369 matches
-
1, București, 1992; Măcar un singur foc de armă, București, 1994; Cifrul pierdut, București, 1996; Angela - cântec și rugă, București, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Lazăr, „Totdeauna marea”, CRC, 1969, 46; Dan Cristea, „Coloană dorică”, RL, 1972, 48; Mircea Iorgulescu, „Coloană dorică”, LCF, 1973, 8; Barbu, O ist., 102-106; George Poenaru, Efervescența unei iubiri, TMS, 1988, 6; Stănescu, Jurnal, III, 102-106; Lucian Chișu, Poeta coloanelor dorice, L, 1997, 9-22. C.Dt.
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
Lazăr, „Totdeauna marea”, CRC, 1969, 46; Dan Cristea, „Coloană dorică”, RL, 1972, 48; Mircea Iorgulescu, „Coloană dorică”, LCF, 1973, 8; Barbu, O ist., 102-106; George Poenaru, Efervescența unei iubiri, TMS, 1988, 6; Stănescu, Jurnal, III, 102-106; Lucian Chișu, Poeta coloanelor dorice, L, 1997, 9-22. C.Dt.
JELESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287671_a_289000]
-
a doua folosită îndeosebi în realizarea propriu-zisă a demersului istorico-literar. Plecând de la o bogată bibliografie, G. trece în revistă mai întâi modelele și ideile care i-au inculcat scriitoarei „funcțiile cognitive și educative ale actului creator”. Tranziția de la poetica realistă, „dorică”, prezentă în nuvelistica timpurie și în roman și construită așadar pe „principiile autenticității, verosimilității și finalității”, va avansa în direcția modelului „corintic”. Comentariile sunt convingătoare și, în unele laturi, conțin și un netăgăduit aport de originalitate. În acest sens, trebuie
GEAMBASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287208_a_288537]
-
sau Kundera, de ce exaltă ei doctrina „culturilor marginale”, alternative, non-dominante ale postmodernismului sau „antipolitica” lui Konrád, atunci când noi vorbim, În continuare, de Camus, Sartre, eventual Heidegger, receptați trunchiat, sau chiar de Thibaudet, de la care Împrumutăm triada metodologică a relației dintre doric, ionic și corintic? Concluzia la care ajung din ce În ce mai des, meditând pe marginea unor asemenea defazări, este că inerția, endemică, intrinsecă, adică aceea din interiorul literaturii române, a fost mai mare, la noi, decât presiunile exercitate de către partid, ideologie discreționară sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
împăcarea contrariilor într-o viziune senină, echilibrul visat nu par posibile. Poetul nu află dreapta cumpănă între extreme, astfel că elogiul limitei, măsură și formă impusă „oarbelor energii”, alternează cu spaima de limitare. Definirea poetului, ca „un senzitiv al modului doric”, închide și ea o tensiune nerezolvată între creator și opera sa, cel dintâi fiind simultan „sacrificat” și „învingător”. În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
aura lui siderală, astfel că ispita îi este deturnată în contemplație estetică. False descrieri, chiar când propun universuri artistice (Meling, Delft, Botticelli), poemele caută, de preferință, „ora difuză” a serii și a aurorei. Intenția de a conferi imaginii verticalitatea unor „dorice, prudente forme” (Proemiu) are a învinge atracția spre volutele melodioase, feminine. Chemărilor vagului dispersant, cu stigmate simboliste (Delft, Mătasea depărtărilor), li se opune năzuința spre centru, punct ferm în rotirea „nervoasă” a timpului, de unde și ocurența simbolurilor insularității. Aventura poeziei
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
personaj lângă el: Regele Sacrificiilor. Velleius Paterculus face o figură uluită. Nu-l impresionează faptul că se găsește doar la câțiva metri de împărat și de conducătorii marilor colegii preoțești. Frumusețea locului îl tulbură. A admirat în Grecia destule frize dorice în cel mai pur stil clasic. Și temple maiestuoase în Egipt. În comparație cu cele din Răsărit, altarele înălțate zeilor la Roma par mai degrabă meschine. Dar mâinile care au trudit aici, indiferent de unde s-au inspirat, au făcut marmura să înflorească
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
de familie, din piele de emu, format in-folio, cu pentagrame imprimate pe coperți en sec, ca un grimoire. În fața secretair-ului (și în cumpăna livingului), o masă circulară, din aceeași esență lemnoasă, plantată pe patru picioare sculptate în stilul unor coloane dorice, care se îngropau fiecare, feroce, în edenul absorbant al covorului, prin terminații de forma unor labe de tigru sau de leu; în jur, patru scaune princiare, tapisate cu mătase, în dungi orizontale, negru și ciclamen, cu spătarele în curbe de
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
