403 matches
-
de fond, de dramaturgie cinematografică și de înțelegere a structurii filozofice a romanului, mai exact a subtilităților lui filozofice și tipologice”, după cum scria Ștefan Oprea în volumul "Diorame cinematografice" (1983). Criticul Tudor Caranfil confirma opinia referitoare la lipsurile de structură dramaturgică și de relief psihologic a filmului, afirmând că ecranizarea lui Mircea Mureșan este „lipsită de afinitate sadoveniană”, fiind dominată parțial de „un delir vizual, într-un decupaj dezlânat de ambiție calofilă în care palpitul febril al camerei e neglijent montat
Baltagul (roman) () [Corola-website/Science/311765_a_313094]
-
2015 sunt subiecte explorate în spectacol printr-un proces creativ de artă activă atât observațional cât și ficțional. “Caracterul observațional al Pentru că meriți vine mai puțin din sursele lui reale (consilierea preavort are surse multiple și e supusă unui tratament dramaturgic) cît din felul în care se poziționează față de atitudinile discursive și situațiile pe care le prezintă: o neutralitate asumată a perspectivei, care urmărește doar să expună aceste discursuri în toată enormitatea lor senină, fără a le comenta sau a le
Comunicat de presă: Pentru că Meriți - proiect observațional de artă activă () [Corola-website/Science/296032_a_297361]
-
idealizări compensatorii ale maternității, din partea unor femei. Orice pericol al spargerii bulei de fericire e atent evitat - deși pîndește la colț.” Iulia Popovici - <i>Corpul femeii ca teren de ocupație</i>, Observatorul Cultural, nr. 788. “Bogdan Georgescu alege să structureze dramaturgic mai multe texte, unele din presă, altele din timpul consilierilor acordate de diferite asociații femeilor care doreau să facă avort. Dramaturgia spectacolului permite mai multe perechi de elemente de presiune. Un astfel de binom este bărbați-femei (mame). Mentalitatea patriarhală din
Comunicat de presă: Pentru că Meriți - proiect observațional de artă activă () [Corola-website/Science/296032_a_297361]
-
în rețeaua de difuzare (cinematografe). În realizarea ei se disting următoarele etape principale: Baza realizării unui film este "scenariul literar", de fapt fundamentul literar al filmului. Conține descrierea completă, succesivă și concretă a acțiunii viitorului film, constituind în fond "esența dramaturgică" a acestuia. Poate fi original sau o adaptare pentru film a unei opere literare sau piese de teatru. Se cunoaște și sub denumirea de "ecranizare". Se trece la faza următoare unde regizorul filmului pe baza scenariului literar întocmește "scenariul regizoral
Procesul de producție al unui film () [Corola-website/Science/300196_a_301525]
-
în revista „Dilema Veche”, jurnalistul Andrei Gorzo a criticat cu severitate acest film, considerându-l "„un film complet lipsit de merite cinematografice; nu e cinema, ci umplutură destinată unor ochi lipsiți de discernământ (...) în care, la nivelul gîndirii cinematografice (și dramaturgice, și narative), nu se întâmplă niciodată nimic, nu mișcă nimic”". Scenariul este considerat a fi rudimentar, axat pe prezentarea continuă de evenimente, el nereușind să profite de materialul epic al romanului. Regizorul Adrian Popovici este acuzat că a extras o
Eva (film din 2010) () [Corola-website/Science/327425_a_328754]
-
mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
astfel de „fiorul prozei sadoveniene”. Poetul Gheorghe Tomozei afirma într-un articol publicat în 1965 în revista Cinema că "„Drăgan a vrut să ecranizeze un roman clasic, sobru și dens, cu mijloacele realizatorului de superproducții, a vrut să împace logica dramaturgică a textului cu plastica filmelor de capă și spadă”". Analizând cele mai vizionate 10 filme românești ale tuturor timpurilor, tânărul critic Andrei Gorzo a avut cuvinte dure la adresa filmului "Neamul Șoimăreștilor", afirmând că acesta din urmă era să-l omoare
Neamul Șoimăreștilor (film) () [Corola-website/Science/314041_a_315370]
-
Mothers of Steel, creat și performat de Mădălina Dan și Agata Siniarska. Asistență dramaturgică: Mila Pavicevic, Siegmar Zacharias Sunet și video: Diego Agulló Producător: Art Stations Foundation, de Grazyna Kulczyk Coproducător: Lubelskie Konfrontacje Teatralne, Alfred ve Dvore (Praga), Fabrik Postdam Durata: 60 de minute Preț bilet 25 lei. Mothers of Steel investighează fenomenologia lacrimilor
MOtherof Steel la Centrul Național al Dansului () [Corola-website/Science/296137_a_297466]
-
dramaturgiei postbelice, sub influența realismului socialist, și accentul pus pe un teatru militant au adus în prim-plan realitățile sociale ale structurilor de muncă și de putere, care devin teme centrale în ”piesele clasei muncitoare”. Se construiește un întreg repertoriu dramaturgic al sferei muncii, prin care se definesc gesturile cotidiene ale muncitorilor, raporturile de putere dintre cei care produc, produsul muncii lor și presiunea de a supraproduce, legitimarea prestigiului social prin calitatea muncii, acumularea unui capital de imagine la locul de
