427 matches
-
Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și Suflet Cultură Națională", București, 1995. MACOVEI, Nicolae, Cavalerii Cosânzenei, mss. MOROȘAN, Gavril, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-litera-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003. MUNTEAN, George Muntean, Folclor din Suceava, cules de George Muntean de la Varvara Muntean, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, Suceava, 1959. NICULIȚĂ-VORONCA, Elena, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pp. 230-231. 75 Ibidem p. 238. 76 * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992, p. 35. 77 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Culegere de folclor muzical-literar-coregrafic din Țara Dornelor, Editura AXA, Botoșani, 2003, pp. 59-60. 78 S. Fl. Marian, Nunta la români, Studiu istorico-etnografic comparativ, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan Ilișiu, Text stabilit de Teofil Teaha, Editura "Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura "Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Grai și sufletCultura națională", București, 1995, pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86 Ibidem, pp. 279-280. 87 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ileana Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cosânțana", p. 31. 93 I. G. Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59. 103
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ed. cit., pp. 438-439. 104 Ibidem, p. 440. 105 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ed. cit., pp. 226-227. 106 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit. p. 32. 107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Ed. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59. 103 Tudor Pamfile, Mitologie românească, Ed. cit., pp. 438-439. 104 Ibidem, p. 440. 105 Lazăr Șăineanu, Basmele românilor, Ed. cit., pp. 226-227. 106 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit. p. 32. 107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Ed. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ioan Abutnăriței, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006, p. 255. 138 S. Fl. Marian , Nunta la români, Ed. cit., p. 551. 139 Ibidem, pp. 553.554. 140 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 87. 141 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 285. 142 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Abutnăriței, Monografia comunei Poiana Stampei, Editura AXA, Botoșani, 2006, p. 255. 138 S. Fl. Marian , Nunta la români, Ed. cit., p. 551. 139 Ibidem, pp. 553.554. 140 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., p. 87. 141 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 285. 142 S. Fl. Marian, Nunta la români, Ed. cit., pp. 279-280. 143 S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., pp. 212-213. 144 Ibidem, p. 369. 145 Ibidem, p. 370. 146 I. G.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ibidem, p. 78. 156 Ibidem, p. 79. 157 Ibidem, p. 80. 158 Ibidem, p. 83. 159 Ibidem, p. 85. 160 Ibidem, p. 89. 161 Ibidem, p. 90. 162 Ibidem, p. 93. 163 Ibidem, p. 91. 164 Ibidem, p. 216. 165 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 306. 166 Ibidem, pp. 283-285. 167 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. cit., p. 84. 168 Ibidem, p. 141. 169 Ibidem, p. 141. 170 Ibidem, p. 142. 171 Ibidem, p. 142. 172 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 78. 156 Ibidem, p. 79. 157 Ibidem, p. 80. 158 Ibidem, p. 83. 159 Ibidem, p. 85. 160 Ibidem, p. 89. 161 Ibidem, p. 90. 162 Ibidem, p. 93. 163 Ibidem, p. 91. 164 Ibidem, p. 216. 165 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 306. 166 Ibidem, pp. 283-285. 167 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. cit., p. 84. 168 Ibidem, p. 141. 169 Ibidem, p. 141. 170 Ibidem, p. 142. 171 Ibidem, p. 142. 172 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II, Editura Aramis, București, 1994, v. vol. II, p. 51. 199 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., pp. 158-159. 200 Ibidem, p. 173. 201 Artur Gorovei, Literatură populară, II, Ed. cit., p. 128. 202 Ibidem, p. 129. 203 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 183. 204 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ed. cit., p. 64. 205 Ibidem, p. 65. 206 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 361. 207 De sub muntele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Aramis, București, 1994, v. vol. II, p. 51. 199 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., pp. 158-159. 200 Ibidem, p. 173. 201 Artur Gorovei, Literatură populară, II, Ed. cit., p. 128. 202 Ibidem, p. 129. 203 Dornă, Dornă, vad cu dor, Ed. cit., p. 183. 204 Ilie E. Torouțiu, Frunză verde, Cântece și basme poporale din Bucovina, Ed. cit., p. 64. 205 Ibidem, p. 65. 206 Folclor din Țara Fagilor, Ed. cit., p. 361. 207 De sub muntele Rarău
