36,613 matches
-
somn agitat, tresărea, scotea mici țipete, transpirația îi curgea șiroie pe obrajii catifelați, se prelingea peste gâtul fin, pentru ca în final să ude perna. Priveam acel trup mlădios, cu fața dreptunghiulară, cu doi ochi negrii, migdalați, vioi, acum obosiți, nasul drept cu nări fine fremătânde, cu buzele pline, frumos conturate, formând o guriță mică. Brațele rotunde , fără a fi grase, se terminau cu niște palme micuțe și degete lungi și fine. O priveam cum se zbuciuma în coșmarul ei, încercam să
EXCURSIE LA MUNTE de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1467636240.html [Corola-blog/BlogPost/370564_a_371893]
-
până la umeri, prins peste cap cu o pereche de ochelari de soare, care să fi avut în jur de douăzeci și șapte de ani. Purta în mâna stângă o sacoșă tip maieu, o geantă pe umărul drept si în mâna dreaptă un dosar. - Bună ziua! Doamna Romașcanu? - Bună ziua! Da... - Sunt Ana-Maria Bejan de la... - Intrați, vă rog! Vă așteptam..., intrați! răspunse Emanuela și o conduse pe asistenta socială în sufragerie. Luați loc! Serviți o cafea, un pahar cu apă? - Un pahar cu apă
ÎN MÂNA DESTINULUI...(XX) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1437666601.html [Corola-blog/BlogPost/373086_a_374415]
-
munții stâncoși și proaspăt înverziți se strecura Dunărea agitată de un vânt ușor. Imaginea lor reflectată pe suprafața apei dădea acestor ținuturi un aspect de basm. De pe podul masiv de piatră și asfaltat ce se întindea deasupra apei, pe partea dreaptă, se vedea impunător și temerar, Capul lui Decebal de la Mraconia, cum obișnuiesc localnicii din zonă, să-i spună. Imaginea sa este puntul principal de atracție pentru turișiti și atrage atenția oricui, care ar trece pe acolo. Ideea de a construi
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
înaltă, blondă cu părul prins în coc și cu breton. Era îmbrăcată într-o pereche de blugi bleumarin și-o geacă maro de catifea. Fizionomia sa era compusă din niște ochi mari și căprui-rimelați, cu sprâncene frumos arcuite. De sub nasul drept și puțin în vânt se vedeau niște buze roz și senzuale. Perechea de cercei, cu clipsuri și cu trei biluțe turcoaz dădeau fizionomiei sale un aspect de eleganță. Și el era un bărbat înalt și bine făcut. Era îmbrăcat în
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
primii doi nasturi deschiși, care-i dezvelea gâtul lung, împodobit cu un lanț de aur și avea o fizionomie frumoasă. Pe fruntea sa înaltă se vedea o cută subțire. Era brunet cu ochi albaștri și avea tenul ușor măsliniu. Părul drept îi era pieptănat pe spate. Deasupra ochilor albaștri, împrejmuiți și umbriți de gene negre, tronau o pereche de sprâncene negre și dese, care îi dădeau un aspect de seriozitate, împreună cu nasul lung și puțin arcuit. Buzele roșiatice și frumoase ascundeau
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
spus iubito, că este un loc care merită să fie văzut și ți-am promis că o să te aduc să-l vezi, îi răspunse Sandu, și-ți promit că nu este ultima oară când venim aici. O cuprinse cu brațul drept de după mijloc. Când ea se întoarse spre el, se îmbrățișară și se sărutară, apoi îl întrebă: - Dar nu putem să ajungem aproape de el? Și privind podul, întoarse privirea spre partea dreaptă. La un moment dat, zări coasta, pe care trebuiau
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
ultima oară când venim aici. O cuprinse cu brațul drept de după mijloc. Când ea se întoarse spre el, se îmbrățișară și se sărutară, apoi îl întrebă: - Dar nu putem să ajungem aproape de el? Și privind podul, întoarse privirea spre partea dreaptă. La un moment dat, zări coasta, pe care trebuiau să urce câțiva pași, pentru a se apropia mai mult de el. Trebuiau să se întoarcă de la mijlocul podului, pentru a ajunge acolo. - Ba da, se poate ajunge la el, exact
