409 matches
-
Abilitatea romancierului e de a sugera, în impostura aceasta perpetuă, acțiunea hazardului care face ca născocirea să devină câteodată realitate și întâmplările petrecute aievea să ia turnura unui spectacol aranjat. OVID S. CROHMĂLNICEANU SCRIERI: Boieri și țărani, București, 1955; Cezar Dragoman, I-II, București, 1957; Regele, spionul și actorul, București, 1957; Uciderea pruncilor, București, 1966; Cercul, București, 1968; Noaptea speranțelor, București, 1973; Impostorul, București, 1977; Descăpățânarea sau Pragul de taină. Menajera. București, 1979; Eseuri critice, București, 1982; Îngerul bătrân, București, 1982
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
colaborare cu Ludmila Vidrașcu); Johan Bojer, Fascinația minciunii. Foamea cea mare, București, 1969 (în colaborare cu Maria-Alice Botez); Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar Dragoman”, ST, 1958, 3; Al. Ruja, „Uciderea pruncilor”, O, 1966, 7; Magdalena Popescu, „Cercul”, RL, 1968, 11; Georgeta Horodincă, Cercul infinit, RL, 1969, 11, 12; Mircea Iorgulescu, „Noaptea speranțelor”, LCF, 1974, 3; Ștefan Borbély
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
minciunii. Foamea cea mare, București, 1969 (în colaborare cu Maria-Alice Botez); Jan Potocki, Manuscrisul de la Saragosa, pref. trad., București, 1971. Repere bibliografice: B. Elvin, „Boieri și țărani”, GL, 1955, 28; Z. Ornea, „Cezar Dragoman”, GL, 1958, 5; Mircea Braga, „Cezar Dragoman”, ST, 1958, 3; Al. Ruja, „Uciderea pruncilor”, O, 1966, 7; Magdalena Popescu, „Cercul”, RL, 1968, 11; Georgeta Horodincă, Cercul infinit, RL, 1969, 11, 12; Mircea Iorgulescu, „Noaptea speranțelor”, LCF, 1974, 3; Ștefan Borbély, „Impostorul”, VTRA, 1978, 5; Elena Tacciu, Puterea
SEVER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289652_a_290981]
-
de telles questions. Qu’on ne peut rien faire sans elle” (s.n.). Vezi Ibidem. </ref>. Un punct de vedere pe care l-a concretizat și prin refuzul de a se conforma uzanțelor diplomatice, În sensul de a-l trimite pe dragomanul Misiunii diplomatice a Rusiei de la Istanbul, pentru a-l salută, În numele său, pe Carol I, așa cum procedaseră toți ceilalți șefi de Misiuni diplomatice acreditate În Capitala otomană. Că justificare a atitudinii sale, el a invocat faptul că, dacă ar fi
ASPECTE ALE PROBLEMEI ORIENTALE ÎN TIMPUL PRIMEI PĂRȚI A DOMNIEI LUI CAROL I (1866-1878). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by VENIAMIN CIOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1270]
-
ai lui Dimitrie Xenopol, pedagog; Adela Xenopol și Nicolae D. Xenopol îi sunt frați. Tatăl său, probabil autodidact, dar cu o remarcabilă cultură și vorbind câteva limbi europene, nu a avut o situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache Ruset din Bacău și, în sfârșit, director aproape douăzeci de ani al penitenciarului din Iași. După ce urmează primele clase la pensionul greco-francez al lui Constantin Athanasiade și la școala
XENOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
sa, Elisabeta (n. Daraban), își avea obârșia în comuna Cucora, județul Suceava. Tatăl, Ștefan Panait, era originar din Ianina. În timpul Războiului pentru Independență din 1877, se stabilește la Brăila, unde, datorită faptului că știa turcește și grecește, ocupă funcția de dragoman. După absolvirea școlii primare, în 1902, P. devine elev al Liceului „Nicolae Bălcescu” din Brăila. Examenul de bacalaureat și l-a susținut în 1910, în toamna aceluiași an înscriindu-se la Facultatea de Litere și Filosofie din București, la secția
