201 matches
-
comisari și în înscrisuri; și casele-s schimbate azi de când românii voiajează - copiii vor doar internet, mașini de lux și școală niet, în vreme ce părinții lor ba trag în jug, ba divorțează... Dar au rămas bătute-n cuie năravurile-n gropi dosite, cu cerșetori printre gunoaie și cu dezbateri prelungite despre politici fel de fel, încât bătuta tot pe loc rămâne-al nostru vajnic țel. HORA DEZBINĂRII Înțelepciunea românească în ziceri este încrustată, precum aceea-n care omul constată că-i e
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
călătorit în anul 1929, la Paris, Berlin, Belgrad sau Constantinopol, dar experiențele teologice din Grecia și Germania au pregătit calea pentru studiul teologiei Sfântului Grigore Palma [3]. Dumitru Stăniloae și-a susținut, în mai 1928, teza de doctorat despre patriarhul Dositei al Ierusalimului, la Facultatea de Teologie din Cernăuți, unde își începuse studiile teologice. La vârsta de 26 de ani, a început cariera sa de profesor de Dogmatică la Academia Teologică Andreiana din Sibiu. La 4 octombrie 1930 s-a căsătorit
PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993); 113 ANI DE LA NAŞTEREA SA PĂMÂNTEASCĂ ŞI 23 ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN CERURI... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2 [Corola-blog/BlogPost/344351_a_345680]
-
nimerit în aceste locații ale mortii mai spre sfârșitul războiului. În primăvara lui lui 1945 aliații începeau să se apropie de Berlin și comandantul lagărului a primit ordinul precipitat de a-i transfera pe copiii români într-un sat mai dosit, în gospodăriile unor nemți fideli Reichului, în scopul de a scăpa de culpabilizare pentru asemenea crime monstruoase. Copiii au fost exploatați o vreme de acești fermieri cu suflete de gheață, față de care unul din protagoniștii acestei odisei, același mereu lucid
COPII ROMÂNI ÎN LAGĂRELE NAZISTE (II) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 619 din 10 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343732_a_345061]
-
VARĂ Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare Și e natura-n sărbătoare, Cu tril și câmpul înverzit. Nimic sub cer nu stă dosit, Se-nalță plante către soare. Timid, dar vara a sosit, S-a instalat dogoritoare. În seară, către asfințit, Regina-nopții, dragă floare, Cu-aroma sa îmbătătoare Veghează somnul liniștit... Timid, dar vara a sosit. Referință Bibliografică: Rondel pentru vară / Marian Malciu
RONDEL PENTRU VARĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379340_a_380669]
-
nostalgii Mă regăsesc întors din pribegii Și caut printre flori seară de seară A lumii rătăcire milenară. Pe sub umbrar mă poartă pasul iar Privit cu-același aer princiar De florile-n ciorchine adunate Ce amețesc toți fluturii de noapte! Printre dosite raze ce tresar În adierea blândă de Florar, Cerul își culcă bolta rourată Peste parfumul care mă îmbată. Iar când se-arată luna peste deal Ca într-un basm ce pare ireal, Un gând hoinar ridică noi castele Cu liliacul
NOSTALGII DE LILIAC de COSTICĂ NECHITA în ediţia nr. 2323 din 11 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381071_a_382400]
-
numai în crucea Domnului nostru Iisus Hristos.” (Galateni 6, 13) O variantă ne relatează că deasupra celor trei cruci: „cele trei cruci, care se găseau într-un vechi bazin de apă, lângă Golgota”..., păgânii au zidit templul zeiței Afrodita. Patriarhul Dositei Nottara (1641-1707), vine cu altă versiune mai credibilă și mărturisește că Pronia divină s-a îngrijit: „îngropându-le și ascunzându-le în adâncul pământului, așa încât să nu ardă cele trei cruci, una făcută din chiparos, alta din brad, iar alta
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