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
totuși nu era, de parcă ar fi venit singur. Începu să o strige: - Adrianaaa! Adiii! Dar ea nu-i răspunse și atunci se uită peste tot, învârtindu-se pe loc. Fără să-și dea seama, băgă aparatul de fotografiat în buzunarul drept de la blugi și se învârti așa timp de un minut, din ce în ce mai mirat și mai speriat. Capul uriaș al lui Decebal era bine înfipt sub pelerina de verdeață, de pe stânca muntelui. Căciula pietroasă și ascuțită a lui Decebal era împodobită cu
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
spre cer o cruce, semnul lui Dumnezeu. Chipul uriaș avea privirea îndreptată spre Dunăre, fără să-i dea vreo importanță lui Sandu, fiind surdo-mut la strigătele sale. Are ochii lungi de 4,3 m și adânciți în orbite, un nas drept de 4 m și niște buze subțiri, cam tot de 4 metri. Bărbia și jumătate din obrajii de pe fața lungă de piatră erau acoperite de barbă cimentată. Înscripția latină de pe gâtul său, Decebalus Rex-Drăgan Fecit, se vedea clar. Puțin mai
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 by http://confluente.ro/Capul_lui_decebal_mihaela_mosneanu_1393073508.html [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
anului 1881 în josul Teatrului Național. Vlahuță tot acum îl vede într-un tramvai „un om în vârstă, bine făcut, rotund la față, fără plete, îmbrăcat ca toți oamenii (...) El ține în brațe un ghiozdan ros pe la margini: degetele de la mâna dreaptă îi sunt pline de cerneală violetă, ochii lui mici, înfundați, cu gene rari, au privirea vagă și ostenită a omului distras, dus pe gânduri.” „Mâncam adesea la același birt, povestește Vlahuță, și multe seri ni le petreceam împreună „vorbind rău
MIHAI EMINESCU VĂZUT DE CONTEMPORANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_eminescu_vazut_de_conte_ion_ionescu_bucovu_1372950281.html [Corola-blog/BlogPost/371000_a_372329]
-
bun la români”. (ibid. p. 151) Marele Pedagog român Virgiliu Radulian. colaborator și susținător al filosofului culturii, conchidea că: „Artur Silveștri avea sentimentul responsabilității vremurilor ce le trăim. Cred că a fost o făclie a contemporaneității noastre... A fost întotdeauna drept și demn, om luminos, credincios, optimist și senin sufletește, încrezător în puterea binelui și a credinței, smerit și modest, muncitor și harnic, dăruit total cauzei romanismului, a nației noastre... L-aș compară cu Dimitrie Cantemir pentru spiritul lui enciclopedic, cu
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
mărgărint - Spășirea sevei înspinate: Naramzele încoronate O - lină vină de lumină Neistovit vis de Grădină: În sânge slovenim amurg - Din noi în Tine toate curg Fiece deget e-o Golgotă Și - fremătând din notă-n notă - Stârnim furtună-n mâna dreaptă: În pumn e Fulgerarea-Faptă! * Albesc de har copacii-n munți Arhangheli fac - din spade - punți Din vizuini - spre Empireu E alfabet de Dumnezeu Păstori de raze - Miel de Foc Plauri de lumi fără soroc Zenituri și entelehii Asfixieri de elegii
POEME PENTRU UN NOU AN de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_botez_1483176951.html [Corola-blog/BlogPost/380564_a_381893]
-
ce putea să iasă. Că... așa-i firea păcătoasă a omului. Lesne a ne codi la muncă, la efort, la migală și răbdare. Lesne a da vina și a urî pe neobosiții dascăli, care vor să ne crească frumoși și drepți, cu tulpinile fără strâmbături, noduri și răsucituri. Mereu refractari și încăpățânați în a deprinde binele și adevărul, lesne a deprinde răul și facilul, crezând că așa e bine. Mai grav, că în nesăbuința noastră, cu aparenta inocență și candoare îngerească
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
