434 matches
-
nu striviți de atotputernicia și de nedreptatea statelor în cari trăiesc, iată tot la ce pot aspira românii cu drept cuvânt, sub orice guvern ar trăi, și iată care ar trebui să fie misiunea generațiunii viitoare. {EminescuOpXIII 258} Însă tinerii domnișori înstrăinați sunt departe de a-și cunoaște poporul lor propriu comoara de energie și de îndărătnicie națională grămădită în el prin munca seculară, sănătatea judecății lui când vorbești cu el de asemenea lucruri. E drept că ideile demagogice, exemplele de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
specifică ci din indivizi, e ca un corp în discompunere chemică în care fiece molecul, scăpând din sfera de atracțiune a semenului său, nu mai însemnează nimic, pentru ca totul să nu mai însemneze nimic. Venim la un alt act datorit domnișorilor noștri, a cărui origine numai prudența nu poate fi: vorbim de adresa înmînată d-lui Clemenceau. Daca d. Rochefort sau d. Felix Pyat erau în Parlament desigur că unuia din ei i se adresa actul faimos, dar, în lipsa acelor ilustrațiuni
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nostru e diametral opus actelor și purtării roșiilor, d-sa își propune de-a săpa teoretic însuși fundamentele moralei și pentru aceasta găsește un sprijin în tinerimea aceea care, la Paris, își culege preceptele la Mabille. Morala cuviinței, după acești domnișori, e un moft; altruismul e tot. Faptele omenești și cugetele lor nu sunt nici bune nici rele; ele sunt moralmente indiferente. Pozitiv morale sunt cele altruiste. Cineva poate avea cele mai negre vicii; pe cât timp e alturist e om cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
includă personaje suplimentare „ca imagini pozitive ale vieții”1. În anii ’80, așadar, ca În 1947, la Începutul stalinismului, cuvintele - cu expresia lui Tudor Arghezi - erau „Încuiate În lada de fier ș...ț cheile stând pe verigă În buzunarul unor domnișori cari au Învățat să iscălească exact”2. Lui N. Manea i se cere, Între altele, să excludă din roman cuvintele: cozi, viol, denunțător, carne, frig, tiranie, cafea, sinucidere, sâni, Dumnezeu, antisemitism, curvă, Întuneric, homosexual 3. Ion D. Sârbu i se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre Hârlău), fetele și nevestele țăranilor sunt seduse de „domnișori” (Păcat boieresc), pe multe moșii muncitorii agricoli se recrutează din rândul dezertorilor și fugarilor, au drept locuințe bordeie și lucrează sub regimul unei exploatări nemiloase (Bordeenii). Disperați de abuzurile autorităților, oamenii își iau câmpii (Emigranți la Brazilia) ori țin calea
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
sprijinit de răsculații din Soroca și Orhei, niște „nemulțumiți de profesie”, incitații de excesele lui Aron Vodă (caracterizările pe care i le fac acestui „Tiran” Grigore Ureche și Miron Costin seamănă izbitor). A fost mutilat și trimis la mănăstire acest „domnișor”, după ce oastea sa a fost învinsă, în luna mai 1592, la Răut (prilej pentru Domn să se dezbare de alți adversari spune Ureche în titlul paragrafului „... și când au perit Bucium Vornicul și [Bârlădeanu] logofătul și Paos vornicul): „Deci au
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Paos vornicul): „Deci au purces împotriva vrăjmașilor săi, și mergând au pus pre Ureche logofăt mare. De aci s-au tâmpinat oștile la Răut, și dând războaie vitejește de îmbe părțile, izbândi Aron Vodă, și-i bătu pe toți, și domnișorul încă-l prinse, ce nu-l omorî, numai ce-i tăe nasul, și-l călugări”40. Pățise la fel mai înainte și Alexandru Joldea, împins spre tron de o partidă boierească (sprijinită de Doamna Elena-Ecaterina a lui Petru Rareș), dar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
neavând el nici o știre de nicăierea, l-au împresurat oastea leșască și l-au prins viu, pre carele mai apoi, dacă au sosit Alexandru Vodă, l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărire”41. Luptele cu acești „domnișori” se purtau nu numai în țară, cu armele (domnia lui Alexandru Coconul, Voievod „prea tânăr” al țării Românești, tutelat de boierii „foarte credincioși” care „căutau toate trebile domniei și ale țării, și toate judecățile era asupra lor”, a fost tulburată
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
comunica brașovenilor acest lucru către sfârșitul anului 152244) și i-a tăiat capul. Și celălalt soț al Ruxandrei, Radu Paisie, s-a războit cu un doritor de domnie. Voievodul a procedat cu „hicleanul”. Ivan Viezure din Lieștii Vâlcii potrivit obiceiului: domnișorul „și-a pierdut capul și averile sale, pentru că Ivan s-a ridicat domn, iar Radul voievod l-a prins și i-a tăiat capul 45. Când se răsculau împotriva Domniei, locuitorii din Lăpușna vizau chiar vârful ierarhiei feudale își puneau
