1,417 matches
-
abilitate în societate, căci individul - conștient de valoarea celor acumulate - nu se va sfii să-și impună punctul de vedere, nu se va sfii să ceară satisfacții pe măsura sensibilităților înmagazinate. Individul e gata să ceară o funcție pe măsura dramatismului lui..." (Teodor Mazilu, Ipocrizia disperării, Editura Albatros, București, 2002, pag.7) Cam acestea ar fi trăsăturile de caracter succinte, dar edificatoare ale pseudo-elitei. Vechi sau noi. De ieri și de azi. Dar parcă până și răul de ieri nu era
Despre muzică? by Maxim Belciug () [Corola-journal/Journalistic/11820_a_13145]
-
uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul
Sub Moscova by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12879_a_14204]
-
în zonele vechiului București amenințate cu demolarea, obsesia Occidentului esențializată până și în invidia televiziunii bulgare ș.a.m.d. Recurența temelor conferă autenticitate (dacă mai era nevoie) mărturiilor celor patru voluntari pentru acest supliciu al memoriei, dar, mai ales, un dramatism conturat in crescendo pe măsură ce fiecare își deconspiră micile traume. Cu toții sunt niște supraviețuitori marcați pe viață, psihic și sufletește, în urma acestei diabolice experiențe care le-a refuzat nu doar fundamentalul drept la diferență - sistemul comunist folosea oamenii în scop energetic
Cutia neagră a comunismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12887_a_14212]
-
uneori: anume prea modesta glosare a documentelor și firava problematizare a situațiilor de viață socială, politică sau intimă a unui scriitor. Episoadele unei biografii nu se leagă, opera e suspendată în alt regn, fluxul evenimentelor personale sau publice nu dobândește dramatism. Biografia unui scriitor nu devine astfel un "roman ", rezultatul unui efort creator impresionant, cum se întâmplă în Viața lui Mihai Eminescu (1932) de G. Călinescu, un model al genului, ci pare transcrierea neinspirată, didactică, a unui rezumat ce pierde fiorul
Biografismul minimalist by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12881_a_14206]
-
discurs narativ, se fac salturi temporale care cer reconstruirea perioadelor lipsă și a evoluției evenimentelor neprinse în cadru, povestirile complicându-se astfel de la sine. Sintaxa este una repetitivă, posacă și cadențată, iar tonul voit naiv, cvasi-absurd, conferă frazelor un anume dramatism al enunțării, deși, uneori, am avut o senzație de disconfort stilistic. Iată un astfel de fragment: „Beniamin Cant l-a ascultat pe Ackerman. Beniamin Cant s-a ridicat cu greutate de pe scaunul vopsit în verde, din cârciuma lui Ackerman. Beniamin
Medio-Monte se întoarce by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12946_a_14271]
-
orice faptă intelectuală sau artistică este supusă inevitabil eroziunii timpului. „Caete de dor“ schimbă registrul politic al publicațiilor exilului tocmai în anii ´50, când devenise dominant și obositor, chiar dacă șocul instalării regimurilor comuniste în estul Europei își păstra încă tot dramatismul. O afirmă inscripția introductivă la primul număr, nesemnată, ce ține loc de articol-program: „Caetele acestea sărace apar fără un «cuvânt de început». Pentru că ele vorbesc celor puțini. Acelora care în libertate și râvnă probează vrerea de dăinuire a cuvântului și
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
și la volumul 12 scrisori exemplare de Ion D. Sîrbu, publicat de Editura Genesis din Petroșani. Prima se remarcă prin grațioasa sugestie de erotism orb, printr-o eleganță care face inoportun orice gând licențios. Iar cea de-a doua - prin dramatism și prin evidențierea efortului de a recompune, din fragmente, amintirea lui Ion D. Sîrbu.
