438 matches
-
a unei delicvescențe bizare, Caesar dobândește o conștiință de specie, precum Șarik al lui Bulgakov dobândea una de clasă în mediul burghez întreținut neprincipial, antisovietic de părintele adoptiv, dar Wyatt nu intenționează să speculeze ironic subiectul, ci mai degrabă să dramatizeze pencilensian situația. Emancipate de serul minune, maimuțele se lasă educate de către un lider care nu doar că le controlează mințile, dar le cenzurează până la un punct și violența, un adevărat lider politic. Situația s-a inversat, maimuța inteligentă are o
Maimuțe între evoluție și revoluție by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5322_a_6647]
-
impulsului, dorințe nelămurite fac loc apropierii sau îndepărtării, legăturile sunt invizibile, și regizorul preferă lacuna în locul oricărei explicații. Nu știm ce resort o determină pe Veli să se prostitueze pentru iubitul ei aflat la strâmtoare. În mod fericit, regizorul nu dramatizează momentul, nu transformă decizia consimțită de ambele părți într-o criză de conștiință sau într-un act sacrificial ritualizat. Lucrurile pur și simplu se petrec, nimeni nu îi solicită lui Veli un atare gest. Nu știm nici când și cum
Fantele și marioneta by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5138_a_6463]
-
ușor de la păruială la amor.) Ura conjugală motivată politic și social este însă o temă tratată cu umor de Dumitru Crudu, ca și ura socială (dușmănia nu de clasă, ci etnică și politică), fără patetismul specific literaturii ruse, fără să dramatizeze, dar păstrând acea adiere de teroare care dă „tonul” vieții de aici. Viața la Chișinău (mai ales a basarabenilor) este una dublă, limba este una dublă, de aici și o schizofrenie și o nevroză generalizată, de aici și umorul și
Un nou gen by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5210_a_6535]
-
prospețime a evenimentului viu pe care un istoric, dacă își merită numele, o poate reînvia din cîteva amănunte și cîteva sugestii. Condiția pe care trebuie s-o îndeplinească spre a surprinde viața evenimentului se numește putere de dramatizare. Iar a dramatiza o întîmplare înseamnă a te desface de presiunile ideologice ale momentului. Evoci niște detalii încărcîndu-le cu o tensiune în lipsa căreia istoria ți-ar da impresia de sarcofag ticsit cu relicve uzate moral. Numai că dramatizarea nu înseamnă romanțarea trecutului după
Presimțirea viitorului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6686_a_8011]
-
vrea să fac foarte bine înțeleasă doar natura exactă a singurătății mele și totalitatea urmărilor sale. Pe toate planurile, culturale și sociale. O clarificare concisă și definitivă. O singurătate intelectuală și morală profundă, uneori dureroasă. Dar pe care n-o dramatizez în nici un fel, deoarece îi cunosc bine cauzele. Și explicațiile sale inevitabile. Viața mea adevărată s-a desfășurat în tăcere, în mine însumi, fără nimic spectaculos, epic și pitoresc în exterior. Neadaptare evidentă, lipsă tot mai accentuată de afinități cu
Izolarea definitivă by Adrian Marino () [Corola-journal/Journalistic/6518_a_7843]
-
de a sugruma și unde nebunia locotenentului Terence doar parțial indusă de drog împreună cu un cinism regal se dezvoltă ca o frumoasă plantă carnivoră din corpul unui cadavru. Gratuitatea actului de justiție, ca și banalitatea răului asupra căruia nimeni nu dramatizează - există o parodie a exercițiul moral, episod absolut burlesc, când polițistul ia un interogatoriu social fetei cu care tocmai întreține relații sexuale în fața prietenului ei stupefiat - decurg din gratuitatea actului estetic generând o stranie, narcotică, poezie a demenței. Intrarea polițistului