vine cu altă versiune mai credibilă și mărturisește că Pronia divină s-a îngrijit: „îngropându-le și ascunzându-le în adâncul pământului, așa încât să nu ardă cele trei cruci, una făcută din chiparos, alta din brad, iar alta din cedru...” (Dositei, Cele 12 cărți, vol.1, 1982, p. 260/ 262) Crucea căutată de Împărăteasa Elena era aceeași despre care profețise cu mult înaintea tuturor Sibilele neamului nostru pelasgo-traco-geto-dac: „O preafericite lemn, pe care Dumnezeu și-a întins mâinile (pentru a se
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
continuare, pe acesta și pe alții la Berlin, Stockholm, Paris, Varșovia sau Moscova. La 31 de ani revine în Moldova, unde complotează împotriva domnitorului Iliaș Alexandru și se alege cu nasul tăiat, pentru ca la 35 de ani, la recomandarea patriarhului Dositei al Ierusalimului, cu care se cunoscuse în timpul școlii la Constantinopol, pleacă la Moscova, fiind primit în serviciul țarului ca traducător pentru limbile greacă, latină și română. Patru ani mai târziu, însuși țarul îl trimite într-o misiune ( sub acoperire diplomatică
UN SPION VALAH ÎN SOLDA ŢARULUI de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371598_a_372927]
-
ea însăși s-ar transforma în bibelou și ar păzi cățelul creț, lățos, lent și cam leneș de ploaie de fiecare dată când vine de la școală, până când se mai lasă ploaia sau reușește să îl ducă la un loc mai dosit. Zis și făcut! O prietenie mai frumoasă ca între fetiță și acest câine nici că nu s-a mai văzut! Atât de mult o iubea câinele pe fetiță că auzind fluieratul ei de la etajul cinci ieșea și în ploaie și
FETIŢA BIBELOU ŞI CÂINELE FĂRĂ UMBRELĂ de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374905_a_376234]
-
al ascunsului tăinuit de semeni, ce se doresc neștiuți în vicii, al iubirii, un purificator al interzisului ordurier și un perpetuator al adevărului despre dorința de a se dezgoli. Toți aceia care se ascund de fapta iubirii sunt dedați plăcerilor dosite, chinuite în inimile lor încărcate de vreri. În pictură, parcă menit a fost să sugereze prin linii și culori, ideorealistul Picasso, senzualistul și doritorul de exprimări pătimașe, bărbatul pierdut în lipsurile vieții pe care și-a trăit-o umezită de
PICASSO ŞI INTIMITATEA LUMII PUDICE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348385_a_349714]
-
și acum și nu sînt semne că se va ivi un dermatolog emerit care s-o stîrpească. Dacă hidoșeniile pictate ale realismului socialist de la "temele majore" la scene... de muncă, pînă la puzderia de portrete ale ceaușeștilor au fost, firește, dosite după '89, burdușind depozitele fostelor consilii ale culturii și educației socialiste, vulgarele mozaicuri, mastodonții supraponderali, decurgînd din Vera Muhina and Jdanov, și plantați adînc în pămîntul patriei, ne taie și acum calea și respirația în marile intersecții băsești, negăsindu-se
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
episcop al Hușilor, stabilit în Țara Românească, supraveghetor tehnic al ediției, nume la care a fost asociat și cel al stolnicului Constantin Cantacuzino (presupus ca fiind autor de fapt, sau coautor, al predosloviilor semnate de mitropolitul Teodosie și de patriarhul Dositei al Ierusalimului). Traducerea de la 1688, efectuată după Septuaginta, ar fi fost confruntată, conform unei păreri tradiționale, cu transpunerile anterioare ale Vechiului și Noului Testament existente la noi, din care numeroase pasaje ar fi fost preluate și integrate aproape fără modificări
BIBLIA DE LA BUCURESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
și evenimentele, fie ele individuale sau colective, sociale sau natu- rale etc. Iată, de pildă, ce scria învățatul bănățean Dimitrie Țichindeal, care a tradus („de pre limba serbiască în limba daco- romaniască”) și a adaptat la realitățile românești cartea lui Dositei Obradovici Sfaturile a înțeleajerii cei sănătoase (Buda, 1802, p. 37). „Din vremile cele dedemult s-au obicinuit românii cu descântece și vrăji - nota Țichindeal -, și până în zioa de astăzi le țin (însă prostimea), așa cât, când se nasc, vrăjesc, când