Un mare talent by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13068_a_14393]
-
bizantine, reconstituite și traduse de părintele I.D.Petrescu. Prin osârdia părintelui Petrescu multe lucrări bizantine de mare valoare au fost scoase la iveală. Sunt teme din secolul al XIII-lea de un interes covârșitor, atât de perfecte și conținând atâta dramatism încât rămân și acum actuale. Toate corurile și ariile acestui oratoriu sunt documente din secolul al VIII-lea, afară de „Aleluia”, de la începutul părții a II-a și de finalul părții a III-a (Prohodul), două documente din secolul al XVII
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
nelămuririlor Ei răspunsându-i glasul ei și abia apoi el. La același capitol al plusurilor aș semnala și existența unor planuri multiple, valorificarea potențialului melodramei, dar și al pamfletului (intervențiile siluetelor caricaturale ale rudelor Ei), infuzia de comic menită a potența dramatismul, dar și a conferi o imagine netrucată asupra realității meschine. Și ca În cazul oricărei fotografii, când negativul păstrează imaginea inversă a culorilor pe care le va reda albul hârtiei, aceeași memorie a spectatorului va păstra și disonanțele, incongruențele. Mi
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92891]
-
în scena judecății lui Radames. Primele acorduri ale operei Rigoletto, enunță tema blestemului groaznic care va lovi personajul principal; în Traviata orchestra începe prin a intona motivul morții eroinei, în Don Carlos primele sonorități sunt încărcate de tristețe și de dramatismul unei poveștii sumbre. Este momentul să remarcăm din nou că libretul de operă romantică în secolul al XIX-lea - excepție operele declarat comice- este axat, în majoritatea cazurilor, pe povești triste cu deznodământ tragic: majoritatea eroilor verdieni mor în momentul
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
afirmă nu doar apartenența la starea de viu/vietate/viață ci și intima năzuință a necontenirii întru aceasta, ca trăire nemuritoare. 4. Timp suspendat (intervalizat) = prin aceea că OS este raportată unui TA imaginar. Un atare timp suspendă în fond dramatismul curgerii (temporalitatea), printr-un interval de temporizare. Astfel, în acord cu onirismul conștiinței, OS se închipuie pur artistic. Prin aceasta se produce glasul sau tonul poetic al OS, într-o variație intonațională care iese din confuzia alunecării și aproximării valorilor
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
minuțioasă a lucrurilor, personajelor și întâmplărilor-evenimentelor, fără a fi plictisitoare sau prea detaliată, Omul care vine din Est este o lungă poveste de dragoste scrisă cu multă sensibilitate pe un fond istoric trăit de foarte mulți dintre noi, în care dramatismul întâmplărilor se împletește cu tehnica actoricească și de film, însoțite de indicații scenice bine venite, susținute de forța și puterea exprimării prin cuvânt (de care Dan Ghițescu nu se teme) și crez.’’ - Muguraș Maria Petrescu, Dan Ghițescu, revista Noua ProVincia
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
momentul culminant, care focalizează atenția cercetătorilor în această ordine de idei este complexitatea exponențială, căreia îi consacrați o întreagă secțiune. Ați convocat cvasi-totalitatea disciplinelor, de la logică, lingvistică, fizică și chimie până la filosofie și religie. Se simte în tot acest discurs dramatismul framântărilor prin care ați trecut, de-a lungul a 40 de ani de implicare în cercetare. Titlul Discursului Dv este o sfidare a rânduielilor actuale în birocrația științifică și universitară și, în particular, și în cea academică, birocrație în care
` Vivat Academia! Vivat Professores! [Corola-blog/BlogPost/93900_a_95192]
-
să-i confere gradul de colan (de, repet, colan, - iar nu golan) al ordinului Steaua României" etc. Răsvan Popescu, Femeia visurilor, București, Ed. Du Style, 2004 (roman; prezentare pe ultima copertă de Dan Pița). 162 pag. Roman lapidar, plin de dramatism, despre un regizor, Thomas, aflat la apogeul carierei, care face un ultim film, pentru a-și reprezenta și ordona propria existență. Ființa care îl obsedează este Noa, amanta sa (care închide un patrulater conjugal - și ea, și Thomas fiind căsătoriți
Ea modelează realitatea capricios,ca pe o plastilină colorată by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/12127_a_13452]
-
ipostaze a verbului "a uita", care, de altfel, se află într-o relație de contaminare semantică și simbolică cu verbul "a se uita". De altfel, regimul dominant al imaginilor este acela vizual, o vizualitate de o pregnanță extremă, ce amplifică dramatismul desenului liric: "M-au ascuns bătrânii după obicei/ Să nu uit de frica păsării tăiate/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strâmb zăvorul șubrezit de vreme/ Ca să uit ce-am auzit, să scap/ De această
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
Moscova. Piesele sale celebre continuă să fie străbătute de un maniheism, al conflictului de clasă, o fatală împărțire între bogați și săraci. Și în diferențierile categorice, ilustrare a sciziunii, dăinuie însă aproape mereu un extraordinar instinct al viului și al dramatismului autentic. Un caz aparte prezintă Gabriel Garcia Marquez. Formidabila descripție a istoriei în romanul Un veac de singurătate îl situează drept cap de serie în literatura postbelică, nu numai din America Latină. Totul s-ar putea înlănțui într-o logică armonioasă
Pe un grafic în mișcare by S. Damian () [Corola-journal/Imaginative/12644_a_13969]
