20,245 matches
-
bluzele-si sfîșie Polka e o nebunie Partenerii se tot schimba Raiu-n iad ți se preschimba E oră închiderii, ora finală. Sîntem singuri și romantici Cidrul curge-n stropi tomnatici Sfîntul Duh întreabă de friptură Luna-noata dezbrăcată Noaptea-i dulce, parfumata Sigur vei avea o aventură. Deci vîrtej și roată iară Jos la șerpi și sus pe scara Sus în turnul orelor de gală, Totul brusc s-a petrecut: Un plîns, un geamăt, un sărut Poartă iubirii s-a crăpat
Leonard Cohen in traducerea lui Mircea Cartarescu by Mircea Cărtărescu () [Corola-journal/Journalistic/13754_a_15079]
-
cultura pop. Se pare - aflăm din film - că a avut o aventură și cu Troțki, în perioada exilului său mexican: este picant să-l vezi pe marele teoretician/revoluționar în pat cu o femeie pătimașă ca Frida, șoptindu-i vorbe dulci și-apoi trecînd la dictarea unor fraze care încep cu democrația socială... Dincolo de partea anecdotică, filmul lui Julie Taymor este un exemplu fericit de cum poate fi pusă, pe ecran, o personalitate artistică atît de colorată ca Frida: fără prudențe inutile
De X ori femeie by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13751_a_15076]
-
țâșnească și mai ales fără sufrageria lui Dumnezeu) face dovada că pledoaria mea nu bate în pustiu, că e cu putință îndreptarea unghiului și găsirea țintei serioase Poezia: "Un gând tremurător/ copilăros/ Ca o splendidă răsărire pe pământ/ De fire dulci de iarbă-abia născute/ În medieval avânt/ Spre o lumină fermecată vie/ Din cenușiul vetust/ Spre aparentă ideală veșnicie// Se-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei dimineți/ Dă grijuliu peste doi
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
putem impune și pe acesta. În cazul contrar, deficitul bugetar pe anul 2004 va depăși cuantumul de 3, nouă legiuit, și în loc să intrăm în Uniunea Europeană în 2007 ne-am rândui în lotul Bosniei-Herțegovinei, Croației, Albaniei, de care, oricum, ne leagă dulci legănări istorice. Câștigând alegerile din 2005, 2010 și de ce nu și mai încolo, P.S.D.-ul ne va ține trează speranța, lărgindu-ne treptat accesul la drepturi taxate. Ca și acum, vom avea demnitari cu venituri puțin peste zece mii de euro
Într-o armonie fără cusur by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13811_a_15136]
-
bararăm noi singuri. Dar asta ne privește. Prietenul cârcotaș mai zice: observați când a început tărășenia?...Prima din secolul 20... Păi, în octombrie. Luna când încep să se facă și socotelile definitive din pragul iernii. Octombrie, visătorul, - am făcut cu dulcea lui lumină, cu marile proiecte ale culesului abia încheiat... Bine, bine, ajunge, mă întrerupe, nervos amicul, lasă-mă cu poezia, să trecem la fapte poruncește sever. Să deducem de aici deduse el singur că rușii suferă de un rău de
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
dintr-o dată/ în cameră./ prin crăpătura ușii se strecoară singură/ pisica cu ochii aprinși, fosforescenți./ cineva totuși cîntă deși nu-i prezentă/ decît vocea lui liniștită.// precum s-ar aprinde lumina" (seară Întreaga psihologie auctorială poartă, în cazul de față, dulcea povară a copilăriei pe care o cifrează, cu care se joacă de-a v-ați ascunselea, dar de care nu se poate elibera. Nu e nimic sentimental (dimpotrivă, grafia sentimentală e ștearsă minuțios, cu guma), dar fuga de expresia imediată
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
avea lizieră/ arbori de jur împrejur/ mușchi verzi/ precum polul nord/ ar fi fost pretutindeni" (nord). Viața are irizări de basm: "cum trece un vultur veacul/ nesățios de carne./ «dacă nu mă găsești în anul acesta/ caută-mă în altul».// dulce ca o prietenie în jurnalul/ celui timid te-am căutat/ și nu erai acasă.// noaptea slobozi cîinele/ care-ți și ia urma./ luna pe streașină/ plină de grație.// întorci capul./ prea tîrziu" (secolul XXI). Acest "prea tîrziu" e încă un
Efectul copilăriei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13843_a_15168]
-
acele locuri sunt trecuți pentru totdeauna în eternitate. Să treci pe sub fereastra sau ușa atît de cunoscute conștient fiindcă acolo nu mai locuiește nimeni. Cînd moare o epocă este prima carte „de bătrînețe" a lui Dan Ciachir. O carte de dulci aduceri aminte și triste melancolii care demonstrează că și în comunism existau zone în care viața avea un farmec al ei. Dan Ciachir, Cînd moare o epocă, Editura Anastasia, București, 2003, 126 pag.
