264 matches
-
de 8 mai 1952 în localitatea Găvănești, județul Buzău, România, cu domiciliul actual în Germania, 86157 Augsburg, Purnerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Siretului bl.13, sc. B, ap. 16, județul Sibiu. (16/2006) 8. Drob Elena-Monica, fiica lui Drob Ioan și Maria, născută la data de 21 septembrie 1981 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Bachgasse 3/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191595_a_192924]
-
în localitatea Găvănești, județul Buzău, România, cu domiciliul actual în Germania, 86157 Augsburg, Purnerstr. 16, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sibiu, Str. Siretului bl.13, sc. B, ap. 16, județul Sibiu. (16/2006) 8. Drob Elena-Monica, fiica lui Drob Ioan și Maria, născută la data de 21 septembrie 1981 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Bachgasse 3/6, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma Cosma nr. 111, bl.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191595_a_192924]
-
10 februarie 1950 în localitatea Semlacu Mare, județul Timiș, România, fiica lui Martinaș Petre și Florica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Censorgatan 3B. 220. Filip Vica, născută la 25 august 1960 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, fiica lui Drob Gheorghe și Anica, cu domiciliul actual în Suedia, Malmo, Augustenborgsgatan 15E. 221. Ferencz Emeric, născut la 18 octombrie 1948 în localitatea Miercurea-Ciuc, județul Harghita, România, fiul lui Ferencz Matias și Gizella, cu domiciliul actual în Suedia, Finspang. Profilvagen 11B. 222
EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
1971 în localitatea Sânnicolau Mare, județul Timiș, România, cu domiciliul actual în Austria, 8052 Graz Wetzelsdorf, Schererstr. 27/5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Sânnicolau Mare, str. Popa Șapcă nr. 53, județul Timiș. 44. Drob-Antal Neculai-Daniel, fiul lui Drob Ioan și Maria, născut la 24 noiembrie 1975 în localitatea Lespezi, județul Iași, România, cu domiciliul actual în Austria, 2560 Berndorf, Sechshauserstr. 17/1/9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Iași, str. Toma Cozma nr. 111, bl. 568
EUR-Lex () [Corola-website/Law/168486_a_169815]
-
metoda nr. 1 se înlocuiește cu următorul text: "2. lână (1), păr de origine animală (2 și 3), mătase (4), bumbac (5), in (7), cânepă (8), iută (9), abaca (10), alfa (11), fibră din coajă de nucă de cocos (12), drob (13), ramie (14), sisal (15), cupro (21), fibre modale (22), fibre proteinice (23), viscoză (25), fibre acrilice (26), poliamidă sau nailon (30), poliester (34) și elastomultiester (45)." 3. Punctul 1.2. din metoda nr. 2 se înlocuiește cu următorul text
32006L0002-ro () [Corola-website/Law/295012_a_296341]
-
și floră sălbatică); astfel: clopoțel dobrogean ("Campanula romanica"), buruiana cu cinci degete ("Potentilla emilii-popii") și sisinei ("Pulsatilla grandis"), coada șoricelului ("Achillea leptophylla"), hajmă păsărească ("Allium flavum ssp. tauricum"), vătămătoare ("Anthyllis vulneraria ssp. boissieri"), coșaci pubiflori ("Astragalus pubiflorus"), scai ("Centaurea gracilenta"), drob ("Chamaecytisus lindemannii"), brândușe ("Colchicum fominii, Colchicum triphyllum, Crocus reticulatus"), morcov de stepă ("Daucus guttatus ssp. zahariadii"), nemțișor ("Delphinium fissum"), ceapa ciorii ("Gagea bulbifera"), dulcișor ("Hedysarum grandiflorum"), siminoc ("Helichrysum arenarium ssp. ponticum"), limba mării ("Iberis saxatilis"), stânjenei ("Iris suaveolens"), mușcata dracului
Allah Bair - Capidava () [Corola-website/Science/334250_a_335579]
-
astfel de afirmație, un obicei ce își pierde amintirea în negura timpurilor : Coroana. În Sâmbăta Mare, în timp ce tații rămân să vadă de gospodărie, iar mamele și surorile rămân să pregătească bucatele tradiționale de Paști (cozonac, pască, ouă roșii, friptură de miel, drob ș.a.) flăcăii din sat, cu mic cu mare, urcă pe Dealul Boiștea pentru a ridica coroana. Mai corect spus pentru a ridica coroanele. La început era o singură coroană ce se ridica pe culmea dealului, dar de prin anii 70
Boiștea, Neamț () [Corola-website/Science/300775_a_302104]
-
de plante caracteristice habitatelor uscate și stâncăriilor precum vulturica lui Teleki ("Hieracium telekianum"), care este un endemism local, vulturica onaltă ("Hieracium piloselloides"), urechelnița ("Jovibarba hirta"), șoaldina mare ("Sedum maximum"), șoaldina acră ("Sedum acre"), borșișorul ("Sempervivum marmoreum"), pojarnița perforată ("Hypericum perforatum"), drobul de munte ("Cytisus hirsutus"). În timpul lunilor de vară de-a lungul fluxului de apă al celor două pâraie (Corbul și Minerul) putem admira lăptucul oii ("Telekia speciosa") care poate ajunge uneori la 2 m înălțime. Imaginea generală a florei din
