156 matches
-
se află pe tălpi lângă marginile interne, În apropierea călcâielor, timp de 5-10 minute zilnic, În total 10 ședințe pe cură. Comprese calde cu decoct de semințe de in, 2 3 linguri la 500 ml de apă fierbinte. Ceai de drăgaică, coada calului, gălbenele și melisă, câte o linguriță din fiecare plantă la 250 ml de apă fierbinte. Se bea dimineața și seara timp de cel puțin o lună. Se alternează cu ceai din cozi de cireșe și vișine. Ceai de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de crețișoară o linguriță de flori și frunze la o cană cu apă fierbinte. Se beau 3-4 căni pe zi. Ceai din traista ciobanului, o linguriță la o cană. Se beau 2 căni pe zi, Înghițitură cu Înghițitură. Ceai de drăgaică, o linguriță cu vârf la o cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Ceai din vâsc, o linguriță de plantă, lăsată la macerat 12 ore, Într-o ceașcă cu apă rece. Amestecul se strecoară, se Încălzește și se bea 2-3
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
albă. Spălături cu fiertură de orez, de flori de bujor și de salcâm, plămădite În rachiu de drojdie, de grâu fiert În vin alb, rădăcină de sulfină albă fiartă În vin alb, de bujori, foi de ceapă uscată, coada racului, drăgaică, lăsnicior, lumânărică, rădăcină de nufăr alb, odolean, sânzâiene albe, coajă de stejar, cu sudoarea calului. Oblojeli cu oțet și cărbuni stinși și pisați, cu hoștină de la stupi și tărâțe de grâu, cu sevă de mesteacăn. Fumigații cu coji de ouă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
apă clocotită. Se lasă puțin "să tragă", se strecoară și se beau 1-2 căni pe zi. Pentru o naștere ușoară: Din vremurile străvechi, pe patul femeii care urma să nască, se punea un strat subțire de frunze și flori de drăgaică. Uleiurile volatile degajate de plantă aveau efectul benefic dorit. Când femeia mai avea o lună până la naștere, umbla pe jos cât mai mult și bea ceai de mentă sau de limbricuță albă, o linguriță la cană. Înainte de "soroc", pentru ușurarea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
aceea este obligatorie consultarea unui medic specialist, pentru stabilirea corectă a diagnosticului și recomandarea unui tratament corespunzător. Tratamentul cu plante medicinale are, În caz de inflamație a testiculelor, doar un rol adjuvant: Comprese cu frunze proaspete, spălate și zdrobite de drăgaică, brusture sau pătlagină, aplicate pe zona afectată. Ceai de pedicuță, o linguriță rasă de plantă opărită cu o cană de apă În clocot. Se bea zilnic, dimineața, pe stomacul fol, o ceașcă pe zi. Nu se depășește această doză. Ulei
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cald, se aplică pe testicule. Compresa se acoperă cu o altă bucată de pânză, Încălzită, se pune un chilot curat și se lasă ca plantele să acționeze, timp de mai multe ore sau chiar toată noaptea. 201 Frunze proaspete de drăgaică, brusture, pătlagină (Îngustă sau lată) și frunze și tulpini de gălbenele, după ce sunt spălate, se zdrobesc, iar terciul obținut se aplică pe zona afectată. BOLILE PROSTATEI Prostata este o parte din organele genitale ale bărbatului, de dimensiunile unei castane, situată
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ușoare ale testiculelor, de mai multe ori pe zi. Ulei de măghiran, preparat la fel ca uleiul de sunătoare. Alifie de gălbenele, preparată și folosită la fel ca alifia de gălbenele pentru cancer la sâni. Terci cu frunze proaspete de drăgaică, brusture, pătlagină și gălbenele, care se aplică pe zonele afectate de tumoare, după ce plantele sunt bine zdrobite. TABAGISMUL (intoxicația cu nicotină) Este o intoxicație cronică cu nicotină și gudroane, datorită fumatului, care poate produce tulburări cardiace, neurologice, bronșite, tremurături, , cancer
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
realitate profundă, pe care s-a ridicat templul spiritualității românești, este reflectată de oglinda tradițiilor populare străvechi ce au supraviețuit până astăzi. f. Sfintele tradiții În pământul roditor, strămoșii noștri și-au semănat credințele din care aveau să răsară Sânzienele (Drăgaicele)107 și Crăciunul, datini larg răspândite în vremea neoliticului și a Antichității. Izvorând din sufletul unei civilizații agricole, aceste sărbători nu putea fi închinate decât atotputernicului soare care, radiind lumină și căldură, făcea posibilă viața. Credințele aparțineau unui cult solar
