9,278 matches
-
urbanistic al Cetății de scaun, precum și aspectul jalnic al "prostimii". Poemul ne-a fost comunicat de doamna Doina Aderca, fiica scriitoarei. Publicăm fragmente din acest poem. Eugenia Tudor-Anton București, 1820 Cronică Din însemnările unui călător francez. Poftit am fost la domnitorul muntean, de prin Fanar de neam, în iatacurile-i de sultan, cu cofale scunde, domnești, între covoare scrise cu povești din O Mie și Una de Nopți. Din lemn de India, sipetele. între mătănii de santal, portretele. Pe geamurile scunde
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
ce-am putut încropi să umplem caicul cu mahmudele, galbeni, iscusari, peruzele, să-l pornim spre }arigrad, la Sublima Poartă, să se îndure a ne ocroti cu milostivirea-I înaltă. Am tăcut încurcat. M-am mustrat pentru cutezanța-mi nemăsurată. Vocea domnitorului sunase-ndurerată. }ară săracă de nu se mai putea. Numai cine nu vrea, nu vedea. Pe ulițe, cotiuge, cocioabe. Prin băltoace, copiii despuiați și cățeii se tăvăleau ca purceii. îndeosebi, copiii aveau ceva ciudat. Ca o tobă pîntecele umflat. Nu
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
mari paliere: genealogii de personalități culturale (precum Dimitrie Gusti, A. D. Xenopol, Sergiu Celibidache, Eugen Ionescu, Radu Gyr, Anton Bibescu ș.a.), genealogii de medici iluștri (din neamul Chiculeștilor, apoi Matei Balș, Alexandru Obregia, Constantin Angelescu, Victor Papilian ș.a.), interferențe spirituale româno-occidentale (Domnitorul Bibescu și cultura franceză, George Bengescu, studenți ai Școlilor din Occident) - și tot aici "Francmasonii din Oltenia la sfârșitul secolului al XIX-lea", în fine, documente, anexe genealogice. Este evident vorba de un florilegiu de studii, multe inițial publicate în
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
și Elena apar ca o adevărată izbîndă după un șir de trudnice nefinalizări ale genului, cu expozițiuni semnificative dinspre Ion Ghica și M. Kogălniceanu, dar cu apogeu stilistic în Nicolae Filimon. Piesele de teatru, ca și viețile romanțate ale unor domnitori patrioți merită din plin "vălul" aruncat de Titu Maiorescu, din pudoare estetică, și peste goliciunea lor. Călătorului Bolintineanu îi șade mai bine cu drumul decît cu însemnările acestor peregrinări, dar exilul prelungit al "proscrisului" dă la iveală fructele mîniei tîrziu
August by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/14902_a_16227]
-
potrivită ca formă, dar cântărește peste un kilogram. A fost lucrată la Paris, la Maison Falize, care a lucrat mai demult coroanele pentru Maison de France, pentru foștii regi." Forma era inspirată din vechile fresce românești, reprezentându-i pe marii domnitori și era încrustată cu pietre prețioase. Moștenind plăcerea fastului strălucitor al Romanovilor din care descindea pe linie maternă, Regina purta o mantie confecționată de asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase roșie are umbre splendide ca un
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale Europei: de pildă, către Papa Sixt al IV-lea (la 25 noiembrie 1474) și către dogele Veneției (la 25 decembrie 1475), epistole celebre astăzi, care vădesc diplomația domnitorului de a consacra Moldova ca pe o Poartă a Creștinătății. Dar la fel de interesante sunt și scrisoarea de informare către Matei Corvin (regele Ungariei, față de care Ștefan era vasal, și care ulterior avea să încerce să uzurpe rolul principelui moldav de
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
