741 matches
-
cămările bucătarului-șef (64, parcă... da, 64!), că păstrăvul ales de prim-ajutorul de bucătar nu era din cel mai bun soi sau că încărcătura de caracatiță fusese jumătate aruncată peste bord, pentru că-și schimba culoarea și um pluse de duhoare cabinele, ce-i drept, nelocuite, ale pasagerilor. Era ceva nou. Ceva... nedeslușit. Era ca și cum un abur care nu venea din nici un ceainic s-ar fi ridicat în tavanul boltit al cabinei lui și ar fi făcut rețetele scrise cu cretă
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
roua strălucitoare a nopții, apar dimineața ca niște semne ale neliniștii, în jurul găurilor, portițelor pe care și le-a deschis singur, mereu adulmecând după pradă, măturând cu coada stufoasă propriile urme, poate spre a le șterge sau pentru a risipi duhoarea lăsată pe cale. Teama de lupul sur a luat oarecari proporții, deși nu a fost încă văzut de aproape. Putoarea lui plutește în aer, ca o adiere a morții; petuniile și salviile pălesc mai repede la căderea răcorii, când nările ne
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
l va duce departe, și Îi va lăsa cada vrul curat cum Maica Domnului l-a lăsat, să privească fără să știe ce Înspre cer, Înapoia cuvintelor. A Încălecat balustrada și și-a aprins o țigară, măcar să nu mai simtă duhoarea de hoit care Împuțea aerul. În sfârșit, și-a fumat Carpațiul pe jumătate și a aruncat chiștocul În apă, care l-a Înghițit cu indiferență. „Acum urmez eu...“ s-a gândit și s-a desprins de balustrada ruginită. O mână
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
de glorie. A tras un fum adânc În piept, a oftat, apoi cu gesturi calme a scos din buzunar un cuțit, cuțitul pe care i-l mai arătase o dată și lui Vasile, când se oprise, beat, să se odihnească În duhoarea ghenei de gunoi și să-și țină dis cursul delirant, fără să știe, nici atunci, ca și acum, că Vasile era de față. A zis doar atât: — Și acum o să te omor, poponarule. Apoi a tras iarăși din țigară. Vasile
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
țevi, una cu găurile, care se ține cu mâinile și prin care se suflă, și una care atârnă tot timpul din burduful de piele și din care iese un geamăt gros: bașii. Pe-acolo mai ieșea și un jet de duhoare, cred că de la cât scuipat băga țiga nul în burduf. Când trecea printre noi cu cimpoiul, rădea tot pe la mese cu jetul ăla puturos. La belgieni le-a plăcut. L-au pus pe Cancer să l invite pe țigan la
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
la Crișan, la Lebăda, să dormim în niște căsuțe de lemn care le au ei acolo, pe malul apei. Ne-am împărțit și eu am picat în căsuță cu Manciuzdă. Tânțarii nu prea trăgeau la noi, cred că îi gonea duhoarea de la cimpoi, îl uitase belgienii la mine. Manciuzdă era beat. M-a ciupit și s-a întins să doarmă îmbrăcat. Un timp m-am uitat la el așa, cum doarme. Stă team așezat lângă el și strângeam cimpoiul în brațe
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
înfierbântat, cert e că am simțit că mi se întărește varga ca unui Künstler care își vede apropiindu-se țelul. — Vino aici, puicuțo, i-am șoptit orătaniei, vino să-ți arăt țeava athanorului. Martin a fugit, dând din târtiță, prin duhoarea haznalei cu nuferi. M-am luat după el, bălăngănindu-mă ca el și strigându-l cu vocea gâtuită: — Pui, pui! Când l-am prins, am simțit că-i bătea inima mai abitir decât a mea. Atârna greu. I-am mângâiat
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care au comentat cred că este vorba despre Oreste Teodorescu. ”Azi un prieten cu care am trăit o viață a ales să se sinucidă din lumea mea basindu-se cu stropi. A făcut-o emanând niște blestemații și niște ticăloșii cu duhoare pestilențială care m-a doborat. O să mă ridic. Nici delirul mistic inept, de prostovan, tip Becali, nici eventuale inspirații de "sorginte dacică" nu pot justifica monstruozitatea gestului imund. Așadar, oricât mă voi mai tăvăli în chinuri, daca ai ales să
Postări ciudate ale lui Badea și Oreste: Pentru mine ești mort by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/71932_a_73257]
-
poemele al căror sens e obscur", în favoarea unei poetici ce potențează concretul, anodinul: "gîtlejul meu e răgușit după atîta țipat în pustiu / asta e situația v-o spun cu deplină sinceritate / poemele mele au duritatea pămîntului sărac / parfumul lor e duhoarea florilor căzute în șanț / au strălucirea lămpii afumate / gîfîie ca o roabă din secolul trecut / au gustul unturii de pește / au gustul fructelor pădurețe / au gustul vieții refuzate / poemele mele copii părăsiți în ploaie / poemele mele degete înghețate / poemele mele
