467 matches
-
ai văzut la televizor cu doar cîteva ore înainte, agitîndu-se, vorbind precipitat în direct națiunii, încropind pe genunchi tot felul de comunicate importante penru țară, numai că nu e chiar așa de simplu, mai întîi dai numai peste birocrați șifonați, duhnind a tutun, puțind a băutură. Halal Televiziune Româna Liberă, te gîndești, n-am de ales și o apuc spre alte coridoare, cobor și urc mai multe etaje, caut pînă dau peste grupurile de soldați, să-mi fi luat, zece, cincisprezece
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
un muribund nu cumpără obiecte de artă, i-ai răspuns că anticarii nu mor ei sunt brontozaurii obiectelor, iar el ți-a răspuns că singurul lucru pe care-l mai cumpără este flacăra unei lumânări. După ce ai mers printre pubele duhnind a gunoaie, ai intrat În bloc urcând cu liftul la etajul zece. Stăpâna terasei părea acum stăpâna unei mirifice poieni. Te-a privit drept În ochi câteva clipe, după care ți-a spus că distinsul bătrân care era unchiul ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
se aude ca de pe fundul unei fântâni. Și, deci a murit, boschetarul cu care Împărțeai șandramaua. Chiar așa, din senin? Nu cumva i-ai făcut de petrecanie?,, Antoniu se Întreabă cum și de unde a apărut la ora asta, polițistul ăsta, duhnind a băutură. -Dacă-i făceam, cum spuneți, de petrecanie, n-ar fi constatat medicul legist? Medicul legist e un bețivan și, ca orice bețivan, face treabă de mântuială. -----Simțurile mele Îmi spun că În această spurcăciune de ghetou, nimeni nu poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
literele astea două, toate rubedeniile sunt de acord în privința asta. Și nu există oare, la o adică, destule cuvinte întregi pe care să și le șoptească unii altora în spatele ușilor închise? Ba da! Ba da! Sunt vorbulițe urâte și reci, duhnind ca eterul și spirtul de pe coridoarele spitalului, vorbe care păstrează într-însele toată fascinația instrumentelor chirurgicale sterilizate, cuvinte ca scurgere și biopsie... Și-apoi, mai sunt cuvintele pe care le căutam acasă, pe furiș, în dicționar, numai ca să le văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
sunteți! - ah, ce tare vă urăsc pentru tembelismul vostru evreiesc! Inclusiv pe tine, Rabbi Silabă, care m-ai trimis pentru ultima oară în viața ta să-ți cumpăr de la colțul străzii un pachet de Pall Mall, care te face să duhnești ca dracu’, în caz că nu ți-a spus nimeni asta până acum - iese la iveală faptul că existența înseamnă ceva mai mult decât cuprind categoriile astea dezgustătoare și inutile! Și, în loc să vă mai văicăriți din cauza celui care la paișpe ani refuză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să iasă la pădure înarmați cu o pușcă, să răpună căprioarele nevinovate, căprioarele care noșn3 liniștite cu poame și cu iarbă, iar apoi își văd de treabă. Fără să supere pe nimeni. Voi, goimi proști ce sunteți, vă întoarceți acasă duhnind a bere, cu muniția terminată, cu un animal mort (înainte vreme viu) legat fedeleș de fiecare aripă a mașini, ca să vadă toți șoferii de pe drum ce puternici și virili sunteți; și apoi, ajunși acasă, luați aceste căprioare - care nu v-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
ca un bărbat precum dr. Czinner să fie ruinat de o femeie și tot mai puține fete proaste precum Coral Musker vor fi convinse că puterea și istețimea Îi aparține bărbatului. Dar din cauza vârstei lui și pentru că pentru nasul ei duhnea a eșec, ea Îi dădu Încă o șansă. — Nimic? râse ea furioasă. Mi-ați spus deja foarte multe. El nu păru impresionat, așa că ea Îi explică, vorbind rar, ca pentru cineva bolnav mintal: — Ajungem la Viena În seara asta, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
javră dintotdeauna. Și tipul cu mașinuțele de curse zice: — Uite ce e, zice, am înfățișare la tribunal peste două zile, ca să se hotărască dacă sunt acuzat de omor. Să-mi spui tu mie cum o să mă mântuie Dumnezeu. Cu răsuflarea duhnindu-i a bere, zice: Să-mi spui tu mie! Mona ar vrea să-i spun adevărul. Să-l mântuiesc pe omul ăsta. Să-mi găsesc și eu mântuirea și s-o mântuiesc și pe Helen. Să ne împăcăm cu condiția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Ungarie și o Românie legate de Washington. Li se trage pur și simplu covorul de sub picioare politicienilor care s-au adăpat ani de zile doar din antimaghiarism, antiromânism, din retorica pericolului și demagogia urii. În general, tipul de politician primitiv, duhnind a patriotism și transpirație, mândru vorbitor de engleză stâlcită sau deloc, va ieși din scenă mai devreme sau mai târziu. Apoi, vor începe să conteze tot mai mult experții. Oamenii politici vor da tot mai puțin pe gură ce le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