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La cântecul încă nespus." Urmând o lungă tradiție, cunoscută în opera cronicarilor și a Școlii Ardelene, poetul cântă originea noastră romană, unitatea și continuitatea neamului pe teritoriul de astăzi: "Decebalus per Scorilo", "Tabula traiana", "Terra mater", "Pontica", "La Histria", "Cântecul Dornelor": "Lângă vetrele mărunte/ Am logodit timpul cu statornicia/ Dacă te uiți bine-apoi/ În pietre, nemuritori suntem noi, numai noi". Trăind intens spiritul epocii sale, Dumitru Popescu se vrea " Un om în Agora". Important lider de partid, el slăvește idealurile comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
pe motivul ordonator al călătoriei explorative și inițiatice (ca în eposul popular) având ca scop cunoașterea, inițierea, descoperirea adevărului despre moartea lui Nechifor, restabilirea justiției. Spațiul geografic obiectiv în care se desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an, din
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
preocupărilor sale a rămas, netăgăduit, studiul economiei miniere, pe care l-a reluat, aprofundat și diversificat ori de câte ori alte interese sau obligații i-au îndreptat pașii spre zonele montane. După prospecțiunile geologice efectuate în vara și toamna anului 1839 în zona Dornelor și pe valea Bistriței, cu rezultatele deja amintite, au urmat călătoriile la Piatra, impuse de statutul său de proiectant și constructor al fabricii de hârtie a lui Gheorghe Asachi. Firește, respectivele drumuri i-au prilejuit noi sondaje "geognostice" efectuate în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
mai putea vedea, tăiat cu dalta probabil, anul 1805. Uite că scrie aici, atunci a murit el; și tata Îmi spunea că Împlinise atunci aproape o sută de ani. Se pare că ar fi fugit de acolo trecând prin Țara Dornelor și apoi peste Călimani ca să nu fie dus la oaste la austrieci. Și pe unde o fi stat pe aici fugar, tată bătrân? Spunea că aici, puțin mai la vale, pe patru buturugi șia făcut mai Întâi o colibă. Casa
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
mi se par de real interes. Prima ilustrează asemănarea de comportament voluntar dintre cei doi Gheorghiță, tatăl și fiul. Acesta își însoțește mama pe post de „braț înarmat”, gata să intervină la comandă. Așa se dovedește apt de acțiune în preajma Dornelor, cînd le iese în cale un individ cam nesocotit la vorbe. „Munteanca a bătut în grumazul calului cu capătul frîului și a trecut repede înainte, cu obrazul întors spre Gheorghiță și lepădîndu-i o poruncă: -Trage baltagul și pălește-l. De
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
al unui izvor și al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
al unei cascade din Gorj și a unui sat din județul Cluj. Prin polarizare de la hidronim, au fost formate toponimele Dorna Arini și Dorna Condrenilor (sate din județul Suceava), Dealul Dornei (culme în Cîmpia Jijiei), Depresiunea Dornelor (numită și Țara Dornelor sau Vatra Dornei), Dorneni (două sate în județul Bacău), Dornești (un pîrîu, afluent de stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și un sat în județul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
stînga al pîrîului Romîni, un sat în județul Neamț și unul în județul Suceava), Dornișoara (un afluent de stînga al Dornei și un sat în județul Suceava). Baza o constituie entopicul romînesc de origine slavă (așa cum o indică sufixul -na), dornă, pentru care au fost consemnate sensurile „vîrtej de apă, bulboană, vîltoare“; „cădere de apă; un loc adîncit format din căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
căderea apei“; „lac format artificial prin oprirea apei curgătoare“; „locul unde peștii depun icre și se face bătaia peștelui“; „adîncitură în pămînt, o groapă unde se strînge apa de ploaie“, „morman de pămînt ca semn de hotar între moșii“, de unde Dornă de piatră, „semn de delimitare a pămîntului“. Toponimizarea s-a realizat inițial pentru hidronime și de la acestea, prin transfer, la celelalte categorii de toponime. Nu e imposibil ca unele dintre omonime să se fi format de la sensul privind „piatra de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]