un munte al clasamentelor); o înălțare în atmosfera fairplayului o dezvoltare, creștere, evoluție a cuiva (pe scară profesională, socială).” Ascensiunea sportivilor se bazează: -pe cinci trepte ale scării (simțuri: văz, auz, miros, gust, pipăit) ori -pe cinci stiluri arhitectonice (ionic, doric, corintic, toscan, compozit), -pe cinci mari inițiați (Hermes Trismegistos, Moise, Pitagora, Platon, Zamolxis), -pe acțiunea de a asculta și rezultatul ei, o făgăduință de deplină supunere față de sportivitate, făcută de sportivi, ca ansamblu de exerciții fizice și spirituale (considerate purificatoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
linia maiestuoasa a acestei clădiri. Observați arhitectura lor. Deși au construit un asemenea megalopolis, ființele acelea nu s-au rupt de solul planetei lor. Clădirile astea nu sunt doar împodobite, ci sunt ele însele niște podoabe. Avem aici echivalentul coloanei dorice, al piramidei egiptene și al catedralei gotice, însă într-o formă originală, profund autohtonă. Lumea asta acum pustie și dezolantă, a fost cândva o vatră fierbinte, care încălzea inimile băștinașilor. Străzile întortocheate întăresc și mai mult această impresie. Iar aparatura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
unui grup de scriitori neliniștiți. Vom fi dați definitiv afară ? tot ce am discutat noi aici, tot ce ne-am spus noi aici, toate strigătele noastre interioare proferate aici, se vor duce dracului ? Da. toți pereții aceștia, toate aceste coloane dorice, toate aceste lambriuri din esențe rare de lemn, toate aceste tapeturi din mătase, toate aceste candelabre, toate aceste sobe din faianță de meissen, toate aceste console din lemn lustruit, toate aceste draperii enorme vor fi golite de memoria noastră ? Da
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cartier reprezintă congenital un nenorocit fără sentimentul formelor, că acolo nici pământul, nici cerul n-au caracter și prin urmare nici oamenii. Prefera mahalaua cea mai infectă, care prin noroiul și colibele într-o rână te face să visezi coloane dorice și unde un nuc într-o curte are semnificația unei erupții a forței vegetale. Arhitectura, spunea el, e în continuă antiteză cu natura. Când o desființează complet, ca în Piața San Marco din Veneția, sau o supune regimului geometriei, ca
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cerințelor frumosului geometric și sanitar. Ca Hippodam din Milet, ca Leon Battista Alberti, care voia străzi drepte, edificii regulate de egală înălțime, arhitectul român Ioanide concepe orașul ca un singur monument, cu toate dimensiunile numărate asemeni acelora ale unui templu doric. Dacă guvernele române vor înțelege valoarea acestui mare arhitect, cu un simț excepțional al raportului între ideea arhitecturală transcendentă și sol, România va avea în viitor, dată fiind putința de a dispune de spațiu vacant, o surprinzătoare reânviere a viziunii
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
poate asimila brusc tradiția unei țări, spațiul specific, iar arhitectura e arta cea mai geografică. Ea combate natura, dar se substituie ei și creează o geologie arhitecturală. Astfel, în nordul Europei cresc vârfuri de catedrale, în Grecia și Sicilia - coloane dorice. Tata, cum s-ar zice, pune coloanele la vegetația solului. Am avut întotdeauna sentimentul că tata e de o mare inteligență (Ioanide: "Foarte mersi!"), nu se știe dacă n-are și el puțină dreptate, firește, în domeniul lui. Am stat
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
suferit În viața lui de vreo boală datorită fructului unei plante medicinale cu gust amar pe care nu-l bea decât o dată pe lună. A Învățat să vorbească nenumărate limbi. Cu mine s-a Întreținut În permanență Într-un dialect doric, folosit În poezie 3. Atunci când vorbește, locul În care se află se impregnează de o mireasmă Încântătoare emanată de gura sa. Este În permanență preocupat de tot felul de studii și de cercetări, pe lângă divinație. Cât privește mantica, este inspirat
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Doamna lui domnul Iorgu Filichi era la pârleaz și ne răspundea zâmbitoare la salutul nostru cu „sărut mâna". Era frumoasă și arătoasă soția învățătorului nostru. Și mai mult decât atât. Altfel n-ar fi fost mereu alături de ea, Gugurel și Dorica, copiii ei. Dorica îmi fusese colegă, își rezemase bine capul învățătorul, că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Iorgu Filichi era la pârleaz și ne răspundea zâmbitoare la salutul nostru cu „sărut mâna". Era frumoasă și arătoasă soția învățătorului nostru. Și mai mult decât atât. Altfel n-ar fi fost mereu alături de ea, Gugurel și Dorica, copiii ei. Dorica îmi fusese colegă, își rezemase bine capul învățătorul, că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