Ștefan cel Mare facilitează o adevărată industrie a evangheliarelor, psaltirilor, apostolilor, mineielor; nu este vorba, însă, doar de biblioteci mănăstirești, ci și de biblioteci personale, dată fiind mulțimea copiștilor și miniaturiștilor din epocă - toate acestea pledează pentru efortul pedagogic al domnitorului de a stârpi eventuale erezii, dar mai ales de a înfrunta pericolul islamizării și de a forma mentalitatea moldovenilor întru creștinism. O altă importanță au avut-o istorioarele, snoavele, poveștile care circulau în epocă și care sincronizau Moldova cu Occidentul
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
contemporaneității, deși și-a dus întreaga viață în Bucureștii secolului 19 și a lăsat urme indubitabile despre reperele ce-i jalonează existența. Frumoasa biserică a Ienii (pe strada cu același nume din centrul Capitalei), ctitorie a logofetesei Safta, cumnată a domnitorului C. Brâncoveanu, a dispărut din peisajul Bucureștilor după cutremurul din '77 în urma dispozițiilor exprese ale Elenei Ceaușescu, deși această bijuterie de arhitectură scăpase teafără după seism (o neînsemnată spărtură în zidul unui sân al naosului). A fost, pesemne, prima victimă
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
perioada sovietică. Analizând perioada istorică cuprinsă în aceste făcături pretins istorice se observă totuși un „progres”. La început „istoria adevăraților moldoveni” ai lui Dodon începea cu 1812. Apoi pentru ai da mai multă greutate moldovenismului primitiv au încălecat numele marelui domnitor Ștefan cel Mare (de-ar ști marele Domnitor ce face Dodon cu numele lui înde-i stau picioarele iar sta capul). Dar tocmai Ștefan cel Mare era un unionist convins de necesitatea unirii celor trei principate române pentru a contracara
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
făcături pretins istorice se observă totuși un „progres”. La început „istoria adevăraților moldoveni” ai lui Dodon începea cu 1812. Apoi pentru ai da mai multă greutate moldovenismului primitiv au încălecat numele marelui domnitor Ștefan cel Mare (de-ar ști marele Domnitor ce face Dodon cu numele lui înde-i stau picioarele iar sta capul). Dar tocmai Ștefan cel Mare era un unionist convins de necesitatea unirii celor trei principate române pentru a contracara presiunea otomană tot mai mare. Ștefan cel Mare
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
unionist convins de necesitatea unirii celor trei principate române pentru a contracara presiunea otomană tot mai mare. Ștefan cel Mare, Iancu de Hunedoara și Vlad Țepeș au creat în sec. XV frontul antiotoman. Încercări de unire au făcut, de asemenea, domnitorii Petru Rareș (1541) (în această perioadă transilvăneanul Nicolaus Olahus (Valahul) scria despre „...unitatea de neam, origine, limbă și obiceiuri a românilor din cele trei principate românești”) și Ioan Vodă cel Viteaz (1574). Realizarea acestui vis de secole al tuturor românilor
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
a fost făcută de marele Mihai Viteazul la 1600. ”...Unire pe care cu armele în mână au dorit să o săvârșească Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul...” spunea mai târziu M. Kogâlniceanu. Chiar și acțiunile concertate ale lui Dimitrie Cantemir (domnitorul Moldovei) și Constantin Brâncoveanul (domnitorul Munteniei) la 1711 aveau același scop, drept că miza pe ruși a lui D. Cantemir a fost una greșită „...Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
Mihai Viteazul la 1600. ”...Unire pe care cu armele în mână au dorit să o săvârșească Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul...” spunea mai târziu M. Kogâlniceanu. Chiar și acțiunile concertate ale lui Dimitrie Cantemir (domnitorul Moldovei) și Constantin Brâncoveanul (domnitorul Munteniei) la 1711 aveau același scop, drept că miza pe ruși a lui D. Cantemir a fost una greșită „...Cu mâna altuia șarpele din bortă să scoți ai vrut și pre mine clește împotriva jăraticului m-ai făcut” avea să