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lui, de sârg au trimis pre Bucium vornicul cel mare și pre Brut postelnicul cu oaste împotriva lor. Și tâmpindu-se oștile la Bolota, s-au lovit în față, și dând războiu vitejește de îmbe părțile, pierdură lăpușnenii războiul, și domnișorul încă se înecă în Prut”46. „De noroc era Petru Vodă cu cazacii - constată Ureche necazurile pricinuite lui Petru Șchiopul de incursiunile cazacilor prin Moldova în timpul șederii sale pe tron -, că în domnia dintâi nu mai avea odihnă de dânșii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
câți oameni au putut avea într-acea dată, și acolo i-au înconjurat. Fiind cazacii la strâmtoare mare, căutatu-le-au a se închina...” 47. Pretendentul a fost învins și a căzut în prinsoare. într-una din luptele cu acești „domnișori” (și au fost mulți cei care l-au sâcâit pe fratele lui Alexandru al II-lea Mircea: Crețul, frate după mamă cu Ion Vodă cel Cumplit; Ivan sau Nicoară Potcoavă; frate cu Crețul; Alexandru, frate cu Potcoavă; Petru, fiu al
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cazul acestor veleitari ce s-au visat Domni este neîndoielnică. Fiind, însă, cei mai mulți dintre ei, personaje care s-au ivit pentru o clipă din magma istoriei - învingând ori, mai adesea, pierzând și murind -, nu știm mai nimic despre nevestele acestor „domnișori”. Știm doar că Hrizea din Bogdănei, cel tras pe roată la 8 septembrie 165749, a fost însurat cu o fiică a paharnicului Dragomir din Deleni. ... îi ucideau pe boieri Dacă mai răsfoim o dată (am mai făcut acest lucru într-o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și o practică împotriva pretendenților sâcâitori ( Alexandru Lapușneanu, după ce l-a învins pe Joldea, „l-au însemnat la nas și l-au dat la călugărie; la fel, Aron Vodă Tiranul „i-au tăiat nasul și l-au călugărit” pe un „domnișor” Ionașcu), a turbulenților, a nesupușilor periculoși, a uneltitorilor, a criminalilor chiar (condamnat la moarte, vornicului Istratie Leurdeanu i-a fost comutată pedeapsa: „Dupre acéia l-au dus la mănăstirea din Snagov de s-au călugărit, punându-și numele Silvestru, de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în raport cu părerile susținute în prefața gramaticii lui de la 1828. Bolliac publică aici versuri, începând cu O patimă, apoi balada Maria din Bezdat și alte poezii erotice. O scriere în proză cu caracter satiric, Cele dintâi ceasuri de petrecere ale unui domnișor, îi aparține lui S. C. Boerescu. Un A. D. comentează situația creată de inundarea Bucureștilor, periodic, prin revărsările Dâmboviței. Din Byron, sub titlul Bonivard la Șilon, traduce M. C. (Constantin Moroiu), iar A. Poenaru colaborează cu tălmăcirea unei serii de povestiri despre
PAMANTEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288637_a_289966]
-
dar și de sfătosul Batiz, care suferă și el de păcatul înfumurării, dar manifestat în cu totul alt chip); despre umorul sănătos, uneori chiar mai brutal, cum e firesc să se întâlnească la sătenii din Borcut, care nu-s niște domnișori pomădați și spilcuiți (în privința redării vorbirii nesclivisite traducerea a fost credincioasă originalului, după cum se poate constata și din fragmentul de dialog citat mai sus). Toate aceste însemnate calități - ca și altele, multe, nemaipomenite aici - își au izvorul în faptul că
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
mustind de frumusețe. Câmpii de aur legănate-n soare Noi mări albastre, fluvii călătoare Și peste tot, pe tot cuprinsul firii, Măreața dictatură-a fericirii...! Da, cifrele ne spun că, negreșit, Tot ce visăm va fi îndeplinit! Mă rog, nedemnii domnișori, chiaburii, Cu limba facă-și cruce-n cerul gurii Noi n-am ales tânjeala somnoroasă Ci aspra veghe-a luptelor de clasă. Noi n-am votat... și-atât. Noi am jurat Dușmanul să-l lovim neîmpăcat, Să ne-avântăm, coloană
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
masă îmbelșugată, apoi se așezară pe gheață să tragă un pui de somn, încălzindu-se reciproc. În vis, erau la o nuntă mare, la care participară toți urșii de la Polul Nord, aveau nași o pereche de urși mai în vârstă, aveau domnișori și domnișoare de onoare cu coșuri pline de pești, rozătoare și insecte. Toți nuntașii erau îmbrăcați în alb, ca și mirii de fapt, iar când începuse muzica de sirene dinspre ocean, ursul și ursoaica polară se ridicaseră în două labe