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2/3, iar la balto slavi 2/3 versus 1/3. 107 Sărbătoarea a fost redenumită în urma ocupației romane sau datorită influenței slave din Balcani. Numele sărbătorii de Sânziana provine de la Sfânta Diana (fiind întâlnit în Ardeal și Moldova), în timp ce Drăgaicele poate deriva din cuvântul dragoste (fiind răspândit în Muntenia). 108 Pe parcursul istoriei, s-a remarcat că mongolii s-au adaptat mai degrabă la primul mediu, iar cele turcice la cel de-al doilea. 109 Să nu uităm totuși că în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
ceea ce au fost cu 365 de zile în urmă: copii, tineri, maturi și, din nou, babă și moș. În luna martie, când moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
martie, când moare Baba Dochia, se naște Pruncul Dochia care, după trei luni, la solstițiul de vară, devine Sânziană sau Drăgaică. Ipostazele Dochiei sunt reprezentări mitice ale timpului personificat care se prezintă sub forma a trei generații: Zeițele Fecioare (Sânziana Drăgaica, Lăzărița, Floriile, Fata Pădurii, Ielele, Rusaliile), Zeițele Mamă (Maica Precistă, Muma Pădurii, Muma Caloianului, Muma Ploii) și Zeițele Babă (Baba Dochia, Sfânta Vineri).47 Calendarul popular, bazat pe orologii cosmice, de mare precizie, solstițiile (Crăciunul, Sânzienele), echinocțiile (Ziua Cucuclui, Cârstovul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pentru urcarea și coborârea omului de la munte, pentru culegerea plantelor de leac, pentru pețit și logodit, pentru pomenirea moșilor și strămoșilor, pentru aflarea ursitei: Nunta urzicilor este ziua când înfloresc urzicile și nu mai sunt bune de mâncat; Sânzienele sau Drăgaica marchează ziua când înfloresc plantele, indicând ziua cea mai lungă a anului; Împuiatul urșilor sau Macavei (1 august) arată ziua când se împerechează urșii, în timp ce Nunta Oilor sau Năpustitul Berbecilor (14 octombrie) este ziua când se amestecă berbecii cu oile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
durată de o zi (Dragobetele) sau mai multe zile (Zilele Babei, Filipii), patronate de sfinți creștini (Sântoader, Sângiorz, Sântilie, Sâmedru, Foca, Moș Alexie, Lăzărelul, Dochia) sau fără a avea vreo legătură directă cu creștinismul Călușul, Caloianul, Paparuda, Ropotinul Țestelor, Dragobete, Drăgaica, Joimărița, Marțolea, Martinii, Filipii, Circovii, Bestecarii.48 Calendarul popular, privit în concepția unitară asupra lumii, are rolul unui orologiu cosmic, biologic și social. Unitățile de măsură proprii anului anotimpul, lunile, zilele săptămânii, ceasul bun sau ceasul rău se desfășoară în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și suferințele oamenilor, apără holdele de grindină și vijelii. Sânzienele se deosebesc de Iele sau de Rusalii care sunt considerate malefice, dar pot deveni forțe distrugătoare dacă le este nesocotită ziua, aducând grindină și piatră sau boala numită "luatul din Drăgaică". Pentru alungarea duhurilor necurate, de Sânzâiene se aprind focuri și se merge cu făclia, înveșnicindu-se, astfel, relația "de sânge" dintre lună și soare: "Pe raze de soare, / Pe scursuri de mare, / Țese / Iana, țese, / Războiaș de fier, / Suluri de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cofe pline cu apă, ca prin toată viața lor să le meargă în plin. Cînd vin dănacii și fetele mari, la Paști, de la biserică, să se uite în fîntînă, ca să fie ca apa de frumoși tot anul. în ziua de Drăgaică [Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, 24 iunie] să nu se scalde nimeni, căci e ră u de înecat. în ziua de Drăgaică, cine va trece o apă de trei ori înot fără să se înece nu se va mai îneca tot
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Paști, de la biserică, să se uite în fîntînă, ca să fie ca apa de frumoși tot anul. în ziua de Drăgaică [Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, 24 iunie] să nu se scalde nimeni, căci e ră u de înecat. în ziua de Drăgaică, cine va trece o apă de trei ori înot fără să se înece nu se va mai îneca tot anul. Cînd dai sîmbăta apă, ai pomană. Marți sara și sîmbătă sara își fac fetele „de mărit“* pe vale; deci nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu meargă nimeni la casă, că va duce cioara puii. După ce cloșca a scos puii, să-i duci în grădină cu oborocu’ acoperit și să-i leși, căci numai așa uliul n-are să-i vadă. Cloșcă (constelație) în noaptea de Drăgaică, dacă păzești cloța [cloșca] cînd iasă pe cer, gă sești de trei ori bani. Așa, cînd stai noaptea de pîndești, vezi ieșind cîte un pui, cîte un pui, și tot mereu, pînă iasă toți doisprezece, și joacă, joacă împrejurul mă-