Piatra Șoimilor () [Corola-website/Science/325463_a_326792]
-
suplimentul se numea salarium și era oferit ofițerilor pentru ca aceștia să-și poată achiziționa sare; apoi, pe măsură ce s-au exploatat noi zăcăminte de sare aceasta a devenit mai larg accesibilă. Sarea era transportată de-a lungul Viei Salaria (Drumul sării). Droburile de sare erau folosite ca plată în Etiopia și Tibet. Sarea naturală apare sub formă de halit sau sare gemă în anumite roci sedimentare, sau se poate obține din evaporarea apei marine. Rocile de obicei nu sunt alcătuite în cea
Mineral () [Corola-website/Science/304616_a_305945]
-
aduce lumina" în casele și apartamentele lor. Se spune și că lumânările aprinse opresc fulgerul și tunetul de la rănirea oamenilor pe drumul spre casă. Odată ajunși acasă, românii continuă sărbătoarea tradițională, cu o masă care include specialități ca pască, cozonac, drob (măruntaie de miel tocate, amestecate cu verdețuri și condimentate), friptură de miel, brânzeturi sau pandișpan (pain d'Espagne). Măiestria încondeierii ouălor de Paști este o tradiție din cele mai vechi timpuri ale românilor. Credința că ouăle reprezintă sursa vieții, a
Tradiții românești () [Corola-website/Science/296922_a_298251]
-
speciile de plante semnalate în arealul sitului se află mai multe rarități floristice (ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: firuță de pădure ("Brachypodium sylvaticum"), clopței ("Campanula sibirica"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), bulgării-de-stâncă ("Cnidium silaifolium"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), sânziene albe ("Galium mollugo"), asperula ("Asperula rumelica"), ruginiță ("Asplenium ruta-muraria"), cătină albă ("Hippophae rhamnoides"), buruiană-pentru-vânt ("Inula ensifolia"), mărgică ("Melica ciliata"), poala „Sfintei Mării” ("Reseda lutea"), coada-iepurelui ("Sesleria heuflerana"), gușa-porumbelului ("Silene nutans ssp
Cheile Doftanei () [Corola-website/Science/333661_a_334990]
-
corn ("Cornus mas"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), mur ("Rubus fruticosus"), măceș ("Roșa canina") sau zmeur ("Rubus idaeus"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice rare; printre care: iarbă neagră ("Calluna vulgaris"), pătrunjel de câmp ("Paucedanum oreoselinum"), drob ("Cytisus albuș") și lemnul bobului ("Cytisus nigricans"), care vegetează alături de laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), osul iepurelui ("Ononis spinosa"), pâștița ("Anemone nemerosa"), frag ("Fragaria veșca"), pătlagina ("Plantago major"), clopoțel ("Campanula serrata"), plămânărica ("Pulmonaria officinalis"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), sulfina
Lozna (sit SCI) () [Corola-website/Science/331055_a_332384]
-
și o școală mixtă în satul Răcătău. Satul Horgești aparținea la acea vreme comunei Gioseni. Anuarul Socec din 1925 consemnează formarea comunei Horgești în plasă Siret a aceluiași județ, având în compunere satele Fundu Văii, Horgești, Petrești, Socii, Valea lui Drob și Valea lui Noe (după desființarea comunei Petrești), având în total 3250 de locuitori. Comună Răcătău făcea parte din plasa Răcăciuni a județului Bacău și avea 388 de locuitori în satele Bazga de Jos, Bazga de Sus, Galeri, Gura Răcătău
Comuna Horgești, Bacău () [Corola-website/Science/300676_a_302005]
-
prezența curechiului de munte ("Ligularia sibirica") (protejată prin aceeași "Directivă a Consiliului European"), care vegetează alături de: roua cerului ("Drosera rotundifolia"), ruginare ("Andromeda polifolia"), bumbăcăriță ("Eriophorum vaginatum"), vuietoare ("Empetrum nigrum"), didițelul ("Pulsatilla alba"), brândușă de toamnă ("Colchicum autumnale"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), drob de munte ("Cytisus hirsutus"), ferigă de baltă ("Thelypteris palustris"), păștiță ("Anemone nemorosa") sau rogozuri ("Carex nigra", "Carex echinata", "Carex appropinquata"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri
Ciomad - Balvanyos () [Corola-website/Science/331112_a_332441]
-
cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), păducel ("Craraegus monogyna"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), sâmbovina ("Celtis australis"), ienupăr ("Juniperis communis" - L.), ghimpe ("Ruscus aculeatus") sau liliac ("Syringa vulgaris"). Flori și ierburi: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), ouăle popii ("Himantoglossum caprinum"), drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaecitysus ratisbonensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (din speciile: "Cephalanthera longifolia, Spiranthes spiralis"), ploșnițoasa ("Orchis coriophora"), poroinic (din speciile: "Orchis militaris, Orchis mascula, Orchis tridentata"), bujori ("Orchis laxiflora"), gemănarița ("Orchis papilionacea"), luminoasă ("Clematis recta"), salvie