Retrospectivă Petre Stoica by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8863_a_10188]
-
îi celebrează conține toată senzualitatea narcotică - amestec savant dozat de inocență și perversitate asumată - specifică stilului inconfundabil Emil Brumaru: Într-un vast coș cu nuiele, plin de rufe murdare, am descoperit chiloții Profirei (...). Nu mă mai săturam să le respir duhoarea suavă. Pieptul mi se umplea de o plăcere dureroasă, mă înăbușea bucuria nemiloasă a parfumurilor oculte, scelerate, de mare iapă. Prăbușit pe un pat îngust, cu fața-ngropată în chiloții lucioși, alunecoși, trandafirii, petreceam ore întregi, într-un curcubeu zglobiu al
Amintiri, lecturi şi vise by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9888_a_11213]
-
copiii furișați,/ Poate tații sînt culcați/ Și-or putea intra în casă/ Necertați.// înc-un pic și se termină/ Certurile prin vecini,/ Mai auzi cîțiva asini/ Răgușiți, dar nu-s de vină,/ N-au ciulini.// Doar la crîșmă-i zarvă mare/ Și duhoare de trascău,/ Iese-arar cîte-un flăcău/ Ca să-și cate ușurare/ Cînd i-e rău.// Dar se termină programul/ Și se-nchide și aici,/ Cete-cete ies amici,/ Ascunzîndu-și kilogramul/ Sub tunici.// Stinse-s becurile toate,/ Doar în centru, un neon,/ Sus pe
Poeţi din Nord (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9903_a_11228]
-
în Simple ecouri, unde subtextul tragic dinamitează așezarea părelnic liniștită a cuvintelor ce compun relatarea unui fapt divers. Atunci când poetul enunță: "Cer de septembrie. Starea de sfâșiere,/ aparent nejustificată" și încheie, asemănător: "Dar nu de aici sfâșierea.// Nu de asta duhoarea de aer liber de-afară", înțelegem de ce Gheorghe Crăciun afirma că "Ioan Flora a rămas tot timpul un detectiv al dedesubturilor lucrurilor". Emoția reprezintă elementul care, fără a părea detașat de factualitatea vâscoasă, creează poemul, ambiguitate desăvârșit plăsmuită în Cârciuma
Desprinderea de sine by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/8967_a_10292]
-
din România, dar pe flăcăii din Elveția nu-i pricep decît în măsura în care vreunul dintre ei are rude în garda helvetă a Vaticanului. Dar, împingînd lucrurile puțin mai departe, în neutralitatea tot mai posomorît antiseptică a Elveției se ascunde o veche duhoare de hazna care pornește din băncile elvețiene. În timp ce frontieriștilor le pute pe alese cine vrea să intre în această țară, bancherii deschid fără probleme conturi oricui vrea să-și pitească banii aici. Există acuzații serioase că în timpul celui de-al
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
sînge. Zicala că banii n-au miros e valabilă doar dacă nu te interesează cum au fost cîștigați. Că pentru bancherii elvețieni banii sînt inodori e de înțeles - nu și de aprobat! -, dar pentru statul elvețian neutru această complacere cu duhoarea haznalei bancare se cheamă neutralitate formală și complicitate cu tot ce e mai jegos din lumea afacerilor tenebroase internaționale. Din acest punct de vedere, mi se pare absolut revoltător să-ți pută compatrioții lui Mailat în timp ce te faci că nu
"Jos din mașină!" by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9089_a_10414]
-
au diminuat drastic șansele fotbalistului de a fi plătit în viitor la nivelul speranțelor sale. În locul unei evoluții firești, Chivu a fost atras în plasa gândirii de tip mafiot, pentru care nici o afacere nu poate fi rentabilă dacă nu are duhoarea respingătoare a unui "tun". Un singur aspect luminos în toată această murdară afacere: canalul de televiziune Boom va transmite preferențial, și în sezonul viitor, meciurile lui AS Roma! Meciuri la care mă voi uita de dragul lui Totti, De Rossi, Mancini
Afacerea Chivu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9441_a_10766]
-
și i-au căzut o grămadă de dinți, încât la douăjopt de ani a rămas o umbră a ceea ce a fost." (p. 196). Nici Mite nu se simte prea bine în urma apropierii de spurcăciunea oacheșă și roșie-n obraz, cu duhoarea ei infernală și privirea încleiată de duhori otrăvite. Întorcând camera către cel ce o manipulează, observăm că autorul, la rândul lui, este afectat de această prezență malignă, care se insinuează în roman și ajunge să i-l contamineze. Subtilitatea lui
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
dinți, încât la douăjopt de ani a rămas o umbră a ceea ce a fost." (p. 196). Nici Mite nu se simte prea bine în urma apropierii de spurcăciunea oacheșă și roșie-n obraz, cu duhoarea ei infernală și privirea încleiată de duhori otrăvite. Întorcând camera către cel ce o manipulează, observăm că autorul, la rândul lui, este afectat de această prezență malignă, care se insinuează în roman și ajunge să i-l contamineze. Subtilitatea lui Radu Aldulescu constă nu doar în redirecționarea