Un vis de New Orleans by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6565_a_7890]
-
naște, în urma relației neoficializate cu Ioana Răsnovanu, prima fiică, Alexandra. În același an, regizorul George Bănică pune în scenă la Teatrul Giulești „șase portrete - dialog - cu șase posibili interlocutori din viața noastră cea de toate zilele, iar portretele - dialog sînt dramatizate după, sau extrase din cele două cărți publicate ale autorului nostru”2. Data premierei: 15 martie 1976, cînd a inaugurat „Săptămîna dramaturgiei românești”, organizată de Teatrul Giulești. Înaintea reprezentării bucureștene, spectacolul s-a mai jucat în cadrul „Galei recitalurilor” din Bacău
Alexandru Monciu-Sudinski [restituiri biografice] by Dan Dăncescu () [Corola-journal/Journalistic/4708_a_6033]
-
ca si cum umoarea impasibila cu care s-a înarmat împotriva suferinței îl aduce în neputința de a sesiza fermentul spiritual care mocnește în catastrofă morții, și din acest motiv medicul e un tehnician care nu ia moartea în tragic. Nu o dramatizează, dar nici nu o bagatelizează, ci o privește că pe o situație-limită dincolo de care, competența lui încetînd, ștafeta e trecută celuilalt funcționar înzestrat cu privilegii mortuare: sacerdotul. Competența primului încetează acolo unde prerogativă cel de-al doilea mijește, si astfel
În pragul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4384_a_5709]
-
își trăiește în jurnal propria-i criză (criza artistului, a bărbatului pe cale de a-și pierde iubirea, a insului modern, obligat să treacă prin calvarul cotidian, al micilor servituți care îl împiedică să fie numai artist și atât), fără să dramatizeze mai mult decât se cuvine și se abandonează micilor teme, decupând realitatea unei grădini, a unor obiecte banale, pe care le încarcă mereu cu o lumină, mărginită tot timpul de umbre, prin care te-ai aștepta să-l vezi trecând
Intrările și ieșirile din criză ale artistului by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5845_a_7170]
-
sub cnutul talibanilor, îmbrânciți, ca o turmă, în staulul rezervat lor de ulemale isterice. Singura soluție existențială este pasivismul, întoarcerea spre și în sine sau cei foarte apropiați, fatalismul oriental. Așa cum spune inspirat Mussarat: „Ia lucrurile așa cum sunt ele, nu dramatiza, nu le ignora; nu tu ești cel care îți conduci barca, ci cursul destinului tău. ... A trăi înseamnă, în primul rând, să fii pregătit că cerul poate să-ți cadă în cap oricând” (91). Deprimarea este cu atât mai profundă
Dragoste la Kabul by Mihaela Mudure () [Corola-journal/Journalistic/5585_a_6910]
-
de un grup de persoane nemulțumit de prețul primit pe terenurile expropriate din zonă. Liberalul a părut deranjat de întrebările jurnaliștilor despre candidatura sa la prezidențiale. Despre persoanele care l-au huiduit la inaugurarea pistei, Antonescu a spus: "Să nu dramatizăm, nu au dat cu bombe". Dacă aveți o vocație pedagogică pentru prichindei, să v-o exersați în altă parte. Nu vă luați într-un fel de scandal și nu vă enervați, v-am răspuns la toate întrebările, dar nu puteți
Antonescu, huiduit la Cluj: cum le-a răspuns jurnaliștilor by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/34527_a_35852]
-
premierul a generat o replică ironică din partea licerului PNL: "Chiar acum nu merg să discut, abia a muncit premierul aseară să îi scoată, dacă mă duc acum s-ar putea să intre la loc. Cred că nu e cazul să dramatizați, că la un moment dat am avut impresia că discutăm despre salvarea unor ostatici prinși de teroriști sau despre niște oameni. Doamne ferește, salvați dintr-o surpare de mină".