se schimba și tura personalului mediu, atunci am simțit că rămăsesem numai noi doi, neputincioși în fața sorții ... Știind că nu mă mai poate auzi nimeni, am strigat, nu din egoism, ci din disperare: „Cui mă lași?” Și din ochiul tău drept s-au prelins lacrimi. Rămânerea mea pe pământ, era în acea clipă tot atât de incertă ca și vindecarea ta. Stăteam la căpătâiul tău și retrăiam realizările, zbuciumul, clipele dragostei noastre și-mi dădeam pentru prima oară seama că viața ne-a
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_un_roman_cu_cheie_initiatica.html [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
visurilor este, de altfel, o temă preferată lui Ghon. Pe când Dante scria Divina comedie, despre care fiul spunea că tatăl său și-a propus să arate lumea păcătoșilor sub înfățișarea Infernului, viața penitenților sub cea a Purgatoriului și viața celor drepți sub înfățișarea Cerului, Algheri s-a apucat să scrie o epistolă lui Can Grande della Scala, înmuind pana de gâscă în cerneala făcută din coacăze, nu înainte de a o ascuții cu un cuțit din oțel de Toledo. Așezat la masa
REVERBERAŢII, POVESTIRE DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Reverberatii_povestire_de_al_al_florin_tene_1379659296.html [Corola-blog/BlogPost/365077_a_366406]
-
mai vizitase din iarnă, din ziua de Sfântul Ion când tata Wil îi strânsese pe toți prietenii lui și trăseseră o beție ruptă din pivnițele lui Auerbach. -Domnii studenți sunt în banii lor azi! - zise el, mângâindu-și cu mâna dreaptă mustața tunsă scurt. Cu ce vă servește tata? -Fripturică și vinul casei! - comandă Ștefanelli. -Lacrima Cristi! - preciză Eminescu, trăgând spre locul lui obișnuit și așezându-se pe scaunul din dreptul ferestrei. -Și-acum, Fane, povestește-mi despre Maria! Eliza pe unde
EMINESCU LA VIENA- ÎNTÂLNIREA CU VERONICA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_ionescu_bucovu_1396676143.html [Corola-blog/BlogPost/347746_a_349075]
-
așa măreață! Prin voaluri de raze părul Îi tresaltă De soare și lună,stele la-olaltă. Ochii mari,albaștrii,sacru strălucesc, Mândrele sprâncene viu se arcuiesc Pe sub fruntea mică-a geniului acest' Ce-n toată splendoarea se cere modest. Pe umarul drept,într-un giulgi stă prinsă Rochia de apă ce se lasă-nvinsă De pieptul ei mândru,fraged conturat Ce-i de-mbrătișare încă nepătat. Adiind,în jos se lasă,pe trup,rochia ei Până peste coapse,de unde în trei Valuri se desface
DIN VĂI DE LUMINĂ de CRUŢI CRISTIAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Din_vai_de_lumina_cruti_cristian_1385687625.html [Corola-blog/BlogPost/344534_a_345863]
-
se afla în nimicul dintr-o interdicție întreagă. Horror! Striga cel ce dorea să strice Eroarea umană.Povestea e semn de întrebare, Rămas în istorie piatră de încercare. Șablonul îl știm.Mai urcăm o treaptă Iubind Adevărul și Calea cea Dreaptă. Gonea umbra prin verbe adânci Ora târzie îl pregătește pe Mephisto Era cineva în chilie pe brânci, Turna în cuvinte ispite și stânci Humanus trebuia răstignit în univers, Eroare percepută altfel în vers. Pachetul cu plictiseală Pachetul cu plictiseală Duminica
PACTUL FAUSTIC CU ACROSTIH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Pactul_faustic_cu_acrostih.html [Corola-blog/BlogPost/375272_a_376601]
-
lume fascinantă la orice vârstă am fi, ne smulge din lumea pe care o ducem în zbaterile zilnice. Din ele desprindem sensuri mai adânci pe care le deslușim cu cheia sufletului, ne transpunem într-o altă lume, mai bună, mai dreaptă și mai frumoasă, așa cum o credeam în copilărie și de care ni se face atâta dor cateodata.Ne ajuta să ne cunoaștem mai bine, să ne descoperim amintindu-ne ce am uitat despre noi, ne revigorează cu forța lor terapeutică
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