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
numele tagmei sarabilor, a nobililor daci, numiți și „tarabostes”, (zarabi la Iordanes: „cu o tulpină veche, glorioasă, avută și puternică din care se alegeau după o ordine stabilită, regii și marii sacerdoți ai dacilor), din care se trage și neamul domnitorilor români medievali ai Basarabilor. În altă parte (lib. XVI. 4. 24), Strabon indică un trib arab cu numele Rhammanitae. Pliniu înșiruie nume de triburi arabe, cu rezonanță arimică: Hamirei și Homeritae (lib. VI. 32. 15), Charmei (lib. VI. 32. 14
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
a avut și o fată, Smaranda, zămislită din patriotism, dar și din respect sentimental pentru Ștefan cel Mare. Așadar, știind-o cu mult mai abrașă decât toți cei șapte fii ai săi la un loc, dar nerecunoscută legitim de marele domnitor prin repartizarea, și ei!, a celui de-al optulea munte, lelea Vrâncioaia a măritat-o în mare taină cu primarul Giurgiului, Lucian Iliescu, alături de care Smărăndița a și luptat cu sălbăticie dezlănțuită împotriva oștilor de reporteri de la Antena 1... La
Dosariada șși alte mitu(i)riț by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10338_a_11663]
-
că ticăloșii, securiștii, hoții și dobitocii care au avut un cuvînt de spus în conducerea acestei țări au mai uitat ceva pe fundul sacului. În țara asta, elitele conducătoare au o vocație istorică a trădării. De la pîrîtorii la Stanbul împotriva domnitorului, uns cu insemne turcești după ce el însuși își dădea predecesorul în gît prin intrigi sau peșcheșuri, pînă la protagoniștii întîmplărilor recente, care au vegheat la devalizarea României. Numai aici, după cel de-al Doilea Război Mondial, parașutații la putere din
Zilnica trădare de țară by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10031_a_11356]
-
cineva, El a ținut, precis, nu știm nici noi de ce, cu românii. Dar a ținut! Altfel, cum se explică interesul Lui?... Pentru ce îl cheamă la El pe Gavril, ministrul Său de externe, instruindu-l să se ducă urgent la domnitorul Munteniei și să-i spună să termine, că norodul lui va mai păți vreme lungă al turcilor jug... Solul ceresc coboară degrabă la București, și, în intimitate, înainte de a fi primit de Vodă, se întâlnește pe la cancelariile mai mici cu
Caftane si cafteli by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10119_a_11444]
-
august vor avea loc mai multe manifestări În 24 august se va sărbători Zilua Polițistului timișean. Programul este următorul: de la ora 9 - intonarea imnului, alocuțiuni, înmânarea de diplome polițiștilor care s-au evidențiat în activitate, depunerea de coroane la monumentul domnitorului Al. I.Cuza; de la ora 10 - concurs de desene pe asfalt la care vor participa 30 de copii de la centrele din Recaș, Periam, Palatul Copiilor Timișoara (tema: “Polițistul timișean, prietenul nostru”), vizitarea expoziției caricaturiștilor Popa’s și Andrei Sopon din
Agenda2003-34-03-21 () [Corola-journal/Journalistic/281377_a_282706]
-
mănăstirile de aici, aceasta este o destinație ideală pentru petrecerea concediului, indiferent de anotimp. Țara de Sus a Moldovei, regiune numită și Bucovina, se întinde în partea de nord-est a țării, la granița cu ținutul Herței, din Ucraina. În epoca domnitorilor Ștefan cel Mare, Petru Rareș, Alexandru Lăpușneanu, urmați de Movilești, Bucovina a fost împodobită cu biserici și mănăstiri fortificate, care au fost păstrate până în prezent în condiții excelente, veșnic în întâmpinarea vizitatorilor. Biserica Arbore este ctitoria lui Luca Arbore, boier