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Petrescu Bălcescu, Mircea Ștefănescu Rapsodia țiganilor, Victor Eftimiu Haiducii. Au mai apărut câteva piese de teatru care au o Însemnătate deosebită pentru că ele marchează Începutul dramaturgiei noi, inspirată din lupta clasei muncitoare. Se pot cita numele lui Alexandru Șahighian, Corneliu Dragoman, Eugen Marian etc. De o Însemnătate și mai mare sunt piesele Cumpăna de Lucia Demetrius și Minerii de Mihail Davidoglu. (Ă) În acești patru ani, În publicațiunile noastre au apărut studii sau cronici puține. Au apărut articolele și studiile lui
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
215, 219, 242, 244, 266, 268, 281, 286, 300, 306, 336, 342, 346, 347 DițuIescu, Teodor 217 Dobrogeanu-Gherea, C. 115, 116, 117, 118, 119, 140, 234 Dobroliubov, N. A. 230, 338 Dorian, E. 60 Dosoftei, miiropolit 234, 235 Dostoievski, F. M. 115 Dragoman, Corneliu 30 Dragomir, Mihu 191, 267, 301, 340 Dragomirescu, Mihail 340 Dragoș, Petre 12, 15, 30, 50, 65, 66, 119, 146, 313 Drăgoi, Cezar 13, 14, 47, 50, 52, 75, 191, 272, 274 Drăgușanu, Sidonia 226 Drumaru, Dumitru 51 Dulgheru
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ale mai multor autori sunt identice, ordonarea se face tot alfabetic, conform inițialei prenumelui: Ionescu, Eugen; Ionescu, Radu; Ionescu, Toma. Dacă e vorba de 3 persoane cu acelaș nume, tustrei d. p. se cheamă Iordachi Ghica, dintre cari unul e dragoman, altul vistier și al treilea mitropolit, În indice trebuie pus Întâi dragomanul, pe urmă mitropolitul și pe urmă vistierul (ordinea alfabetică după numele funcției). (Russo, 1912, p. 85) Persoanele care au același nume de familie vor fi notate cu ajutorul tildei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
inițialei prenumelui: Ionescu, Eugen; Ionescu, Radu; Ionescu, Toma. Dacă e vorba de 3 persoane cu acelaș nume, tustrei d. p. se cheamă Iordachi Ghica, dintre cari unul e dragoman, altul vistier și al treilea mitropolit, În indice trebuie pus Întâi dragomanul, pe urmă mitropolitul și pe urmă vistierul (ordinea alfabetică după numele funcției). (Russo, 1912, p. 85) Persoanele care au același nume de familie vor fi notate cu ajutorul tildei: Roman, Alexandru: 60, 66; ~ Constantin, 48,89; ~ Visarion, 170, 235. După tildă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
BALOTĂ, Nicolae (26.I.1925, Cluj), critic literar, estetician și eseist. Este fiul Adelinei (n. Dragoman), de origine armeană pe linie paternă, și al lui Gheorghe Balotă, avocat. Urmează la Cluj clasele primare la școala „Avram Iancu” (1931-1935), Liceul „G. Barițiu” (1935-1940). În urma Dictatului de la Viena, familia Balotă este obligată să părăsească Clujul. B. își continuă
BALOTA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285586_a_286915]
-
la Craiova și un bacalaureat în litere obținut, probabil, în Franța, C. frecventează, la Collège de France, cursuri de drept și literatură. Precoce și activ, la 1848 asigură legătura dintre revoluționarii craioveni și comandamentul trupelor turcești, care îl folosea ca dragoman. El face, pe ascuns, și oficiul de curier al pașoptiștilor exilați. Pe la 1855 scria la gazeta unionistă „Naționalul”, apoi la „Timpul” lui Gr. R. Bosssueceanu, unde își publică și primele cronici dramatice. Tot atunci începea, ca traducător, colaborarea cu trupele
CARADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286087_a_287416]
-