nostru cu „sărut mâna". Era frumoasă și arătoasă soția învățătorului nostru. Și mai mult decât atât. Altfel n-ar fi fost mereu alături de ea, Gugurel și Dorica, copiii ei. Dorica îmi fusese colegă, își rezemase bine capul învățătorul, că și Dorica era frumușică foc! Mijise între noi o anumită prietenie într-o iarnă de școală primară... După trei ani de la apariție, Nicu Delabăsești, întors din armată, nota în coloanele „Glasului nostru": „Trei ani de la apariție e un succes editorial, mai ales
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
au executat ordinul, căpitanul în rezervă Iorgu Filiche a fost mobilizat și nu s‐a mai întors acasă până la terminarea măcelului. Era învățător foarte competent și exigent în satul Priponeștii de Jos - unde‐i învățau și copii săi ‐ Gugurel și Dorica. Eu aveam învățător pe Ștefan Baștă, un alt căpitan rezervist, rudă cu Filiche, care se ocupa de pr emilitari. De la el și de la învățătoarea Cornelia Pricopescu, fostă elevă a lui, am învățat atâta istorie a românilor cât n‐am învățat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
G. Tutoveanu. Că și el fusese consilier în comună și simpatizase odată cu ... Averescu, iar altădată cu ... Iorga. Gh. Filiche care a profesat ca învățător la Pri ponești de Jos doarme într‐altă parte. La Onești, mi se pare, unde locuiește Dorica, fiică‐sa (răposată astăzi și ea). Colectivizarea - și tot ce a fost odată cu ea în comună- au împrăștiat succesorii. Casele învățătorilor Baș tă și Filiche au fost înstrăinate, dar nu mai arată ca altădată... 454 Nici casa părinților mei nu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
participanți la războiul troian, încheind episodul disputei lui Ulise cu Ahile și Diomede prin lovirea celui dintâi cu "o oală de noapte puturoasă". Figura lui Ulise devine o emblemă a acestui tip de literatură, trecând din drama satirică în farsa dorică antică și în comediile ce preced apariția lui Aristofan, epopei comice de mică întindere, caracteristice îndeosebi Italiei de Sud și Siciliei, unde se va naște poemul eroi-comic, originalul produs al parodiei și, totodată, o treaptă în evoluția spre autenticitate al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Portretul fizic, construit pe o dominantă exterioară, însumând elemente de fiziono mie, ținută, vestimentație etc. - Portretul moral detaliază calități sufletești sau defecte, trăsăturile de caracter, sistemul de valori, principii etice după care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pot fi identificate și în Ion, romanul prin care Liviu Rebreanu declanșează, în 1920, procesul de modernizare a romanului românesc. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman existente în opera literară studiată Romanul Ion („romanoglindă“, „roman doric“ - N. Manolescu) impune definitiv în proza românească interbelică o viziune artistică realist obiectivă. Apelând la „formula realismului modern, dur, necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu abordează teme a căror complexitate este definitorie pentru specia romanului. Tema foamei ances trale de pământ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Portretul fizic, construit pe o dominantă exterioară, însumând elemente de fiziono mie, ținută, vestimentație etc. - Portretul moral detaliază calități sufletești sau defecte, trăsăturile de caracter, sistemul de valori, principii etice după care se conduce personajul. Este specific romanului realist/tradițional, „doric“, cum îl numește N. Manolescu: „Preponderența moralului asupra psihologicului: subiectul se pierde în obiect. Caracteriologie, tipicitate“. - Portretul psihic surprinde caracteristici ale personalității eroului, aptitudini înnăs cute sau dobândite (natură introvertită/extravertită; temperament impulsiv, coleric/melancolic, ezitant; fire rațională, lucidă/pragmatică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pot fi identificate și în Ion, romanul prin care Liviu Rebreanu declanșează, în 1920, procesul de modernizare a romanului românesc. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare roman existente în opera literară studiată Romanul Ion („romanoglindă“, „roman doric“ - N. Manolescu) impune definitiv în proza românească interbelică o viziune artistică realist obiectivă. Apelând la „formula realismului modern, dur, necruțător“ (Ov. Crohmălniceanu), Liviu Rebreanu abordează teme a căror complexitate este definitorie pentru specia romanului. Tema foamei ances trale de pământ
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]