4,261 matches
-
fiind vorba despre o monarhie constituțională) este franceza, însă mai mult de 70% din populație vorbește limba luxemburgheză, iar populația ducatului este de circa 380000 de locuitori, „concentrată” pe o suprafață de aproximativ 2 500 de kilometri pătrați. Capitala Marelui Ducat, orașul Luxemburg, își încântă oaspeții oferindu-le imaginea unui oraș milenar, mândru de bogăția sa, de trecutul său istoric și privind cu optimism spre viitor. Motto-ul națiunii, „Mir wëlle bleiwe wat mir sin” (Vrem să rămânem ceea ce suntem), poate
Agenda2005-18-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283649_a_284978]
-
denarul imperial roman. Monedele bizantine preiau funcția de instrument de schimb în ținuturile românești, fiind emise până în secolul al XIV-lea. Banii de metal ai statelor suverane vecine încep să circule după anul 1000. Monedele din Țara Românească se numeau ducați de argint, dinari de argint, bani de argint, șilingi de bronz (sec. XIV-XVIII), cele emise în Moldova - gros de argint, dublu gros de argint, jumătate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, șalău de aramă etc. (sec
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
bani de argint, șilingi de bronz (sec. XIV-XVIII), cele emise în Moldova - gros de argint, dublu gros de argint, jumătate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, șalău de aramă etc. (sec. XIV-XVII), iar cele din Transilvania, ducat de aur, monedă de 10 ducați de aur, monedă de 3 groși de argint, taler de argint (sec. XVI-XVIII). În țările române au circulat și monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
sec. XIV-XVIII), cele emise în Moldova - gros de argint, dublu gros de argint, jumătate de gros de bronz, dinar de argint, taler de argint, șalău de aramă etc. (sec. XIV-XVII), iar cele din Transilvania, ducat de aur, monedă de 10 ducați de aur, monedă de 3 groși de argint, taler de argint (sec. XVI-XVIII). În țările române au circulat și monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, gros de argint, ducat de aur
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
de 10 ducați de aur, monedă de 3 groși de argint, taler de argint (sec. XVI-XVIII). În țările române au circulat și monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monedă de 20 Kreuzeri (sfanț
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
au circulat și monede străine, cum ar fi: dinar de argint, aspru de argint, dinar banal de argint, gros de argint, ducat de aur, ducat-florin de aur, dinar unguresc de argint, altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monedă de 20 Kreuzeri (sfanț austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, monedă de 100 de franci de
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
altân-zlot turcesc de aur, taler leu olandez de argint, ducat olandez de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monedă de 20 Kreuzeri (sfanț austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, monedă de 100 de franci de aur, ducat (galben) austriac de aur (sec. XVII-XIX). Leul devine monedă națională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înființarea unui sistem monetar și pentru fabricarea monedei naționale, guvernul român din
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
de aur (sec. XIII-XVI), taleri olandezi de argint, teston de argint, piastru turcesc de argint, monedă de 20 Kreuzeri (sfanț austriac) de argint, mahmudea de aur, icosar de aur, ducat unguresc de aur, monedă de 100 de franci de aur, ducat (galben) austriac de aur (sec. XVII-XIX). Leul devine monedă națională o dată cu adoptarea, în 1867, a Legii pentru înființarea unui sistem monetar și pentru fabricarea monedei naționale, guvernul român din vremea respectivă comandând baterea monedelor, în valoare totală de 4 000
Agenda2005-19-05-1-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283669_a_284998]
-
vor plânge în 1724 de impozite împovărătoare. În 1724, fiecare țăran care venea cu produse la piața din Timișoara trebuia să plătească trei crăițari. Până și conducătorii satelor se vor plânge de obligația satelor de a plăti impozit de un ducat către mitropolitul ortodox. În aprilie 1725, majoritatea locuitorilor districtului Timișoara se vor afla în imposibilitatea de a plăti impozitul paușal de 62 000 de florini, lucru care, cu siguranță, nu a fost pe placul administrației fiscale. În 1726, negustorii Companiei