ani, n-am mai reușit să mă pricopsesc nici măcar c-o lindină. Se pare că m-a păzit Dumnezeu sau o fi zis și El c-am pătimit destul sub instrumentul ăla de tortură cu dinți deși și ascuțiți care duhnea insuportabil a oțet și care se numea, aiurea!, pieptene, sau când zulufii care nu se lăsau descâlciți se prăbușeau apoi fără milă sub foarfecă pentru a-mi dezveli capul țuguiat, ori când gazul ăla puturos binevoia să-mi ardă pielea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
un telefonist cu mult înainte de inventarea telefonului, mi-ar fi fost și mai milă. Și s-ar mai fi ivit o problemă. Mirosul. Mirosul cumplit din camera lui Matei. Gândiți-vă doar la moletierele puturoase ale yankeilor, la respirațiile lor duhnind a whisky prost și a frunze de tutun, la transpirația cailor și la ce trebuie să fi scăpat în pantaloni lașul de Frenc când s-a văzut trântit la pământ și încălecat de cuțitarul rănit. chestia 4 - asta e istoria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
m-am dus la magazinul de la colț să cumpăr câteva lucruri de care aveam nevoie. Apoi m-am îndreptat spre apartamentul primului Popescu, situat într-un bloc la fel de urât ca ăla în care locuiesc eu. Am străbătut holul blocului, care duhnea a păstrăv mort, și am intrat într-un lift șubred și plin de inscripții porcoase, care m-a transportat la etajul trei. Popescu stătea la apartamentul 11. Am sunat. Mi-a deschis un bărbat de înălțime, greutate și, evident, inteligență
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
din cauza unei conducte sparte, în următoarele trei zile va fi sistată atât apa caldă, cât și apa rece. Reparațiile le va efectua firma George Gaun SRL. Relații telefonice la 2442118. Semnat: Pavel Ciocan, Administrator Bloc. Din pricina acelei conducte sparte, eu duhneam dinspre pulă, subsuori, buric și picioare. Din gură îmi ieșea o aromă acidulată, gazoasă chiar. În mașina de spălat care nu mai spăla putrezeau ciorapi, chiloți, tricouri, fire din blana pisicii. În veceu se adunaseră două chile de căcat. Vecinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1965_a_3290]
-
înainte de a promite că mă voi duce negreșit într-o zi să admir tablourile. E absolut imposibil să găseși în orașul ăsta un loc normal în care să bei o cafea. Ai cantine staliniste, hale reci, dughene chinezești, bombe nenorocite duhnind a mahoarcă și așa-zise cafenele mai spălate, un fel de fast-fooduri cu gresie, metal și mese de plastic. Toate cu muzica dată la maximum. Lângă mine: - Băăă, ne-am dus să dăm niște bile-n deal la Acvariu și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
vas, care Îi pătrundea În sînge, i se impregna În piele și făcea ca, odată ajuns pe uscat, nici măcar cele mai respingătoare și mai mizerabile prostituate să nu vrea să aibă de-a face cu el. Monstruos, diform, zdrențăros și duhnind a grăsime de balenă, nu era deloc de mirare că nici măcar În cel mai Împuțit bordel din portul cel mai uitat o femeie nu ar fi acceptat să facă amor cu primul harponier de pe Old Lady II, fiindcă, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
forță. În zori, pămîntul se odihni, liniștit după nebuna noapte de orgie, dar soarele nu reuși să-și deschidă drum prin perdeaua deasă de fum și cenușă, iar zgomotului asurzitor și feeriei de culori le urmă o liniște plumburie, care duhnea a sulf și amoniac, făcînd aerul, care acolo era de obicei limpede și transparent, de nerespirat. O oră mai tîrziu Începură să cadă din cer păsări care nici măcar nu strigau, ca și cum liniștea din jur le-ar fi strîns gîtlejul În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Carmen cu naturalețe. Și mai știu și că ești mulțumit de asta, dar nu e valabil și pentru mine - făcu o pauză. Poate că va trebui să Împărțim peștera asta pentru multă vreme. Dacă-i lași așa cum sînt, curînd vor duhni Îngrozitor... Vreme de două zile Încheiate, membrii echipajului de pe Adventurer dădură la o parte pînă și ultima piatră și ultimul tufiș