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1649, D. se impune, urcând treptele ierarhiei bisericești. În 1658 se afla în fruntea Episcopiei de Huși, iar în 1659 este episcop de Roman. În epoca păstoririi la Roman se naște probabil prietenia sa cu Miron Costin, precum și aceea cu Dositei Notara, viitorul patriarh al Ierusalimului, pe care îl întâlnește în 1664, la Curtea din Iași a domnitorului Eustratie Dabija. După 1665 începe să versifice D. și psaltirea tipărită la Uniev în 1673. Ajuns mitropolit al Moldovei în 1671, el va
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Hotin (11 noiembrie 1673), se refugiază în Polonia, în februarie 1674. La începutul anului 1675 el revine în Moldova, unde, după o detenție de câteva luni în mănăstirea Sf. Sava din Iași, redobândește scaunul de mitropolit, probabil la intervenția lui Dositei Notara pe lângă domnitorul Dumitrașcu Cantacuzino. Urmează pentru D. un deceniu de intensă și sistematică activitate de traducere și tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
înfăptuirile din țară, iar patriarhul Ioachim elogiază acum „mintea aleasă”, „înțeleapta ocârmuire” și îndrăznețele proiecte culturale ale mitropolitului. Prin strădaniile lui, susținute de Duca, în capitala Moldovei (unde, în 1680, va fi instalată și o tipografie grecească, patronată de patriarhul Dositei al Ierusalimului), vor continua să se editeze Psaltirea de-nțăles a svântului împărat proroc David (Psaltirea slavo-română) în 1680, un Molităvnic de-nțăles (1681), Viața și petrecerea svinților, în patru tomuri, dintre care doar trei apărute integral, între 1682 și 1686 (tradusă
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ele se vor rătăci definitiv în afara țării, în Moldova revenind, după demersuri repetate ale oficialităților, doar moaștele Sf. Ioan, un secol mai târziu. Refugiul la Stryj și Zolkiew se transformă treptat într-o semicaptivitate, despre care relatează corespondența sa cu Dositei al Ierusalimului din ianuarie 1691 și februarie 1693. Zădărnicită de planurile, mereu nerealizate, ale lui Jan Sobieski, care nu renunță totuși la campaniile sale în Moldova, pentru a-i constrânge pe turci la o pace cât mai defavorabilă, întoarcerea lui
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
ciumiliturile, când altă grăiești și altă să-nțălege”), simbolică („să-nțăleagă cuvântul dintr-altă sămnătură de poveste”) sau metaforică („pre mutare”) a textului, autorul stăpânind așadar câteva esențiale noțiuni de poetică și hermeneutică, ce făceau, încă din 1664, obiectul discuțiilor sale cu Dositei Notara. Întemeietor la noi al poeziei culte, D. se va dovedi, ca traducător al psalmilor, un inițiat al legilor prozodice (mitropolitul este, în Viața și petrecerea svinților, cel dintâi creator de versuri safice - „iambicești” - din literatura română), el fiind și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Iași, 1683; Gheorghios Chortatzis, Erofili (Prolog), publ. N. A. Ursu, în Opere, I, București, 1978. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Spice pentru limba română, „Columna lui Traian”, 1870, 10-12, 44, 45, 49, 50, 54, 58, 61; Ștefan Dinulescu, Viața și scrierile lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1885; Alexandru Apostol, Viața și activitatea lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Botoșani, 1897; Ovid Densusianu, Istoria literaturii române, București, 1898, 322-357; Constantin Lacea, Untersuchung der Sprache der „Viața și petrecerea sfinților” des Mitropoliten Dosoftei, Leipzig, 1898; Iorga, Ist.