Călătorii în lumea de ieri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13865_a_15190]
-
secol XX Șerban Foarță dă o prospețime postmodernă lumii lui I.L. Caragiale. Dar spiritul lui Caragiale a îmbibat întreaga cultură română de ieri și de azi. El poate corupe versuri devenite loc comun după primii ani de școală („Mult e dulce și sărată/ brânza ce mâncăm,/ altă brânz-adevărată/ ca ea nu aflăm./ Chiar și-atunci cînd este iască/ sau duhnește a seu,/ mîncați brînză românească,/ pentru Dumnezeu"- Caragialeta bis p. 8 ) sau poate lua în bășcălie jargonul tehnic de ultimă oră
Vă place Foarță? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13840_a_15165]
-
țipa cocoși isterici, Răsăritul e-o paiață Care joacă pe biserici. De asemenea, mai găsim loc și pentru o a doua minunată poezie scrisă de Păstorel În care-și cântă principalele plăceri ale domniei sale: Cântecul drumețului Cu ghitara și paharul, Dulce-i țara. Cu paharul și ghitara, Treci hotarul. Inimioarii Îi stingi para, Cu paharul. Și-i alini cumplit-amarul, Cu ghitara. Și-așa trece iarna, vara, Vieții cât suim calvarul, Cu paharul, cu ghitara, Cu ghitara, cu paharul. În 1972, la
115 ani de la nașterea lui Păstorel Teodoreanu. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Culicovschi () [Corola-journal/Journalistic/81_a_340]
-
în urma lor. De acolo am zărit în penumbra holului, coborând treptele unei scări interioare de lemn, o fată îmbrăcată ca și Gretel din povestea cu cei doi copii pierduți în pădure și atrași de zgribțuroaică în cursa căsuței de turtă dulce. Deși mai întâlnisem în orașul acela, unde se vorbea mai ales nemțește pe străzi, destule doamne îmbrăcate altfel decât în orașul meu, purtând un mic șorț alb pe fusta înflorată, pentru întâia oară vedeam o fată ieșind dintr-o poveste
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
-i călcând liniștit deasupra brazilor de pe colina învecinată. Le vedeam lucind alămurile...Odată ajunși acolo, deasupra pâlcului negru de brazi, se lăsau lin în jos și, deodată, auzeai limpede, auzeam atât de limpede, cu inima toată deschisă, în așteptare, melodia dulce, visătoare, a cornului. O auzeau și ceilalți muzicanți rămași acolo jos, pe terasă, lângă noi, de vreme ce îi răspundeau: clarinetele în registrul lor grav și bașii și contrabașii. Dar nu puteau împiedica, acoperi, înfrânge prin puterea, prin mulțimea lor apropiată, chemarea
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
zadar mă holbam să-i descopăr undeva deasupra bazinului, a brazilor. Pe unde s-au strecurat, mi-era cu neputință să înțeleg. Căci deodată, de acolo din luminișul dintre brazii de pe colina învecinată s-a auzit, ca de obicei, melodia dulce a cornului. Nu mai zboară, nu mai zboară!" - am strigat izbucnind în lacrimi. "Cine, ce nu mai zboară, iubitule?" - întreba îngrijorată Matata, mângâindu-mă pe creștetul chilug, cercetându-mi fruntea dacă nu am cumva febră. Dar eu n-o puteam
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]
-
cel negru" între tristețile de marcă ale unei nopți de revelion, dar și el s-a risipit pe dată, ca și prezența "martorului blând la nunta Apelor", care n-a mai avut rezonanță și nici importanță în peisajul moldav, întotdeauna dulce, din Despre Orașul meu. ( Romel-Ion Vulpeș, Onești) * Toate bune și frumoase, activitățile extrașcolare, studiul, traducerile, patima bună a lecturii. Versurile însă nu trec deocamdată de nivelul general hărăzit adolescenților: "Un vânt se strecoară/ Mintea o-nconjoară/ Pereții se despică în
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13994_a_15319]
-
va înțelege și va gusta în mod special Hoțul de orhidee, în regia celui care a reușit să intre "în pielea lui John Malkovich", Spike Jonze. Filmul nominalizat la Oscarul pentru cel mai bun scenariu e tocmai despre scriere, despre dulcele coșmar al căutării de sine pe calea căutării cuvintelor ( coșmarul cuvintelor care nu încap în idei, al ideilor care nu încap în cuvinte, și al sinelui care nu încape în nimic)... Doi scenariști ( Charlie Kaufman și Donald Kaufman) au scris
Gemeni hollywoodieni by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14019_a_15344]
-
bararăm noi singuri. Dar asta ne privește. Prietenul cârcotaș mai zice: observași când a început tărășenia?... Prima din secolul 20... Păi, în octombrie. Luna când încep să se facă și socotelile definitive din pragul iernii. Octombrie, visătorul, - am făcut - cu dulcea lui lumină, cu marile proiecte ale culesului abia încheiat... Bine, bine, ajunge, mă întrerupe, nervos amicul, lasă-mă cu poezia, să trecem la fapte poruncește sever. Să deducem de aici deduse el singur că rușii suferă de un rău de
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