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
la pensie vor avea loc abia în 1763, bătrânul alegân-du-se cu rentă de 100 de guldeni anual. Cultura era și în vremurile acelea cenușăreasa societății: pentru ca actorii timișoreni să fie plătiți, intervine însăși administrația Banatului. Aceștia trebuiau să primească șase ducați după fiecare spectacol. Salarii Salariul primarului Timișoarei a fost majorat în 1724 de la 60 la 100 de guldeni. Dacă atunci, o vacă cu vițel costa patru guldeni, rezultă că primarul își putea cumpăra într-un an 25 de vaci și
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
Giuseppe Verdi. El a fost unul din cei mai de seamă reprezentanți ai teatrului liric din secolul al XIX-lea. Verdi s-a născut la 10 octombrie 1913 într-un cătun din sudul Italiei, Roncole, ce aparținea comunei Busseto din ducatul Parma în ambianța unui han pe care-l avea tatăl său, Carol Verdi, și a unui cămin modest, condus de mama sa, Luigia, torcătoare de meserie. Familia Verdi a avut doi copii: un băiat, Giuseppe (viitorul compozitor) și o fată
Giuseppe VERDI – 200 de ani de la naştere [Corola-blog/BlogPost/93452_a_94744]
-
se miră Metodiu, matale știi italiana? — Precum vezi, răspunse tătarul. Tatăl meu, Hantătar, văzându-mă cu tragere la carte, m-a dat la școli. Am terminat anul trecut la Padova, secția clasice. O să mă-ntrebi poate ce caut pe-aici. Ducatele italiene trec printr-o grozavă criză economică, o ciumă, și cu toate că aveam pe diplomă „magna cum laudae”, nu m-am putut angaja la nici un duce. Așa că m-am întors acasă la vechile obiceiuri: prădez pustietățile și mă hrănesc cu visuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
la capătul micului traseu: „Fiiiive o’clock teeeeea!” Din Castilia s-a repezit într-o suflare Don Felipe Gonzales de Cierta Soledad, aducându-i prințesei o cămașă intimă de purpură pe care stătea zugrăvit la loc discret un taur blând. Ducatul milanez și-a trimis și el emisarul însoțit de o gondolă încărcată cu trandafiri și trasă pe uscat de vânjoase sclave etiopiene. Prințul Siegrid din Germania de Nord i-a adus prințesei un inel de argint forjat în formă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
comunicare și de divertisment) sau al tehnologiei care a permis extinderea câmpului mărfii îcârma încorporată a navelor, caravela, tiparul, contabilitatea, vasele de transport, mașina cu aburi, motorul cu explozie, motorul electric, microprocesorul), fie, în sfârșit, cu numele monedei dominante îgros, ducat, gulden, genovino, florin, liră sterlină, dolar). Și, cum se va vedea, poate chiar cu numele unui artist sau al unui filosof reprezentativ pentru „inimă”. Esențialul istoriei economice, tehnice, culturale, politice și militare din ultimele șapte secole se explică prin strategiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
o universitate de stat, acuma predă la una particulară, din Centrul de Creație „Cișmeaua Roșie”, un complex alcătuit din clădirea teatrului nostru, Teatrul „Cișmeaua Roșie” (nu are cinci rânduri de loje și cortina nu e purpurie, de 100.000 de ducați, cu stema României, din 1920, în mijloc, nu e proiectată sala asta de Angelo Carasa, dar e... de neîntâlnit pe aici), apoi, clădirea Universității cu toate facultățile ei, căminele studențești, blocurile cu apartamente pentru profesori, mai ales pentru cei invitați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
Carl Friedrich Gauss s-a născut la Braunschweig, oraș din nordul Germaniei, între Hanovra și Berlin, la 30 aprilie 1777. A murit în 1855 la Göttingen, în vârstă, așadar, de 78 de ani neîmpliniți. Braunschweigul era pe atunci capitala unui ducat suzeran. (Nu suveran; depindea militar de Hanovra.) Tatăl și bunicul lui Gauss au fost oameni de rând, de meserie nedefinită, muncind cu ziua pe la negustorii din piață; în acte sunt trecuți ca "Gassenschlächter", măcelari, prin tradiție, ai uliței în care