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
I, București, 1978. Repere bibliografice: B.P. Hasdeu, Spice pentru limba română, „Columna lui Traian”, 1870, 10-12, 44, 45, 49, 50, 54, 58, 61; Ștefan Dinulescu, Viața și scrierile lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Cernăuți, 1885; Alexandru Apostol, Viața și activitatea lui Dositei, mitropolitul Moldovei, Botoșani, 1897; Ovid Densusianu, Istoria literaturii române, București, 1898, 322-357; Constantin Lacea, Untersuchung der Sprache der „Viața și petrecerea sfinților” des Mitropoliten Dosoftei, Leipzig, 1898; Iorga, Ist. lit. relig., 178-200; Ștefan Ciobanu, Dosoftei, mitropolitul Moldovei, și activitatea lui
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
sau unor grupuri de monahi, se ocupă de probleme concrete de viață spirituală, bazându-se în mare măsură pe tradiția apoftegmatică instituită de Părinți. O operă ce nu aparține lui Dorotei, dar a fost inspirată de el, este Viața lui Dositei, un tânăr, fost soldat, care venise la mănăstirea condusă de Serid și fusese dat chiar în seama lui Dorotei; trăise acolo cinci ani, până la moarte, practicând exerciții de asceză severă și de renunțare la propriile dorințe; era într-un fel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
unor călugări sau unor grupuri de călugări, se ocupă de probleme concrete de viață spirituală, bazîndu-se în mare măsură pe tradiția apoftegmatică Părinților. O operă ce nu-i aparține lui Dorotei, dar a fost inspirată de el, este Viața lui Dositei, un tînăr, fost soldat, care venise la mănăstirea condusă de Serid și fusese dat în seama lui Dorotei; trăise acolo cinci ani, pînă la moartea sa, făcînd exerciții de asceză severă și de renunțare la propriile dorințe; era, într-un
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
a sugerat exegetului o nouă pistă. În opinia lui Origen, Ioan aduce o lămurire textului lui Matei, în sensul că elimină posibilitatea unei interpretări literale a pasajului. Căci, afirmă alexandrinul, în epoca Apostolilor, nu au existat decât doi falși mesia: Dositei al Samariei și Simon Magul, cel din urmă menționat de FA (8,9 sq.). Drept urmare, expresia „mulți anticriști” din fragmentul ioanic nu are nici un temei istoric. Ea trimite la ceva diferit, nu la o realitate istorică, ci la una de
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de asemenea frânturi ale textului grec în Commentariorum series in evangelium Matthaei Mt. 22.34‑27.63, ed. E. Klostermann, Origenes Werke, vol 11 [Die greichischen christlichen Schriftsteller, 38.2, Leipzig, 1933]. . Com. Mt. 33. . Potrivit spuselor lui Pseudo‑Tertulian, Dositei a fost un eretic iudaizant care nega inspirația profeților Vechiului Testament (Adu. omnes haer. 1). Omiliile pseudo‑clementine (2, 24) îl asociază cu Ioan Botezătorul și îl consideră dascălul lui Simon Magul. El s‑ar fi prezentat ca Taheb, un
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
chemat-o) a vistiernicului Sima (ori Simon). Prima soție, Maria, fiică a marelui spătar Drăghici Cantacuzino, Radu Izvoranu, mare stolnic (călugărul Rafailă), se înrudea cu Cantacuzinii. Prezența copiilor suplinește uneori absența informațiilor despre soții. Marele ban Barbu Milescu Pârâianu (călugărul Dositei), a avut o fată, Marica, pe care a dat-o după Dumitrașco, căpitan „za Cerneți”, fiul lui Cornea Brăiloiu. Nu știm cum o chema pe nevasta marelui logofăt Ivan Călinescu (monahul Ioan), inamic al lui Mihnea cel Rău, dar acest
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]