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
oțelării, mine, șantiere se prelungește acasă, în discuții despre forța productivității, despre condiții de igienă a muncii, despre drepturi și sacrificiu, despre exploatarea inevitabilă și posibilele soluții de schimbare. Muncitorii reprezintă „patrimoniul uman” care câștigă din ce în ce mai multă vizibilitate în spațiul dramaturgic. Societatea muncitorilor capătă consistență în dramaturgia anilor ’50-’60, o dramaturgie care documentează lumea lucrătorilor înstrăinați de bunurile pe care le produc, luptând pentru drepturi și idealuri comune. O lume în care unitatea de acțiuni se reflectă în unitatea de
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
Sârbu - Frunze care ard (inițial piesa s-a numit SOVROM Cărbune și avea acțiunea plasată în anii 60, ceea ce i-a adus autorului cenzura regimului; ulterior Sârbu a plasat evenimentele în 1941) - construiește două tipuri de conflicte intercalate în structura dramaturgică: un conflict între minerii revoluționari care cred în forța grevei și protestului și cei care fac pactul cu puterea, pe de o parte, și un conflict între mineri și autorități, pe de altă parte. Frunze care ard</b> are, în loc de
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
comune. Pentru o viață în care echitatea socială să nu rămână doar un ideal. Piesele perioadei ’50-’60, care au în centru societatea muncitorilor, răspund, ca subiecte abordate și problematici reflectate, imperativelor realismului socialist, ceea ce nu le anulează însă valoarea dramaturgică reală și forța reprezentării unor categorii emblematice pentru schimbările sociale și politice ale secolului XX. O revizitare dramaturgic-regizorală a acestor piese-documente mi se pare mai mult decât necesară.[:en]by Mihaela Michailov Play-writing in the 50s and 60s centers on
Uniți-vă! Reprezentarea muncitorilor în piesele de teatru ale anilor ’50-’60 () [Corola-website/Science/295674_a_297003]
-
mic respiro cititorului. În ce privește stilul, Zola a dat, mai mult ca niciodată, dovada întregii puteri oratorice a sa și a priceperii sale de scriitor. Henri Mitterand a folosit expresia „"blitzkrieg" al cuvintelor”. Toate efectele de stil au adus un efect dramaturgic, în scopul păstrării atenției cititorului, în fața lungimii neobișnuite a textului. De asemenea, mai ales prin folosirea repetițiilor, paralelismelor și simetriilor, a mijloacelor de întărire a atacului, ajunge la concluzia, în formă anaforică, din „lovitura de ciocan” a litaniei finale, adevărată
J'accuse () [Corola-website/Science/320858_a_322187]
-
Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea pentru dramă și pentru comedia sentimentală:
Victor Ion Popa () [Corola-website/Science/302600_a_303929]
-
stea și a făcut următorul comentariu: "„O formație tinerească de muzică ușoară acceptă oferta unui impresar dubios ale cărui „aranjamente” nu-i pot împiedica triumful pe Litoral. Pretinsă șarjă, previzibilă în story, la adresa „șușanelelor” din muzica ușoară. Nul pe plan dramaturgic ca și pe cel muzical. Nici măcar Costineștiul nu strălucește!”" Câteva cadre din "Melodii, melodii" (scena în care Grecu cântă în ambulanță alături de orchestra Mecet, cea în care membrii orchestrei cântă deghizați în spectacolul "Carmen" și cea a probei susținute la
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
jumătate din patru, considerând filmul un „miracol” și jocul lui Phoenix „sincer, atât de epuizat de tortura excentrică, marcă a majoritatea rolurilor în care joacă”. Criticul de film Iulia Blaga a considerat că e „un film futurist riscant, puțin susținut dramaturgic, calofil, dar ți se strecoară în minte”. Liam Lacey de la "The Globe and Mail" a spus că filmul este „gentil și ciudat”, apreciind umor acestuia, remarcând că se aseamănă mai mult cu "Synecdoche, New York" a lui Charlie Kaufman decât "În
Ea (film) () [Corola-website/Science/334810_a_336139]
-
păcii, ca și în drama mai puțin reușită Frații), reeditîndu-se un continuum stilistic european modernist, intuit și realizat de Petică doar prin forța talentului literar ieșit din comun, aliat cu o cultură literară fără echivalent în epocă. Interesanta sa inovație dramaturgică va rămînea însă, ca și la Eminescu, uitată în noaptea manuscriselor. Apariția fulgurantă a lui Ștefan Petică în literatura română va provoca la nesfîrșit, în posteritate, un regret arzător. Au mai existat scriitori români dispăruți în plină tinerețe, speranțe nenumărate
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