a început să vorbească, am rămas mut, incapabil să-mi descleștez buzele, incapabil chiar și să-mi dreg glasul. Regele mi-a aruncat o privire cumplită; Guicciardini era roșu de mânie și de rușine. Din fericire, vizitatorul avea propriul său dragoman care, pe deasupra, cunoștea limba lui Francisc. Dintre toți cei de față, un singur om îmi înțelegea emoția și o împărtășea, deși funcția sa îi impunea să nu lase să se vadă nimic, cel puțin nu înainte de a fi isprăvit ritualul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de mine și m-a strâns cu căldură la piept, spunând tare: — Știam că voi întâlni în această tabără prieteni și aliați, dar nu mă așteptam să regăsesc aici un frate pe care l-am pierdut de ani îndelungați. Când dragomanul soliei otomane a tălmăcit aceste vorbe, întreaga adunare n-a mai avut ochi decât pentru mine, iar Guicciardini a răsuflat ușurat. Eu însumi nu aveam pe buze decât un singur cuvânt, năuc și incredul: — Harun! Mi se spusese, într-adevăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
da plânsul neputinții Ci dă-mi Doamne noi puteri Clipa sfintelor dureri Să o trec precum părinții. POSTFAȚĂ Între marii osândiți și pătimitori ai neamului nostru: părintele Justin Pârvu, monahul Atanasie Ștefănescu, monahul Paulin Clapon, Gheorghe Jijie, Traian Popescu, Gheorghe Dragoman, Nicolae Păduraru, Gheorghe Mântulescu, Ioan Belecciu, Gelu Gheorghiu, Nicolae Roșca, am avut fericirea de a-l cunoaște și pe domnul Petru C. Baciu. Toate regimurile politice din România, precum și dictatura lui Carol al II-lea, dictatura lui Antonescu, comuniștii până în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
Ioan Molivdul Comninul din Heracleea, un om de renume, care a studiat în Italia, a editat scrierile lui Simeon Tesaloniceanul, a activat ca profesor la București și a fost educator pentru fiii lui Constantin Brâncoveanu. Corespondența lui Constantin Duca cu dragomanul Alexandru Mavrocordat purtată în greaca clasică este dovada că profesorii l-au educat foarte bine. Abia sub acest voievod tipografia înființată la Cetățuia își va relua activitatea. Dositei revine la Iași și tipărește Tomul Împăcării, cartea care constituie marea lui
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
domnița Ecaterina, în palatul de pe Podul Mogoșoaiei. De fiecare dată, evenimentul îi amintea lui Manuc de Rusciuk, orașul în care se cunoscuseră. În acea perioadă, prințul se bucura de iubirea primei sale soții, Avet, nu primise încă titlul de mare dragoman al Porții și nici înalta demnitate de principe al Moldovei. Era doar un negustor prosper și un zaraf preferat pentru corectitudinea lui. Ienăchiță intrase cu totul întâmplător într-una din prăvăliile sale. Pentru că nu dormise prea bine, Poetul avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
soții cu care rămăsese, în continuare, în foarte bune relații, Ariton Delian, unul din secretarii lui Manuc, și Bogos Sebastian, un alt prieten de nădejde, care venise împreună cu alți doi frați și un nepot. Curând apărură prințul Dimitrie Moruzi, marele dragoman al Porții, membru important în comisia turcă de negociere a păcii, însoțit de un tânăr secretar macedonean, Apostolache Stimo, și de Nicolae Văcărescu. Acesta purta cu mândrie la brâu olifantul moștenit de la Luminăția Sa, Poetul, un delicat corn de fildeș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sub suzeranitatea turcilor. Am promisiunea Fericirii Sale, sultanul, că după semnarea tratatului voi fi numit domn într-una din cele două... probabil în Moldova. În privința asta, fratele meu Panaiot mi-a trimis doar vești liniștitoare de la Istanbul. De fapt, marele dragoman era plin de amărăciune și chiar îngrijorat. Sperase că va primi alem-ul odată cu noul an sau măcar în primele luni ale acestuia. Și, când colo, totul se amânase după semnarea blestematului de tratat. O dată mai mult decât incertă. Calendele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