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
paznic la vie si pepenii verzi. Bunicul construia pentru el, în perioada caldă, la câmp, din lemn, ierburi și coceni de porumb, un foișor și o covercă pentru a-l feri de soare sau ploaie. Acestea erau și pentru noi, domnișorii, cum ne zicea Costică, locul preferat de joacă atunci când mergeam la câmp cu căruța bunicului. Când am mai crescut și bănuiam că s-au copt lubenițele, mergeam la câmp singuri, pe jos, deoarece bunicul nu ne lua, spunând că mai
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
i-a povestit că noi trecusem pe acolo și am vrut să mâncăm lubeniță. Bunicul l-a întrebat: - De ce i-ai lăsat să strice atâtea lubenițe? Costică a răspuns: - Păi, ce să le fac, domn’ Petrică, că doar băieții sunt, domnișorii dumneavoastră! Bunicul nu a mai zis nimic, dar când a venit acasă ne-a tras o săpuneală bună fiindcă i-am distrus copilărește o bună parte din recoltă. Roadele muncii lui, tot cu noi le împărțea, deși contribuția noastră era
Pelerinul rătăcit/Volumul I: Povestiri by Nicu Dan Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91839_a_92881]
-
membrii consiliului comunal al orașului Constanța, cei ai consiliului județean Constanța, de ofițeri superiori din garnizoana Constanța, de către prelați ai diferitelor religii și culte din Dobrogea, precum și de către consulii străini 1635. De asemenea, "în salonul gărei multe gentile domne și domnișore care așteptau sosirea M. S. Regelui și A. S. Principelui moștenitor le oferiră superbe buchete de flori"1636 în momentul în care aceștia au coborât din trenul regal. În cuprinsul aceluiași articol se făcea precizarea că pe peronul gării Constanța s-
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Și i-a spus ei odată: —Haie, eu sunt foarte mâhnită... Eu nu vreau să mă mărit cu un evreu... Eu am o dragoste... și de multe ori plâng... Pe vremea aceea a venit de multe ori la Bărgăoani un domnișor subțirel, care era subprefect - și Meer Avramovici îl primea bine... Iar Beti umbla atuncea veselă și râdea, cu ochii umezi. Pricepea Haia dragostea aceasta, și-i era milă de fata stăpânilor... Și asculta ca într-un vis un glas melodios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
lui, cum că chestiile lui din pădure, cu fiarele și cu oamenii, sunt tot treburi de vânătoare, pe când chestiile polițienești propriu-zise privesc orașele și anumite viclenii ale oamenilor de-acolo. În trecuta vară a acelui an 1925, venise la Prelunci domnișorul Pitu, feciorașul unuia dintre stăpâni, ca să dobândească cel dintăi trofeu de țap roș. Cât lenevise la casa de vânătoare, domnișorul Pitu se îndeletnicise cu niște cărți de istorisiri. Două din aceste cărți: „Urmele tigrului regal“ și „Crima din Cincinatti“, domnișorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
propriu-zise privesc orașele și anumite viclenii ale oamenilor de-acolo. În trecuta vară a acelui an 1925, venise la Prelunci domnișorul Pitu, feciorașul unuia dintre stăpâni, ca să dobândească cel dintăi trofeu de țap roș. Cât lenevise la casa de vânătoare, domnișorul Pitu se îndeletnicise cu niște cărți de istorisiri. Două din aceste cărți: „Urmele tigrului regal“ și „Crima din Cincinatti“, domnișorul Pitu le dăruise lui Culi. Cetindu-le cu mare plăcere, paznicul dobândise convingerea că are și el însușirile unui detectiv. Deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
domnișorul Pitu, feciorașul unuia dintre stăpâni, ca să dobândească cel dintăi trofeu de țap roș. Cât lenevise la casa de vânătoare, domnișorul Pitu se îndeletnicise cu niște cărți de istorisiri. Două din aceste cărți: „Urmele tigrului regal“ și „Crima din Cincinatti“, domnișorul Pitu le dăruise lui Culi. Cetindu-le cu mare plăcere, paznicul dobândise convingerea că are și el însușirile unui detectiv. Deși aceste însușiri le folosea în hotarul special al lumii lui, Culi poftea în taină să le întrebuințeze, dacă nu într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Da? —Cu căruța? Întocmai așa, Culi. Fost-a ori nu vorbă mai de demult că, la vremea asta, vine Octavian la casa lui? Acuma se duce Onu, îl ia și mi-l aduce. A fost vorba de asta? și vine domnișorul la ale sale? se miră Nicula Ursake. A fost vorba, băiete. Și nu râde tu de un fecior care va să ne aducă bucurie. —Râd eu, maică? Eu mă veselesc. Bucurie nu știu dacă mi-a aduce. Însă mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]