Soarele- n poteci zidea, crescând iarbă, botezând- o, În uleiuri de - omofor, crucii se închină, iubind- o. Drămuit pentru căința, c- a iubit, ce n- a fost greu, Cine- n ploaie - a lăcrimat, L- a ales pe Dumnezeu, Măduva spinării drepte - n suflet o sapă, ușor, Mulțumindu- L pe Iisus, c- a iubit, lumescul dor. Îngerii cântă în ploaie, prețuiesc lacrima sfântă, Si la Ceruri, când se- ntorc, aripile lor cuvânta, C- au văzut cum e iubirea, pentru cei nemuritori- Ea
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1463173418.html [Corola-blog/BlogPost/381364_a_382693]
-
înțelepciunea populară susține ideea că mai întâi trebuie să știm ce vrem să facem și apoi să acționăm, Herminia Ibarra susține că lucrurile sunt inversate, “cunoașterea vine în urmă acțiunii și a experienței”. Tranziția în cariera nu este un drum drept spre o identitate prestabilita, ci o călătorie sinuoasa, pe parcursul căreia încercăm o serie de “euri posibile”. Francois Petit și Michel Dubois (1998) definesc organizația că „o construcție socială complexă, ne-naturală și modulabila. Ea regrupează un oarecare număr de persoane
Herminia Ibarra: Identitatea profesională. Recenzie, de Mirela Teodorescu by http://revistaderecenzii.ro/herminia-ibarra-identitatea-profesionala-recenzie-de-mirela-teodorescu/ [Corola-blog/BlogPost/339409_a_340738]
-
Sub dansuri de Iele,dorințe ucise! Mai picură norii strigând curcubeul, Mai tună Ateul și zdruncină cerul... Dar încă mai simt că prin vene tot curg Flori roșii de mac..prin ființă-mi se scurg! Mai scutură noaptea aripa ei dreaptă Lăsându-mi pe gene o mare sărată, Mai strigă un înger ce-n brațe mă poartă: -Of, "chip de lut"..destinul..nu are hartă! Referință Bibliografică: Destinul nu are hartă... / Geanina Nicoleta : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2242, Anul
DESTINUL NU ARE HARTĂ... de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 by http://confluente.ro/geanina_nicoleta_1487514625.html [Corola-blog/BlogPost/378758_a_380087]
-
președinte puteam garanta constituțional independența justiției, domnia legii și puteam limita abuzurile instituționale. Românii trebuie să se simtă bine reprezentați și protejați în țara lor, în Europa lor și în lumea largă. Nu vom putea construi statul modern român predictibil, drept și respectat, până când nu vom pune la temelia lui raporturi de încredere și loialitate între instituții.”. Nesusținerea ulterioară a vreunui membru al unui partid din partea ASR Principelui Radu al României este explicată prin ideea că acel membru nu s-ar
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
sub ce chip elevat ne poate reprezenta țara în lume, Familia Regală a României! Pentru România, Majestatea Sa Regele Mihai înseamnă victoria asupra divizării populației românești, din patrie și din lume, o curmare a haosului interior din oameni, un drum drept și sigur spre suprema armonie, o îndreptare a irealităților proliferate de securisto-comuniști, recâștigarea demnității în lume, reînvierea speranțelor. Invariabil, complet și necontroversat, patriotismul Majestății Sale Regelui, întreaga Sa viață, impun respectul tuturor, în orice colț din lume! În capitol reapare
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
ziua de azi! Dar atitudinea mi se pare firească. Fiindcă dincolo de faptul că scriu bine, fără să cer voie nimănui nici măcar noului sobor de critici literari, mai sunt și nevastă de...! Deși trecută de cincizeci de ani, mă mai țin dreaptă, urmându-mi spiritul jucăuș. Spuse toate acestea cu modestie, aș pune pariu pe un pachet de Eugenia, model vechi, că nu voi mai avea ocazia să fiu prezentă în vreo antologie, deoarece... din cei treizeci și doi de prozatori doar
PAUL CERNAT ŞI OCHELARII DE FUM de FLORICA BUD în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Paul_cernat_si_ochelarii_de_fum.html [Corola-blog/BlogPost/341656_a_342985]