cerșea fără să ceară, fără să scoată un cuvânt. Când vremea era năpraznică, intra în biserică la adăpost, rămânând în colțul cel mai bine umbrit, privind de departe la lume, la icoane, la sfinții pictați pe pereți. Când timpul era dulce, se așeza în pridvorul bisericii Visarion, stingheră, de-o parte, neamestecându-se cu ceilalți săraci care ocupau locul cel mai mănos în vadul trecătorilor. Ea rămânea nemișcată pe locul ei, în vreme ce toți ceilalți se mișcau de colo-colo, zgribuliți în răcoarea
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
împietrit, în crengile arborilor seculari, ceramică de Korunt, kertescolaci colorați cu șofran, scoși direct de pe sulurile acelea ca niște falusuri de neam prost, muzică îndrăcită, chestiile astea de in se poartă acum în draci, în oglinjoara unui iepuraș de turtă dulce îmi întrezăresc o clipă copilăria, nici nu știu ce să cred, mușc cu lăcomie din aluatul dulce și năvălește în mine surîsul bunicilor, chipul tînăr al părinților, pasul apăsat și vocea răstită a țiganilor care vin să colecteze cotele și să laude
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
sulurile acelea ca niște falusuri de neam prost, muzică îndrăcită, chestiile astea de in se poartă acum în draci, în oglinjoara unui iepuraș de turtă dulce îmi întrezăresc o clipă copilăria, nici nu știu ce să cred, mușc cu lăcomie din aluatul dulce și năvălește în mine surîsul bunicilor, chipul tînăr al părinților, pasul apăsat și vocea răstită a țiganilor care vin să colecteze cotele și să laude belșugul pe care-l va aduce colectivizarea, muzica se ridică iarăși la ceruri ca fumul
Sf. Gheorghe de Sf. Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13991_a_15316]
-
suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, IV, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 381) Martiriul dovada iubirii de Dumnezeu „Este foarte plăcut ... a pătimi pentru Hristos și dulce e primejdia, când are ca motiv iubirea de Dumnezeu”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului Ioan, cartea a zecea, capitolul al doilea, în PSB, vol. 41, p. 967) „Nici unul dintre oameni nu L-a iubit pe Hristos atât
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
prigoanei, pentru că el este cauza luptei, a pagubei, a dușmăniei, a judecății”. (Clement Alexandrinul, Stromatele, stromata a IV-a, cap. X, 76.1.-76.2., 77.1.-77.2., în PSB, vol. 5, p. 269) „Căci, deși e un lucru dulce pentru sfinți a pătimi pentru Hristos, primejdia nu e voită, însă trebuie suportată când e adusă de vreo necesitate. De aceea ne și poruncește să ne rugăm ca să nu cădem în ispită”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Evanghelia Sfântului
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
suferim tot felul de chinuri: să fim trași pe roată, să fim răsuciți, să fim arși de vii!” (Sf. Vasile cel Mare, Omilii și cuvântări, omil. a XIX a, IV, în PSB, vol. 17, p. 537) „Aspră-i iarna, dar dulce-i paradisul! Dureros e înghețul, dar plăcută odihna! Să suferim puțină vreme, și sânul patriarhului ne va încălzi! Să schimbăm o singură noapte cu toată veșnicia! Să ardă piciorul, ca să dănțuiască veșnic cu îngerii! Să se desprindă mâna, ca să aibă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
-i oasele sfărâmate? Cine, fiind pus necontenit pe jăratic? Cine, fiind aruncat în căldarea cea de pe foc? Arată-mi de acestea. A muri cineva prin otravă este totuna cu cel ce doarme, căci această moarte se zice că este mai dulce decât somnul. Dacă însă au și suferit oarecare munci, totuși a pierit lauda lor, căci s au prăpădit pentru niște pricini urâcioase, unii pentru că vorbeau ascultătorilor de cele neîngăduite, alții fiindcă erau prinși în fapte necinstite, și alții iarăși, nefiind
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
odihnă și arvună a comorilor cerești, odată ce ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin nădejdea celor viitoare și omoară (copleșește) simțirea durerii prezente”. (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre rânduiala cea după Dumnezeu (a vieții) și despre nevoința cea adevărată, în PSB, vol. 29, p. 481-482) „Și chinurile le ducem mai ușor atunci când
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
și a suferit acolo mucenicia și de acolo a fost adus iarăși în Antiohia, V, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 382-383) „Mucenicul se asemăna cu o chitară, care, sub loviturile chinurilor scotea dulce cântare. Călăii stăteau în jurul lui și-i zdrobeau trupul, dar el, fiind lovit, slobozea ca un instrument de aramă de pe buzele sale cântarea credinței; l-au atârnat pe lemn și-l scrijeleau, dar el îmbrățișa lemnul ca pe pomul vieții
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]