-
ale narațiunii aparent incompatibile: furie/seninătate, cinism/melancolie, violență/suavitate, compasiune/indiferență, suferință/jubilație, cruzime/delicatețe, expansiune/retractilitate, frustrare/împlinire, timiditate/agresivitate, licențiozitate/ pudoare, gratuitate/profunzime, justificare/aleatoriu, senzațional/banal, acțiune/contemplație, metaforă/metonimie, stilizarea realității/"realificarea" stilului. Procesul animă dramatismul vesel al povestirilor, creînd rupturi de ritm și pauze, tensiune și relaxare, suspans și eliberare, iar, la nivelul personajelor, făcînd să încolțească psihologia abisală din cea rudimentară și invers. Se obține astfel una din cele mai tranșante radiografii epice ale
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
bolnavă, dar nu se plîngea. Ultimele dăți cînd am văzut-o, în redacția revistei noastre, era de o veselie debordantă. O exuberanță suspectă încerca să nu lase să i se observe disperarea. Poezia ei, din contra, nu-și ascunde niciodată dramatismul. Nu e neapărat o legătură între felul de a fi (totdeauna aparent) al omului și expresia lui literară. Gravitatea poeziei Marianei Marin a fost însușirea ei cea mai evidentă de la început. Cînd a debutat, în Cenaclul de luni, a făcut
In memoriam Mariana Marin () [Corola-journal/Imaginative/14055_a_15380]
-
în zilele cu soare, razele de lumină le îmblânzesc singurătatea și o fac, poate, mai suportabilă. Dar în ziua cu pricina era o vreme mohorâtă de toamnă, cu o ploaie deasă și persistentă. Așa că, în vreme ce eu contemplam, la adăpostul tavanului, dramatismul întregii scene, ploaia cădea tăcută și indiferentă deasupra cuplului de bronz. Rar am simțit o emoție la fel de puternică precum în fața acestui grup statuar. O Pietà modernă, la fel de sfâșietoare ca cea a lui Michelangelo. După o vreme am ieșit iar afară
Jalea de bronz by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82382_a_83707]
-
limpede și verzuie a lacului Erenciuc. Emoția melodioasa a Oanei Pellea într-un spectacol de teatru pe care-l urmărești cu lacrimi în ochi, baletul lui Alexandru Tomescu pe vioară Stradivarius, desenul grațios al poantelor Monicăi Petrică pe scândura scenei, dramatismul cinematografic al vocii Mariei Răducanu la microfon. Vibrația cathartica a unei săli aplaudând în picioare la TIFF după un film de Mungiu, Muntean, Caranfil sau la Festivalul Enescu la sfârșitul unui concert susținut de Radu Lupu sau de cvartetul Voces
Geamantanul cu dor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82445_a_83770]
-
care nouă romane, un volum de proză scurtă și două de eseuri. Somonul roșu transcrie traseul reîntoarcerii protagonistului în orașul natal, Sibiu, naratorul având grijă să-l lase liber să monologheze, citându-i când și când meditațiile cu vocație aforistică; dramatismul cernit al acestora conturează deja portretul-robot al înstrăinatului actor al unui sfârșit de partidă, al unei vieți trăite mereu cu frica de a fi culpabilizat pentru ceva ce nu făptuise. Bătrânul preot al Catedralei, singurul om cu care reușește să
Un roman onorabil by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/11493_a_12818]
-
mea, au fost pe nesimțite modelate de serile liniștite când vocea crainicei anunța o nouă surpriză, o nouă piesă perfect radiodifuzată, spre încântarea miilor de oameni care pe atunci, așa cum respirau, sorbeau încrucișarea de replici pline de vervă sau de dramatism ale unor mari actori. Incredibil, dar adevărat: pe atunci se respira cultură. Iar acum? Acum nici măcar nu poți afla dacă formidabilele spectacole din anii '60 se reiau cumva, fiindcă nu mai găsești nicăieri programul de radio tipărit! Gata, a dispărut
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
divinitate, citind poezia Viorelei Codreanu, ne este sete. Frecventele oximoroane (...în tăcute ecouri și liniștite-neliniști/sfărâmate-n albia somnului de ne-somn,/ adunându-te/ risipindu-te etc.) dau la iveală preferințele stilistice ale poetei, la care trebuie să adăugăm neapărat dramatismul inclus în numeroasele replici-întrebări existențiale fără răspuns ce a-desea sunt conexate cu lexeme numind stihiile ce ne asediază și mortifică simțurile și sentimentele ca într-o dramă shakespeariană: „Dar cine mai poate vedea?!.../când ochii noștri orbesc/de vuiietul vântu-lui
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
Muzicieni țigani, din Moldova și Transilvania, sonorități cunoscute, care m-au făcut, minute în șir, să cred că se joacă și se cîntă numai pentru mine. Că numai eu decodez totul, pînă la capăt. Greutatea formidabilă, tonul spectacolului, tensiunea și dramatismul scenariului stau pe muzică. Ea este însoțitoarea performanței unei trupe antrenate la sînge, a unei povești despre țigani, despre nomazi, despre iubire, despre concurență și reguli nescrise, pe care nimeni nu le încalcă. Spectacolul începe în susurul unei ape, unei
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
respectiv directorul Ion Vădan, care a lansat aici, în premieră, programul ei de viitor: seria editorială „Scriitorii la ei acasă”. La el acasă a fost și Francisc Păcurariu, cu o nouă reeditare a românului „Labirintul”, cel care reconstituie cu mult dramatism zilele întunecate ale Dictatului de a Viena, dar și Melania Cuc, scriitoare și ziarista, pictorița, poeta, eseista și romanciera, cu o activitate scriitoriceasca dintre cele mai bogate. Micuța de statura, cu un zâmbet cald și cuceritor, Melania Cuc e o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]