Viață de câine (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9518_a_10843]
-
de creveți ne-au semnalat atelierul lui Tellier și Saki Bar. Câțiva metri mai departe, Thierry explora filonul mai opulent de la Club Shiltan - ziare străine, plicuri "par avion", pachete de Camel macerate - și sonda prudent în direcția hotelului nostru. Căldura, duhoarea infernală și mai ales vulturii ne distrăgeau atenția; de îndată ce ne opream să răsuflăm un pic sprijiniți în lopeți, vulturii țopăiau înspre noi cu țipete slabe, scârboase, amăgiți de acea imobilitate promițătoare, până când un bulgăr bine țintit îi făcea să-și
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
magmă cleioasă, albicioasă, care se amesteca cu propria lor ființă, unindu-le Într-o formă incoerentă, Într-o zbatere nedefinită. Se auzeau zgomote ciudate: un amestec confuz de râgâituri Înfundate și sâsâieli, urmate de gemete prelungi, tot mai stinse. O duhoare puternică, dulce-animalică Îl izbi În față. Se retrase Îngrozit când surprinse capul bătrânei Întors spre el, cu o privire languroasă, satisfăcută. Începu să alerge din nou. Avea cămașa udă În spate, iar În auz distingea o muzică cu tonalități ridicate
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Îmi aprind o nouă țigară. Închid ochii și nu trag decât un fum, adânc inspirat. O stare violentă, de greață totală, urcă iute În mine. Vomit exploziv, ca o arteziană dementă. O vomă colorată, aburindă, asemeni unui mozaic plin de duhoare, care mă zgâlțâie din toată ființa. Ies din bucătărie Împiedicat. Dincolo de ușa de la intrare se aud tot mai multe voci amestecate, pițigăieli si văietături, urmate de alte ciocănituri, de strigăte și amenințări. Vin parca dintr-altă lume. O lume străină
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
Cerul întunecat le bătea în ceafă, ploaia îi ustura prin hainele ude. Picioarele lor amorțite înaintau unul după altul, purtând, pe bocanci, greutăți imense de noroi negru. Se simțeau exilați pe o planetă străină, iar planeta își trimitea spre ei duhoarea de pământ putrezit, înmuindu-se sub tălpile lor. Crampele din stomac îl făcură pe Emil să se oprească și să se adune tot în jurul burții. Daniel îl văzu, se întoarse spre el și scoase din rucsac un pachet de biscuiți
Soarele răsare din televizor by Carmen Dominte () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1323_a_2718]
-
stiu vinovat dă seva!" " Da' cine a scăpat păhăruțu' ăla dă țuică pă jos, dă să umpluse toată casa dă miros, ă? Trăznea, nu alta. Și apucă-te, Cateluțo, și șmotruiește, dășchide toate ferestrele să să facă corent, să iasă duhoarea dân casă..." "Ei, las', las' că nu si-a părut rău după aia...", surâde junele-prim seducător și insinuant, degajând o masculină siguranță de sine. Madam Cateluța strânge din buze, arborând o înaltă ținută morală. Căzu câteva clipe pe gânduri, după
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
mă ști/ țărână'n risipire din zemuri verzi, fetide/ sorbit pe întuneric de lacome-anelide,/ redat ispitei albe și reci de-a nu mai fi.// Am mai trăit eu veacul demultului păgân/ când putrezeam în carnea strămoșilor din mine,/ și din duhori și drojdii și sângiuri uterine/ mă îmbiam luminii să-i poposesc la sân" (citat după Lucian Vasile Bâgiu, p. 97). În al doilea capitol tematic - cel despre proză -, Bâgiu realizează, din perspectivă naratologică, o analiză strânsă asupra ineditului roman Străinii
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
peste cele două băltițe mărimea 38 care se străduiau să-mi contureze sandalele... Mă îndepărtez de locul faptei... Metrou. Scările. Să-mi trag puțin sufletul... V-am zis ce greață mă încearcă? Nu e nici o figură de stil, probabil diversitatea duhorilor de pe drum mi-a venit de hac. Și mi-a zis Virgil să nu le combin! Așa... Ce remarcam? Ce căutam? Stilul ziceam... asta caut. Îl tot caut, printre trend-uri, fashion-iconuri, street chip&chic-uri, vedete, starlete, sexi-adolescente, reviste
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9221_a_10546]
-
învîrtească cu tot cu cameră, în timp ce o nouă senzație de vomă i se instalează în gît. Cu ochii împăienjeniți, reuși după o ultimă sforțare supraomenească să se agațe de marginea pervazului și să privească în măruntaiele nopții. Prin nările transpirate își adulmecă duhorile de rachiu pe care stomacul i le pompează afară prin esofag ca pe niște baloane invizibile. Este convins că nu va mai ajunge la capătul suferinței, că viziunea sa este mai învolburată ca de obicei, iar demonii care de fiecare
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]