față vorbesc de conștientizare corporală și de faptul că sunt foarte multe resurse în corpul nostru de care nu suntem conștienți. În unele dintre spectacolele tale se poate vorbi de un accent pus pe partea de text și de material dramaturgic. Cum selectezi acest material, de ce ai simțit nevoia să te raportezi la el? E diferit de la lucrare la lucrare. Dar, în principiu, cuvantul e un instrument de lucru recurent, așa că spațiul, timpul, corporalitatea, convenția performativă etc. Înainte să ajungă un
”Abordez tactilitatea și corporalitatea într-o societate care le marginalizează” - Interviu cu Mădălina Dan (2) () [Corola-website/Science/296147_a_297476]
-
mai multe ori. Între timp, Mihail Sadoveanu a decedat la 19 octombrie 1961. Într-un interviu publicat în iunie 1963 în revista Cinema, regizorul Mircea Drăgan afirma că opera literară a lui Sadoveanu „cuprinde subiecte extrem de «cinematografice»”, conflictele și dezvoltarea dramaturgică putând da filmului multă autenticitate, „scoțîndu-l din sfera convențiilor obișnuite ale filmului istoric, plasîndu-l pe linia unui realism apropiat naturii umane și vieții sociale”. El își exprima intenția de a se abate de la tradiția filmelor istorice care recurgeau la poetizarea
Neamul Șoimăreștilor (roman) () [Corola-website/Science/328742_a_330071]
-
scenarii TV: Noapte albă (1971), Cronica de la Plevna (1973), Satul blestemat ( 1979), Cișmeaua roșie ( 1982) • Premiul Uniunii Scriitorilor din România, volumul Hotărârea, teatru, 1983 „Un dramaturg remarcabil.”, acad. D.R. Popescu, revista Tribuna, Cluj, 1971 „Succesiunea pieselor consemnate în antologie, florilegiul dramaturgic al lui Mircea Bradu, evidențiază remarcabila sa personalitate în dramaturgia contemporană, constituindu-se drept garanție a unei continuități,consacrând constanța și consecvența în scrisul teatrului istoric.”, Ion Zamfirescu, 1986
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
oricît de... „postdramatic” ar fi ea alcătuită, de textul deschis, in progress, al spectacolului de intervenție. Chiar critici de finețe ajung să se plîngă (și, într-un fel, în absența unui suport teoretic, au și ei dreptatea lor) de reducționismul dramaturgic al unora dintre producțiile independente cu implicare socială directă: „ ... în marea majoritate piesele acestea par să aibă cam tot atâta elaborare cât un buletin de știri. Cu care seamănă izbitor, cu diferența că sunt interpretate de actori profesioniști, deci mult
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
crizei colective de rîs (și ea autentică, cu atît mai dificil de reprodus scenic). Nu cred că, în aceast proiect, ori în altele aparținînd aceleaiși direcții, „o documentare succintă” și eliminarea conflictului fac parte dintr-o „rețetă” unică de compoziție dramaturgică. Mai întîi de toate că nu avem totdeauna proiecte de teatru documentar. X mm din Y km al Gianinei Cărbunariu e, ca să dau un exemplu, cu totul alt fel de construcție textuală decît 20/20 și, în pofida faptului că se
Atingerea umană - sau despre maturizarea teatrului de implicare socială () [Corola-website/Science/295631_a_296960]
-
este înscris pe genericul de început al filmului, "„scenariul este inspirat din romanul lui Camil Petrescu Ultima noapte de dragoste, întîia noapte de război”". Sergiu Nicolaescu a precizat că el a făcut "„multe și importante schimbări, mai ales în ceea ce privește structura dramaturgică a poveștii”" , filmul nefiind o ecranizare fidelă a romanului, ci doar inspirat de opera literară din care a împrumutat dialoguri și scene. El s-a axat pe analiza sentimentelor pe fundalul unei drame sociale care este războiul. Mai multe nume
Ultima noapte de dragoste () [Corola-website/Science/327325_a_328654]
-
the majority retreats in silence and lives with these injustices: some accept them as an organizational 'normality', and others fight them through resistance mechanisms that manifest themselves beneath the organizational radar. Keywords: Injustice, emotional labor, cultures and climates of silence, dramaturgic self. Domnul Slater și justiția organizațională De multă vreme, a fi însoțitor de zbor nu mai este un job fermecător așa cum credeam în trecut. Jobul presupune un număr mare de ore, contact continuu cu pasageri dificili și copii care plâng
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
oferirea unei supape de siguranță pentru exprimarea punctelor de vedere) și un mecanism pentru canalizarea anxietăților și îndoielilor angajaților, fără ca aceștia să apeleze la proceduri conflictuale sau la acțiune colectivă 25. Surse micro ale injustițiilor organizaționale: munca emoțională și sinele dramaturgic Sinele dramaturgic este determinat de două aspecte ale dezvoltării societății noastre. Pe de o parte, sinele dramaturgic este un rezultat al noilor tehnologii și mijloace de supraveghere care îi constrâng pe angajați să fie mult mai conștienți de sine. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]