevărat lumea nu are nici un sens. * Conform singurului text explicit, și datorat lui Epictet, cu privire la conținutul Dominatorului, Diodor Cronos pretindea că a descoperit trei propoziții în mod definitiv incompatibile una cu alta din punctul de vedere al sensului pe care îl poartă: a) Orice propoziție adevărată privind trecutul este necesară. b) Imposibilul nu urmează din punct de
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
sado-masochistă) l-a iritat peste măsură pe Stalin (știa el ce știa), iar marile momente de dragoste și moarte ale operei au devenit momente de referință ale modernismului "sovietic". Nu în ultimul rând sunt ilustrate valențele asiatice ale comunismului - rolul dominator al maselor, distrugerea oricărei fărâme de individualitate. Scena de masă din actul I, 2, în care servitorii își bat joc brutal și grosolan de Aksinia, e tocmai asemenea ilustrare a forței animalice. Schema de passacaglia, folosită și de alți autori
O seară la Scala din Milano by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9529_a_10854]
-
scrisoare de amenințare, probabil din partea unui legionar, scrisoare pe care exista o reprezentare tricefală, preluată inexplicabil din tradiția egipteană și înrudită cu tripla ipostază a vârstelor unui bărbat într-un tablou de Tizian, Alegoria prudenței: "leul în mijloc: prezentul feroce, dominator. În dreapta, câinele slugarnic: rânjetul ipocrit al viitorului, care vrea să fie pe placul tuturor, benevolente, benedictus. În stânga, lupul: trecutul devorat, devorator" (p. 352). Se concentrează aici simbolismul cultural al romanului, organizat în jurul memoriei. Tatăl s-a sinucis atunci sau a
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
ochii incerți ai unui copil. Plus felurite personaje desprinse dintr-o zoologie palpabilă sau trasate din câteva linii feroviare. Cam asta ar fi, de la distanță. Să citim, însă, acest volum altfel decât impresionist și psihocritic. Vă propun, așadar, o lectură dominatoare și îndeajuns de subtilă. Iar pentru asta, să ne folosim, de legitățile întâmplării și să ridicăm un subtitlu la rangul care i se cuvine. În locul carnavalescului pam-param-pam să imaginăm o variantă centrată pe autopoeme. Mi se pare, din capul locului
Tinerețea unui demon by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9767_a_11092]
-
special un ins cu nume asemănător!), iar după 1990 a avut o cherelă publică cu Marian Popescu și Ion Caramitru. Am citit lucruri nedrepte despre VS și-n cartea de memorii a lui Dumitru Furdui. Riscul intoleranței! Era o personalitate dominatoare, nu putea să fie adulat de toți... În fine, vreau să mai povestesc ceva curios: acest umorist autentic (a condus cu succes și AUR - Asociația Umoriștilor Români, desființată odată cu dispariția sa) nu avea ...umor spontan! Elabora! Pare incredibil, dar am
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
Încât câțiva chiar și-au agățat hainele În el). Cât despre Isabella, ea Își găsise cu adevărat sensul vieții; fata anostă, cu frizură de subretă, care-și pleca imediat ochii În fața unei căutături mai insistente, se transformase acum Într-o dominatoare, așa cum larva de albină, dacă e Îndopată corespunzător cu lăptișor de matcă, devine regină, or pe ea experiența o hrănise preferențial cu deliruri suculente, care-o extrăseseră dintre semenii banali, Înălțând-o la rang de Mare Preoteasă. Își făcuse o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În gând același lucru, dar cu cinci portocale, din care urma să se și hrănească pe tot parcursul călătoriei. Și firma mergea prost. După fuziunea cu un producător de articole erotice, Își schimbase numele În Bălăneanu Peterssen-Young&Associates&Co&Daughters. Dominatoarea gonflabilă G.I. Jane se vindea, e drept, binișor, dar fusesem nevoit să-mi vând acțiunile, iar funcția de asistent secund al adjunctului locțiitorului de vicepreședinte al departamentului de dezvoltare din cadrul secției de calcul integral, parte a diviziei de programare-execuție, nu
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
asemenea lui Adam, să renunți la o coastă, respectiva putea fi Întrupată din poze, filme, amintiri, dorințe sau tastând indicii și calitățile dorite. Ca un sfetnic priceput, sistemul te ajuta cu sfaturi, sugestii ori cu unele setări prestabilite: „Balcâze timide“, „Dominatoare hipertensive“, „Culturiste inocente“, „Hermeneute fragede“ sau „Intelectuale dezlănțuite“. Din câteva cuvinte, trebuia să-ți schițezi fantezia, iar baza de scenarii era o altă minunăție a geniului uman, care ne-a dăruit, de-a lungul vremii, atâtea capodopere de imaginație, aici
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]