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
din zid păstrat în Bucovina, construită pe locul unui lăcaș din lemn, în jurul anilor 1360. Mănăstirea Dragomirna este ctitorită de mitropolitul cărturar Anastasie Crimca, între 1602-1609, iar în 1627 i s-au adăugat cele 4 turnuri de apărare clădite de domnitorul Miron Barnovschi. Pictura exterioară a bisericii este înlocuită cu sculptură în piatră, turla fiind împodobită în întregime cu motive florale și geometrice. Mănăstirea Humor, monument UNESCO, situată lângă Gura Humorului, datează din vremea lui Alexandru cel Bun. Schitul de lemn
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
Petru Rareș, Mănăstirea Râșca, de călugări, constituie, din punct de vedere arhitectural, rezultatul mai multor etape de construcție. Ultima restaurare a mănăstirii a avut loc între anii 1972-1991, în timpul păstoririi mitropoliților Iustin și Teoctist. Mănăstirea Slatina reprezintă prima ctitorie a domnitorului Alexandru Lăpușneanu (1561), intrată prin valoarea ei în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581-1584 de către mitropolitul Gheorghe Movilă, casele, zidurile masive ale incintei și turnurile
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
valoarea ei în rândul marilor ansambluri monastice ale Moldovei medievale. Ridicată pe vatra unui așezământ mai vechi, Mănăstirea Sucevița a fost ctitorită între 1581-1584 de către mitropolitul Gheorghe Movilă, casele, zidurile masive ale incintei și turnurile de apărare fiind zidite de domnitorul Ieremia Movilă. De o remarcabilă frumusețe, pictura interioară și exterioară oglindește evoluția stilului pictural moldovenesc. Pe fațada nordică se evidențiază în mod deosebit compoziția „Scara Sf. Ioan Climax“, care prezintă un contrast izbitor între ordinea lumii cerești și dezlănțuirea înfricoșătoare
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
în mod deosebit compoziția „Scara Sf. Ioan Climax“, care prezintă un contrast izbitor între ordinea lumii cerești și dezlănțuirea înfricoșătoare a lumii iadului. Mănăstirea Voroneț, construită în numai 3 luni și 21 de zile, este, de asemenea, o ctitorie a domnitorului Ștefan cel Mare, celebră astăzi prin pictura exterioară. Zugrăvită pe întreg peretele de vest, compoziția „Judecata de Apoi“ este unică între scenele similare pictate în celelalte biserici moldovenești prin fondul albastru-închis, consacrat internațional ca „albastru de Voroneț“. În biserică se
Agenda2003-38-03-turism () [Corola-journal/Journalistic/281498_a_282827]
-
aniversare programate la nivel local Autoritățile publice timișene au organizat un program de manifestări dedicate împlinirii a 145 de ani de la Unirea Principatelor Române. În 24 ianuarie, ziua Unirii va fi marcată la Timișoara prin depuneri de coroane la efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din str. A. Pacha - oră 11, după care autoritățile locale se vor deplasa la bustul domnitorului, aflat pe Bd. Take Ionescu, unde de la ora 11,30 se va oficia o slujbă religioasă și vor fi rostite alocuțiuni
Agenda2004-4-04-1 () [Corola-journal/Journalistic/281969_a_283298]
-
ani de la Unirea Principatelor Române. În 24 ianuarie, ziua Unirii va fi marcată la Timișoara prin depuneri de coroane la efigia domnitorului Alexandru Ioan Cuza din str. A. Pacha - oră 11, după care autoritățile locale se vor deplasa la bustul domnitorului, aflat pe Bd. Take Ionescu, unde de la ora 11,30 se va oficia o slujbă religioasă și vor fi rostite alocuțiuni pentru a sublinia momentul istoric. Tot sâmbătă, ora 16, în Piața Victoriei, va avea loc un program susținut de
Agenda2004-4-04-1 () [Corola-journal/Journalistic/281969_a_283298]