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Moșilor de vară Moșii de vară - sîmbăta dinaintea Rusaliilor (sărbătoare populară) Rusalii - a 50-a zi după înviere Rusitori - șapte zile după Rusalii (sărbătoare populară) Joia Apelor / Joia Verde - a noua joi după înviere (sărbătoare populară) Sf. Onufrie - 12 iunie Drăgaica / Sînzienele / Sîmzănii / Nașterea Sf. Ioan Botezătorul - 24 iunie Sfinții Petru și Pavel - 29 iunie Procopiile / Sf. Procopie - 8 iulie Circovii de vară - 15-17 iulie (sărbătoare populară) Sf. Marina - 17 iulie Sf. Ilie - 20 iulie Ana-Foca - 22 iulie (sărbătoare populară) Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
În lucrarea Reflexii despre spiritualitatea poporului român, spune că „aceste povestiri nu sunt basme ci o redare a adevărului evanghelic că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și-a umblat printre oameni Însoțit de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
evanghelic că Fiul lui Dumnezeu s-a făcut om și-a umblat printre oameni Însoțit de Sfinții Apostoli.” 3. Sânzienele sau Drăgaicele Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul din data de 24 iunie are corespondent În calendarul popular sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Numele de Sânziene are conotații diferite: flori care Înfloresc În această perioadă, personaje mitice - zâne. La origine numele de „zână” vine de la „Dziana” sau „Diana”, numele zeiței romane. Sensul de zână se acordă vrăjitoarelor, existând chiar un derivat al acestui
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
sau fermecat, posedat de Diana sau de vrăjitoare. „Este foarte probabil că numele Diana a Înlocuit denumirea locală a unei zeițe autohtone traco getice. În orice caz, la români, este incontestabil arhaismul ritualurilor și credințelor legate de Diana.” Numele de Drăgaică s-a suprapus În vocabular peste cel de Sânziene În feudalismul timpuriu, În perioada influenței slave. Se crede despre aceste zâne că ar fi un fel de vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
vestale ce amintesc de vechile rituri ale protecției și fertilității agrare, dar se consideră de asemenea, că ar avea un caracter ambivalent. Ele pot fi și crude și din acest motiv nu trebuie să li se pronunțe numele. Sunt numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
numite „drăgaice” sau „iele” sau „frumoase” și se consideră, În general, că sunt tinere, frumoase, sprințare și nemuritoare. Vrăjitoarelor le place să danseze, să cânte, dar pedepsesc pe cei care au norocul să le surprindă. Personajele care participă la datina Drăgaicei sunt fete tinere Îmbrăcate de sărbătoare cu cununițe de flori de sânziene și cu grâu În mâini. Fetele care vor să se mărite se strâng În ajun de seară și fac cunune. Băieții fac ruguri, aprind făclii și le Învârt
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Frecv., z.step. se.go.; L7TXC3U5RXNX; Molinio - Arrhenatheretea, Trifolio - Geranietea, Festuco Brometea *Galium odoratum L. (Vinariță) Scop. (Asperula odorata L.) - G., Euras. Frecv., z.silvost.se.fa.; L2T5C2U5RXN5;Fagetalia, Impatienti - Stachyion sylvaticae, Querco - Fagetea, Me. -Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
-Galium rubioides L. ssp. rubioides (Drăgaică mare) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.se.go.; L5T5C3U7R7NX; Quercetalia pubescentis *Galium schultesii Vest (Sânziene de pădure) - H., Eur. centr. Frecv., z.silvost.-e.bo.; L5T5C5U4R7N4; Galio - Carpinenion, Me. *Galium verum L. (Sânzâiene, Drăgaică) - H., Euras. Comună, z.step.-se.fa.; L7T5CXU4R7N3; Koelerio arenariae, Festuco - Brometea, Origanetalia, Me. ORD. DIPSACALES FAM. CAPRIFOLIACEAE *Sambucus ebulus L. (Boz) - H., Euras. (submedit.) Comună, z.step. se.fa.; L8T6C3U5R8N7; Lamio - Chenopodietalia, Atropion, Md., In. *Sambucus nigra L. (Soc
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]