de pe Insula Hood, În căutarea unui bărbat pe care Îl văzuseră toți cu ochii lor, dar pe care - niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ca un pistol, la restaurantele înșirate pe Moșilor se servea "plachie Cocoș" ori "mititei ca la Cocoș" în care se vîra usturoi din belșug, asta numai pentru că un reporter mai isteț inventase ori simțise de-a dreptul că banditul fotogenic duhnea a usturoi de la zece pași, "usturoiul fiind secretul vitalității marelui stăpîn al bălților". Mai scriau gazetele și despre alte întîmplări asemănătoare, ca jefuirea automobilelor ori a căruțelor de negustori prin Moldova, despre crime oribile pentru pămînt în Banat, despre escrocherii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
prinde de braț. O rotește cu fața spre el și se sărută, sunt doar două guri umede, în timp ce orașul dispare în jurul lor. În prima lor noapte pe stradă, Inky aduce o poșetă de piele lăcuită și brăzdată de crăpături. Înăuntru duhnește ceva. E mirosul refluxului pe malul mării într-o zi cu arșiță. Duhoarea, spune ea, „e noul simbol al antistatutului social”. În poșetă e o cutie de carton de la restaurantul Chez Héloise. În cutie e o bucată portocalie de somon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
unificată a câmpurilor. Cu marele motiv pentru care se întâmplă ce se întâmplă. Eram cu toții în galeria celor O mie și una de nopți, așezați turcește pe perne și pernuțe de mătase pătate de mucegai. Sau pe scaune și canapele duhnind a haine murdare când te așezi și iese aerul din ele. Acolo, sub cupola înaltă, răsunând de ecouri, pictată în culori de pietre prețioase care nu vor vedea niciodată lumina zilei, nu vor păli niciodată, sub candelabrele de alamă atârnând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cât să le înmâneze altui detectiv. Și următorului. Și următorului. Și nu era niciodată limpede cine ce făcea, dar fetița sosea și pleca, într-o zi cu urechile găurite, apoi cu un piercing în buric, apoi cu buzele rujate, apoi duhnind a parfum. Băiatul a sosit, la un moment dat, cu un tatuaj. Un lanț de spini în jurul mușchiului firav de la pulpă. Altă dată, cu sfârcurile găurite de niște inele de argint. Apoi cu penisul găurit. Odată, cu părul blond mirosind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
viață grea și plină de nevoi ca a Sandei, decât una lângă un bărbat ca tine, o auzi pe maică-sa spunând într-un moment oarecare. Ea, cel puțin, e văduvă, n-are cine să-i vină în toiul nopții duhnind a rachiu și cu gărgăuni în cap. Slavă Domnului, încă n-a murit de foame iar copilul, ăla, al ei, încă puțin și e mai îmbrăcat decât al nostru. Draga mea, dă-mi voie să mă îndoiesc de o așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]
-
Adam. Când intra sub val și dădea din picioare până când atingea partea de sus a recifului, chiar asta simțea, liniștea desăvârșită a unui gol care-i strângea tâmplele ca Într-un clește. Au intrat În vălureala fierbinte a mulțimii care duhnea acru a haine vechi puse pe trupuri nespălate. Ca să-și croiască un drum prin Înghesuială, Din Îl ținea strâns pe Adam cu o mână, iar cu cealaltă Împingea În dreapta și-n stânga de parcă s-ar fi strecurat printr-un frunziș
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nimeni. Își scria cheltuielile cu cifre ordonate, străduindu-se să gătească bine și ieftin. Îmi lipesc palmele de fereastra rece, la fel cum le lipea ea. Străzile lașului mi se păreau-obosite, anoste, oropsite. Zidurile cu rouruscă tristă, sala de cinema, duhnind a motorină și traversată de șobolani, unde am văzut amîndouă ceva oribil, cu un matroz sovietic, mustăcios. Asociam casa de pe "Trompeta" cu o oglindă neagră; cele sclipind erau dincolo, în "țara francă"***** a Lisellei. Bunelul rămînea închis (a ieșit mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
meu a fost altfel. Am intrat fără vină în lungul șir al autorilor interziși. "Trebuie să debutezi din nou", mi-a hotărît Pasăre, pășind în librărie tocmai cînd storceam cîrpa în găleata de zoaie. Avea ochii ca spirtul medicinal și duhnea terifiant. Dacă ești fată de comitet, te ajut. Recenzează-l pe ăsta (și mi-a băgat în mînă placheta unui colonel de securitate) ca să redebutezi". Părea aproape normal totul, nu? Puteam să fac din nou critică literară. Pasăre îmi dăduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]