6,803 matches
-
voastră să nu fie în înțelepciunea oamenilor, ci în puterea lui Dumnezeu”; 1 Cor., 2, 13: „Pe care le și grăim, dar nu în cuvinte învățate din înțelepciunea omenească, ci în cuvinte învățate de la Duhul Sfânt, lămurind lucruri duhovnicești oamenilor duhovnicești”; 1 Cor. 2, 1-5: „Și eu, fraților, când am venit la voi și v-am vestit taina lui Dumnezeu, n-am venit ca iscusit cuvântător sau ca înțelept. Căci am judecat să nu știu între voi altceva, decât pe Iisus
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
care lumea a fost răstignită, cum este cu putință ca ceva din cele din lume să le dea pricină de laudă?” (PSB 17, 535; PG 31, col. 509); Hom. in mart. Maman., 2: „Lauda mucenicului este însăși bogăția harurilor lui duhovnicești. Nu putem să lăudăm pe mucenic folosindu-ne de legile retorice ale cuvântărilor de laudă profane. Nu putem vorbi de părinții și strămoșii străluciți ai mucenicului, că e rușinos cu propria sa virtute. De obicei legile retorice profane cer ca
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
proprii ale fiecăruia să formeze izvorul cu vântărilor de laudă” (PSB 17, 583-584; PG 31, col. 592); Hex., 1, 10: „simpla ta credință să-ți fie mai puternică decât argumentele logice” (PSB 17, 82); 3, 8: „Nimeni să nu compare duhovniceasca noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine, răpirea ca act al lui Hristos, prin care omul e atras
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
până acum a prezenței dumnezeiești, care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești (πρός τά ϑειότερα)”<footnote Ibidem, col. 992Β
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Niciuna din plăcerile cunoscute în lume nu poate fi comparată cu (cea provocată de) petrecerea harului în suflet. Această petrecere este asemenea unui prânz împărătesc, la care oamenii se bucură și se veselesc, o veselie de negrăit. Este asemenea bucuriei duhovnicești, trăită de mire și mireasă. (În această stare oamenii) sunt ca niște îngeri fără trup; trupul lor fiind atât de ușor (atât de înduhovnicit), ei socotesc că nici n-au trup. Uneori, (astfel de oameni) se desfată și sunt ca
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Și creștinii cei desăvârșiți care sunt captivați și îmbătați după bine, și ei au libertate a voinței; datorită acesteia, ei sunt încercați de multe rele, (dar) se îndreaptă spre ceea ce este bine”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omil. XXVII, 9, în PSB, vol. 34, p. 217. footnote>. „La fel și cei „îmbătați” de divinitate, deși plini și încătușați de Duhul Sfânt, nu sunt constrânși de vreo putere, ci au libertatea de a se întoarce și de a
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
nepătruns, de lucruri minunate, pe care gura omenească nu le poate rosti. (În acel moment, pe bună dreptate, poate), rugându-se să zică: «O, de s-ar duce și sufletul o dată cu rugăciunea»”<footnote Sf. Macarie Egipteanul, Cele cincizeci de omilii duhovnicești, omilia a VIII-a, 1-2, traducere de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu, în col. Părinți și Scriitori bisericești (PSB), vol. 34, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1992, p. 126-127. footnote>. Însă, dacă un astfel
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice Urcușul duhovnicesc spre Dumnezeu presupune o adevărată luptă pe plan spiritual cu noi înșine, cu diavolul și cu atracția manifestată de materie asupra trupului material. În literatura patristică ni se relatează cu bogăție de amănunte formele diferite de manifestare a omului căzut
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ne curățim, iluminăm și desăvârșim. În timp ce demonii însămânțează în noi necontenit gândul păcatului, pentru a ne subjuga mintea, sfinții, cunoscând „semănăturile dracilor”, îi povățuiesc pe oameni cum să se ferească de unele ca acestea. În felul acesta, ne descoperă armele duhovnicești, tehnicile, tacticile și strategiile de luptă, cele mai perfide și mai viclene metode de ispitire ale demonilor, precum și diferitele uneltiri ale acestora și ne arată toate suișurile și coborâșurile luptei cu patima, până la cele mai mici amănunte, pentru că necunoașterea vicleniilor
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 59. footnote>. De aceea, în cartea înțeleptului Iov stă scris: „ispită e viața omului pe pământ” (Iov 7, 1). Lupta duhovnicească nu este deloc ușoară, fiindcă ea necesită întotdeauna efort maxim. Însă, în final, lupta împotriva păcatelor are ca scop asigurarea izbânzii milostivirii și restaurarea în acest mod a sănătății sufletului<footnote Lyonnet, Stanislas & Gervais, Pierre, art. în Dictionnaire de Spiritualité
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
col. Filocalia sau culegere din scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți, ilumina și desăvârși, vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 301. footnote>, iar Evagrie Ponticul ne descoperă că, dintre dracii care se împotrivesc urcușului nostru duhovnicesc, cei dintâi sunt cei încredințaȚi cu poftele lăcomiei pântecelui, cu iubirea de argint și cei care ne momesc cu slava de la oameni, iar ceilalți vin după aceștia pentru a lua în primire pe cei răniți de ei, fiind, de pildă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
să-i ispitească<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte despre nevoință, cuv. 51, în Filocalia..., vol. X., Edit. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1981, p. 266. footnote>. Iar pe cei simpli și fără cercare și experiență duhovnicească, Dumnezeu nu îngăduie diavolului să-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