Geoparcul Platoul Mehedinți () [Corola-website/Science/327238_a_328567]
-
Quercus petraea") în asociere cu mojdrean ("Fraxinus ornus"), corn ("Cornus mas"), cărpinița ("Carpinus orientalis"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), liliac sălbatic ("Syringa vulgaris"), păducel ("Craraegus monogyna") sau vișin turcesc ("Prunus mahaleb"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: drob ("Chamaectysus albuș" și "Chamaectysus ratisboensis"), crăpușnic ("Cirisum furiens"), luminoasă ("Clamatis recta"), salvie ("Salvia amplexicaulis"), milițea roșie ("Silene armeria"), o orhidee din specia "Spiranthes spiralis", untul-vacii ("Orchis mario"), pribolnic ("Orchis sima") sau lucerna ("Medicago arabica"). Fauna este reprezentată de mamifere cu
Complexul carstic de la Ponoarele () [Corola-website/Science/328640_a_329969]
-
mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista tinctoria"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), sânziana ("Galium verum"), ventrilica ("Veronica officinalis"), frigare ("Geranium palustre"), clopoțel ("Campanula persicifolia"), frăgurel ("Potentilla micrantha"), drob ("Chamaecytisus hirsutus"), toporași ("Violă odorata"), trifoi-mărunt ("Medicago lupulina"), păiuș ("Festuca heterophylla"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel: Reportaje
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
ce simbolizează jertfa lui Hristos pentru mântuirea neamului omenesc. . Din acesta sunt realizate o multitudine de preparate ce vor fi servite de întreaga familie, alături de ouă roșii și pasca cu brânză. În lume există un număr de preparate asemănătoare cu drobul de miel, dar cel mai cunoscut este haggis-ul scoțian. Una dintre diferențele principale dintre aceste preparate este faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
de preparate asemănătoare cu drobul de miel, dar cel mai cunoscut este haggis-ul scoțian. Una dintre diferențele principale dintre aceste preparate este faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este interzis importul și pregătirea pentru consumul uman al plămânilor de oaie . Astfel, în S.U.A. este imposibilă prepararea drobului de miel tradițional românesc sau a haggis-ului tradițional scoțian.
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
faptul că haggis-ul se fierbe în burtă de oaie și nu conține o cantitate mare de verdețuri precum drobul românesc. În S.U.A. este interzis importul și pregătirea pentru consumul uman al plămânilor de oaie . Astfel, în S.U.A. este imposibilă prepararea drobului de miel tradițional românesc sau a haggis-ului tradițional scoțian.
Drob () [Corola-website/Science/325786_a_327115]
-
cigan în loc de țigan și țioară în loc de cioară" un Gagamiță rătăcit pe ulița cu simigii și cu babe făcătoare de sulimanuri. Cele cîteva butoaie, presupus cu iarbă de pușcă, lăsate în soare, care aprind mahalaua, într-un scenariu demn de spaima drobului de sare, sînt pline cu scrumbii sărate, cu care vașnicii combatanți își umblu șorțul și basmaua. Prăjind scrumbiile mocanilor atacați de garda bănuitoare, cucoana Marghioala cîrtește cu "prietenul intim" (eufemismele lui Caragiale...) chir Mihale, cum că n-au, ca luptători
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
ei, care torcea după horn, auzind-o zvârli fusul din mână și furca din brâu cât colo și sărind o-ntrebă: - Ce ai draga mamei? Ce-ți este? - Mamă, mamă, copilul meu are să moară! - Când și cum? - Iaca cum. Vezi drobul cel de sare pe horn? - Îl văd. Și...? - De s-o sui pisica, are să-l trântească drept în capul copilului și să mi-l omoare! - Vai de mine, că bine zici fata mea. Și-ncepură, amândouă a-l boci ca
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
scăpă cu viață. - Bine m-ai învățat, om bun! Pentru un lucru de nimica era să-mi ucid vaca. Așa, drumețul nostru mirîndu-se și de astă mare prostie, zise în sine: Pisica tot s-ar fi putut întîmpla să dea drobul de sare jos de pe horn; dar să se care soarele în casă cu oborocul, să arunce nucile cu țăpoiul și să se tragă vaca în pod la fân, n-am mai gîndit!... Apoi drumețul se întoarse acasă și petrecu lângă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate care au aparținut cândva
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
La 17 noiembrie 1502, domnul îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]