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tipărească teza, cât și prima sa carte Disquisitiones arithmeticae. Îi servește o pensie, după instalarea la Braunschweig ca învățat particular. Gauss trece doctoratul în 1799, nu la Göttingen (care cădea în regatul Hanovrei), ci la Helmstedt, singurul orășel universitar al ducatului Braunschweig. Aceasta, din deferență pentru protectorul său. Teza e celebră. Ea privește demonstrarea riguroasă a teoremei fundamentale a algebrei, enunțată și insuficient demonstrată de d'Alembert. Gauss și-a ales însuși subiectul. În stăpânirea demonstrației se găsea încă de la 8
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
acum, iată, o mărita pe una din cele opt fiice, pe Merchelica, zisă Alemana, cu fiul rebelului duce Pardailan, zis Francu, pe numele lui Ciordel, zis Bălan, fiind el cam amestecat la sânge. Astfel avea să ia conducerea și peste ducatul lui Pardailan, iar apoi, după nuntă ... Marele șambelan intră în sala tronului și-i spuse: - Haolio, bre, împărate, ț'o vinit, hairoplanu' ... Cam tâmpit bietul de el fiindcă era din Țăndărei, capitala unei provincii de idioți, însă îi era văr
CRONICĂ NESCRISĂ ÎNCĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364573_a_365902]
-
conducerea firmei, trebuie să dispară și ele din peisajul fabricii. Maria, mai curajoasă și mai aventuroasă, părăsi prima fabrica, luând drumul străinătății. Dorea să ia viața pe cont propriu. După puțin timp de la plecarea din Câmpina se stabilește în Marele Ducat al Luxemburgului, cu intenția de a prospecta piața și de a găsi oportunități să redeschidă firma lor de croitorie acolo. De fapt, doreau acum să profite de experiența căpătată la Camaet , pentru a pune pe picioare propria lor afacere, undeva
EXCURSIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360837_a_362166]
-
viscerale ale republicanilor proletcultiști, analfabeții României de mai bine de 70 (șaptezeci) de ani, mă determină să scriu această tabletă. Pornesc de la realitățile zilei. În prezent, Uniunea Europeană, este alcătuită din douăzeci si unu de republici, șase regate și un mare ducat. Nu întâmplător marele ducat Luxemburg și cele șase regate (Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia, Marea Britanie și Spania se află în primele 12 state cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. De la 78.395 euro la 31.963. Asta în
TABLETA DE WEEKEND (162): REGALIŞTI VERSUS REPUBLICANI PROLECULTIŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368462_a_369791]
-
analfabeții României de mai bine de 70 (șaptezeci) de ani, mă determină să scriu această tabletă. Pornesc de la realitățile zilei. În prezent, Uniunea Europeană, este alcătuită din douăzeci si unu de republici, șase regate și un mare ducat. Nu întâmplător marele ducat Luxemburg și cele șase regate (Olanda, Suedia, Danemarca, Belgia, Marea Britanie și Spania se află în primele 12 state cu cel mai mare venit pe cap de locuitor. De la 78.395 euro la 31.963. Asta în 2013! România are un
TABLETA DE WEEKEND (162): REGALIŞTI VERSUS REPUBLICANI PROLECULTIŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368462_a_369791]
-
stat puternic condus de româno-slavi cu rămășițe etnice cumane pe vechea temă Paristrion. În 1985 a apărut un fascinant studiu exhaustiv semnat de Sergiu Iosipescu intitulat ”Balica, Dobrotiță, Ioancu” la Editura Militară în care se evidențiază rolul major al acestui ducat românesc în geopolitica epocii între Bizanț, Țaratul Bulgar, Hoarda de Aur și comercianții genovezi. Putem considera Țara Cărvunei cu sediul în cetatea de piatră de la Balcic apoi mutată la fortăreața Caliacra, peninsula care făcea ca clima să fie considerată ”Valea
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
slujbașilor vămii de la Rucăr, Dan al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
al II-lea, domnul Țării Românești în anul 1431, scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]
-
scriindu-le, între altele, cum să ia vamă,"... și de postavul de Yprin un fertun și de cel de Luvia un perper și de Colonia 12 ducați și de Cehia 6 ducați ... și de la marfa de peste mări ... din 30 un ducat ... ". Astfel de liste de mărfuri apar în multe documente, iar numărul lor este destul de mare și variat. Se impunea deci ca slujitorii vămii de la Rucăr să citească cu multă atenție hrisoavele domnești, să socotească bine și să încaseze corect taxele
325 DE ANI DE ŞCOALĂ RUCĂREANĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367047_a_368376]