slujbă de îngropăciune undeva, într-un sat, își spuse. Dar o luciditate suprafirească explodă chiar atunci în mintea lui, ca printr-un culoar alb și orb. Și, în miezul acelui culoar alb pe care tocmai înainta, văzu deodată capul marelui dragoman Dimitrie zburând într-o spumă de sânge... Lama înroșită, umedă, caldă, iar și iar ridicată... Din nou amenințătoare... Pândind chiar deasupra capului său... Viziunea fu atât de reală, încât îi veni să țipe. Simți mirosul sângelui proaspăt care se scurgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prințului, de parcă s-ar fi ferit de ceva. De altfel, în acel moment era mai preocupat să aranjeze frumoasele pene lungi, în formă de liră, care împodobeau capișonul brodat cu perle și fir de aur de pe capul șoimului său. Marele dragoman avea mâini fine, cu unghii foarte lungi, bine lustruite. Mâini de femeie. Privirea ochilor mici era schimbătoare. Trecea cu ușurință de la cruzime la o blândețe placidă, inexpresivă, privire de fanariot, de om care nu-și dobândea onorurile prin strădanii proprii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
miezul iernii. În schimb, există un plan european, un plan secret de slăbire și de împărțire a Imperiului Otoman. De aceea consider că încheierea păcii n-ar mai trebui amânată nici măcar o zi. Dimitrie tresări. ― Știți sigur asta? Și marele dragoman primi aprobarea tacită a prințului. Își mușcă iar buzele și privirea lui placidă viră în cruzime. Era, în fond, teama. Se temea că va pierde totul și nu va apuca nimic. ― Ce-ar trebui să fac? ― Părerea mea este că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
plimbe. Dezorientat, fumul parfumat întârzia în urma lui. Tratatul de pace trebuia să fie semnat cât mai curând posibil. Altminteri, viitorul se scufunda într-o nebuloasă cu mult prea multe necunoscute. Își aminti tot ceea ce discutase cu Dimitrie Moruzi, cu marele dragoman al Porții, în timpul vânătorii cu șoimi. Cedarea unei părți din Moldova îi apărea acum, după ce citise toate acele informații, într-o altă lumină. Ideea prințului Dimitrie, deși se îndoia că era chiar ideea lui, ar fi putut ajuta la deblocarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prinț indian, cu un mare safir prins în turban, deasupra frunții. Mariam avea o minunată rochie din mătase și o coafură de zeitate chinezească. Domnița Ecaterina și clucereasa Elenca zâmbeau sub voaluri pastelate de cadâne. Obrajii lui Stimo, secretarul marelui dragoman Dimitrie Moruzi, răsăreau rumeni din barba inelată a lui Darius, regele perșilor. Se „nimerise” alături de Marioritza.. Locul era extrem de strâmt, așa că el o ținea pe după umeri. Fluturarea unei șuvițe de păr îi mângâia ba obrazul, ba fruntea și îl făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
se treziră animați dintr-odată de o grozavă poftă de șampanie. O salvă de dopuri trăsni din zeci de sticle deodată, marcând începutul banchetului. Turnuri întregi de pahare pieriră, ca să înflorească în minunate fântâni de spumă și lumină curgătoare. Marele dragoman al Înaltei Porți, Dimitrie Moruzi, trecu ceva mai târziu, ca din întâmplare, prin salonul dineului oficial. Gustă din specialitățile franțuzești. Dar fără chef. Îl înconjura un cerc de răceală, chiar dacă spiritele se încinseseră. Își mușca buzele și cerceta neliniștit fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]