Ședință în PNL. Ce urmează să se discute by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/35260_a_36585]
-
România literară. Ele completează, firește, biografia lui „nenea Iancu” și întăresc una dintre ideile fundamentale ale cărții: și anume, că existența caragialeană a stat mereu, într-un fel sau altul, în preajma teatrului, de la care a împrumutat stilul de existență. Caragiale dramatiza chiar și cele mai banale momente de viață și își înscena, adesea, amorurile și amici- țiile, ajungând cu pastișa până la parodia teatrului însuși. În O soacră (Soacră- mea Fifina), dramaturgul - a demonstrat Florin Manolescu - parodiază o specie dramatică de care
Reeditarea unui model by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3814_a_5139]
-
de tentațiile oricărei ideologii. Refuzând să-și alinieze vocația libertății de gândire, el a reușit să evadeze (căci, fără a mă prevala de metafore, chiar despre evadare este vorba) dintr-o temniță la care în primă instanță ținuse. Fără a dramatiza și fără a se victimiza, Paul Cornea construiește nu o pledoarie pro domo sua, ci o interpretare (impecabilă sub aspect logic și coerentă narativ) a unui destin. Care e în primul rând al cărturarului. Nimic nu l-a putut abate
Interpretarea unui destin by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2935_a_4260]
-
hermeneutic. Însăși încadrarea tehnică a acestui episod și clasificarea sa, din punctul de vedere al teoriei literare, scapă oricărei fixări categorice prin definiții. Departe de a fi o simplă ipostază de povestire în ramă, Legenda este mai degrabă o secțiune dramatizată în structura romanului, încadrată circular de discuția dintre cei doi frați, Ivan și Alioșa Karamazov, de un dialog al tatonărilor și al descifrărilor dintre cei doi, o întâlnire între două microcosmosuri complet diferite, cu racorduri distincte la ritmul universal, ritm
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
întâlnire între două microcosmosuri complet diferite, cu racorduri distincte la ritmul universal, ritm în care consangvinitatea este mai curând o pricină de poticnire, decât un liant al discuției. Maestru redutabil al introducerilor și al „aranjării reflectoarelor”, regizor neîntrecut al episoadelor dramatizate din creația sa, Dostoievski asigură, și în acest caz, un preambul realizat în cele mai grave tonuri ale contestării, capitolul premergător Legendei intitulându-se chiar Răzvrătirea. În fața cortinei încă neridicate, Ivan Karamazov își declamă celebra filipică într-un torent de
O profeție dostoievskiană by Nicoleta-Ginevra Baciu () [Corola-journal/Journalistic/2909_a_4234]
-
din USL”. “Nu neg că pot fi parlamentari care să ne părăsească, dar nu cred că va fi ceva semnificativ. Deocamdată domnul Stroe a spus clar că merge cu domnul Tăriceanu”, a spus președintele PNL, citat de Agerpres. “Nu aș dramatiza deloc. Nu mă miră. După ceea ce s-a întâmplat în cursul zilei de azi, cu episodul în care domnul Tăriceanu, împotriva întregului partid, s-a dus la ușa domnului Ponta, era și previzibil. Pentru PNL este un deja vu. Am
Reacțiile lui Ponta și Antonescu la anunțul lui Tăriceanu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31993_a_33318]
-
făcut de fapt decît să-i țină mereu partea. Dar pentru că nu scrie în tonul unei iconodulii sterpe, Zigu Ornea te învață un lucru simplu: că a descrie trecutul înseamnă a-l evoca, iar a evoca trecutul înseamnă a-l dramatiza. În schimb, a încerca să înfățișezi o biografie fără a pune de la tine tresărirea dramatică a vieții petrecute în subsidiarul ei înseamnă a creiona în gol un spectru convențional de date inerte, enumerînd cifre inepte și înfățișînd evenimente moarte. Rezultatul
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