-i ispitească ca și pe cei sfinți, căci El știe că aceștia nu sunt pregătiți și nu pot să înfrunte ispitele mari ale diavolului. Numai cei ce se roagă mai stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
stăruitor și au ajuns la o anumită treaptă a urcușului duhovnicesc, sunt tulburați de ispite înfricoșate și sălbatice, dând războaie greu de purtat. Un iubitor de înțelepciune filocalică Sfântul Ignatie Briancianinov făcând referire la ispitele celor ce duc o viață duhovnicească înaltă, vorbește despre „o ispită necunoscută oamenilor răspândiți, cunoscută numai monahilor care duc o viață cu luare-aminte. Mai ales ea este cunoscută nevoitorilor care se îndeletnicesc cu rugăciunea minții. Cel mai neînsemnat cuvânt, cel mai neînsemnat lucru din domeniul lumii
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
teologice, nici de timpul îndelungat. Toți călugării trebuie să se păzească cu sârguință, dar mai ales cei zăvorâți și cei însingurați”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, op. cit., p. 66. footnote>. De la Avva Ammona, ucenicul marelui Antonie și urmașul său în conducerea duhovnicească a monahilor din centrul monahal Pispir, de pe malul stâng al Nilului, aflăm că „ispitele sunt îngăduite credincioșilor adevărați, pe când cei fără ispite sunt falși credincioși, care poartă îmbrăcămintea credinței, dar nu trăiesc cum cere credința”<footnote Avva Ammona, Cuvinte filocalice
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
cerem sfat. Sfântul Paisie Velicikovski, cel mai mare propagator al filosofiei patristice din secolul al XVIII-lea și cel care a tradus Filocalia din limba greacă în limba slavonă („Dobrotoliubie”) în anul 1793, declanșând astfel o amplă mișcare de renaștere duhovnicească întemeiată pe întoarcerea la Părinții filocalici și rugăciunea lui Iisus, referindu-se la cauzele îngăduirii ispitelor de către Dumnezeu, învață că „după a Sa rânduială sloboade Dumnezeu spre suflete cercarea prin multe feluri de ispite și de suferințe, ca să fie arătat
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Anastasia, București, 1996, p. 20. footnote>. Dumnezeu îngăduie să fim ispitiți, ca să nu mai greșim, să nu ne înălțăm cu gândul, ci să ne cunoaștem neputința<footnote Ibidem, p. 174. footnote>. Referindu-se la ofensiva dracilor împotriva nevoitorilor, același autor duhovnicesc, iubitor de frumusețe netrecătoare și însetat de viața veșnică și de dobândirea ei, menționează că „dracii sunt ca vânătorii, aleargă acolo unde văd că este vânat. Se reped unde văd partea slabă a sufletului și nu se depărtează, nici nu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
nevinovat. Urmează încuviințarea sau consimțirea, care, odată acceptată, duce la păcat, iar din acesta se naște robia, apoi urmând patima, care duce la deprindere prin obișnuința cu ea, făcând să se pornească la faptă de la sine<footnote Petru Damaschinul, Învățături duhovnicești, în Filocalia..., vol.V, Edit. Humanitas, 2001, pp. 175-176. footnote>. Isihie Sinaitul enumeră patru trepte, începând de la un gând neînfrânat și până la fapta păcătoasă: atacul, însoțirea, consimțirea, fapta sensibilă. Sfântul Ioan Damaschin numără șapte trepte: atacul, însoțirea, patima, lupta, robirea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
bun pentru călcarea fiarelor și a lighioanelor iadului și pentru ca, atunci când se va smulge neghina, să se rupă și grâul și să se arunce în foc”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., pp. 10-11. footnote>. Referindu-se și el la războiul duhovnicesc, care este una dintre cele mai adânci realități a vieții noastre, Sfântul Ignatie Briancianinov, între alte descoperiri pe care ni le face, ne descoperă una din înșelătoriile diavolilor cele mai subtile și viclene: „Demonii se silesc să intre în comuniune
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
toată noaptea și alte fapte bune la care abia ajung cei desăvârșiți. 2. De jos ne ispitim de diavoli prin moleșeală și lenevire la lucrarea faptelor bune, slăbindu-ne astfel voința, rațiunea, mustrarea conștiinței, bărbăția și stăruința în lupta cea duhovnicească. 3. Din stânga ne ispitesc diavolii prin patimi trupești de tot felul, prin beție, lăcomie, zgârcenie, mânie, ură, răzbunare și tot felul de răutăți trupești și sufletești. Se numesc așa pentru că vin direct de la diavolul și fiecare își dă ușor seama
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
zicând la fiecare: „Doamne, iartă-mă pentru numele Tău cel sfânt”. Iar de suntem bolnavi sau este Duminica, când nu e îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
îngăduit să facem metanii, să zicem cuvântul acesta în locul celor 49 de îngenungheri<footnote Sf. Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, răspunsul 168, în Filocalia..., vol.XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990, p. 204. footnote>. Suntem îndemnați de Părinții cei duhovnicești să nu ne încredem niciodată în odihnă, atâta vreme cât ne aflăm în această lume. Nici să ne încredem în noi înșine atunci când observăm că ne-am liniștit pentru o vreme de războiul patimilor, pentru că „viclenii vrăjmași se ascund o vreme cu
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
rugăciune curată, poate numai cea a buzelor, care e abia e prima treaptă; dacă n-avem rugăciune, n-avem dragoste; dacă n-avem dragoste, nu tronează în inima noastră nici smerenia, etc. Deci, dacă nu avem asceză, nu avem putere duhovnicească. Apoi să evităm pricinile și să fugim de locurile unde am păcătuit. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]