diferite asupra întâmplărilor, voci și interese care intră în conflict. Narațiunea este pulverizată până la o aproape imposibilă reconstituire a cronologiei și a unei lumi coerente. E o narațiune labirintică, având foarte multe ramificații cu drumuri închise. Aspectul de puzzle e dramatizat de cititor prin absența unor figurine, astfel încât întregul nu poate fi reconstituit, ci numai presupus sau imaginat. Întregul e el însuși o ipoteză, ce se bazează pe un număr insuficient de piese dintr-un puzzle. Pare că unitatea, coerența, logica
O lume anapoda by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11051_a_12376]
-
teleshopping într-o companie multinațională, perioadă care i-a inspirat romanul de debut, Il mondo deve sapere (2006). Început sub forma unui blog și conceput apoi ca un jurnal tragicomic al manipulării la care suntem supuși astăzi, romanul a fost dramatizat și a inspirat scenariul filmului lui Paolo Virzì Tutta la vita davanti. În 2008 i-a apărut volumul Viaggio in Sardegna. Undici percorsi nell’isola che non si vede, ghidul unor locuri mai puțin cunoscute ale insulei sale natale. În
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
viața la o partidă de poker, unde nu nimerești mereu chintă roială ca în filmele românești. Morală: prostituata moare, patetic, strigând Nazdrastruet pobeda comunisma! . Finalul piesei e absurd, negru și exagerat, golit de teatralism. Șarja politică și de moravuri e dramatizată de Adrian Lustig cu talent, și fără milă, reciclând temele clasice ale kitschului românesc actual. Aș îndrăzni să-l apropii și să-l îndepărtez în același timp pe Adrian Lustig de Eugen Ionescu. Faptul e mai evident în a doua
LECTURI LA ZI by Iulia Alexa () [Corola-journal/Imaginative/13657_a_14982]
-
iertare, de a încuraja ființa, dar ... să nu fie prea târziu. Sentimentul iertării este nelimitat, el poate ocupa întregul suflet: „ ... ci până la șaptezeci de ori câte șapte!” să ierți. În fond, sinceritatea face parte din simplitatea vieții. Simțirea omului o dramatizează. Copiii sunt sinceri, chiar dacă ei fac cu greu distincție între real și imaginar alterând adevărul, ei totuși nu mint. Sufletele lor sunt curate și nevinovate, de aceea i-a iubit Hristos și i-a chemat la El. Din punct de
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
copii, visează, gândesc, speră și cred În dreptul lor la viață, chiar dacă În timpul ăsta se Îndeletnicesc cu uciderea aproapelui. Sunt patetic, recunosc, mi-a mai spus-o și Roger Howard acum câteva zile. Poate exagerez pe undeva, nu e exclus să dramatizez fără motiv și fără rost sau să bat câmpii, pur și simplu. Asta e. N-aș putea Însă, orice s-ar Întâmpla, să asist pasiv cum niște scelerați pun la cale cine știe ce grozăvii. Dacă am vreun interes În toată isteria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
spus și ajută-mă. Știu că ți-e greu, orice favoare smulsă lui Bârsan te aservește mai mult. Dar ce mai contează acum? Ai semnat pactul cu diavolul. Măcar folosește-ți relația În scopul unei cauze nobile. Hai zău, de ce dramatizezi lucrurile? Nu faci tu asta pentru mine? — Am să Încerc. Mereu Încercăm. Și cînd intervenim pentru alții e ca și cum am face-o pentru noi. Nu cred că se poate interveni pentru cineva complet dezinteresat. Ce interes pot avea eu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
publicului. Un catalizator, asta e să fii regizor. Ăsta e Teatrul, căci o piesă bună cuprinde în ea tot atâta revelație cât o ecuație genială, Teatrul se ia la luptă cu Ecuațiile, uneori dezvăluie tot atâta inefabil și necunoscut. — Tu dramatizezi, spui vorbe mari și mie nu-mi plac, știm și noi ce mare e regizorul... — Apoi, continuă Laszlo, ca și cum nu l-ar fi auzit pe Maestru, nu cred că în artă combustibilul ar fi entuziasmul, fericirea, optimismul. Dacă ai coaie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]