92 matches
-
ape salmastre. l=4,55 mm. 5 Berosus bispina Reiche & Saulcy (fulvus Kuw.) Corpul galben-maroniu, ventral negru mat. Antenele, palpii și picioarele galben-roșcate. Vârful penultimului sternit abdominal prezintă 2 dințișori depărtați unul de altul. Element halofil, întâlnit și în ape dulcicole. l=4,5-5,5 mm. F 8 Genul Hydrobius Leach Corpul oval, dorsal convex. Capul voluminos, cu ochii mari, puternic bombați, prevăzuți cu pori setigeri. Antenele scurte, formate din 9 articole, dintre care primele 6 sunt glabre, iar următoarele 3
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
sensibile la lumină. Evident heterotrofe, briozoarele sunt microfage, hrănindu-se cu organisme mici precum protozoarele [90]. O concluzie imediată - dar aparentă/parțială - este rolul benefic, ca factor de control al foulingului biologic. Majoritatea lor sunt forme marine, dar există destule dulcicole. Exoscheletul lor, calcaros de regulă, poate ajunge, la o colonie aflată în mediul său natural până la dimensiuni de câțiva metri, cu aspectul ramificat al unor arbuști [90]; în decursul timpului, briozoarele au creat și creează încă zăcăminte calcaroase [91]. Sunt
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
obturări ale conductelor de apă [90, 91], caz în care coloniile capătă alte aspecte, turtite, datorate curentului de apă [91]. Pătrunderea briozoarelor în conducte se realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în stadiul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
realizează prin statoblastele (un fel de germeni vegetativi, cuprinzând celule caracteristice viitoarelor țesuturi, specifici briozoarelor dulcicole), prezente în apă [91]. Astfel de cazuri au fost întâlnite în rețelele de distribuție a apei din orașele Hamburg, New York, București [42]. Unele briozoare dulcicole (din ordinul Lophopoda) au posibilitatea de a se deplasa, ce-i drept doar în stadiul de colonie tânără, în felul melcilor [91], ceea ce înlesnește diseminarea pe substrat. Au o mare putere de refacere în urma deteriorărilor suferite [91]. Au pretenții reduse
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
produs de oxidare MnO(OH)2 [32]. Speciile cele mai întâlnite, cu câteva caracteristici ce susțin cele arătate mai sus, sunt prezentate în tabelul 8, conform datelor din [16]. Un aspect general ce se desprinde din tabelul 8 este mediul dulcicol în care trăiesc, fără excepție, aceste bacterii. Alt aspect general este legat de faptul că fiecare gen este reprezentat de multe (în raport cu alte feluri de organisme implicate în foulingul și mai ales coroziunea biologică) specii (în tabel nu sunt amintite
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
mare număr de nuclei înglobați într’o massă citoplasmatică comună) ori cenobii (plasmodii cu o membrană comună). Toate trăiesc în mediul acvatic, fie acesta soluția solului; chiar acela care trăiesc pe ziduri, o fac doar pe acelea umede. Există specii dulcicole, dar și, în egală măsură, specii marine; acestea din urmă sunt și cele mai mari [16]; de fapt, cele mai evoluate alge se găsesc în mediul marin. Din punct de vedere sistematic, algele sunt repartizate în șase clase (în modul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un fouling biologic. Și aici, cu titlu anecdotic, amintim o informație apocrifă conform căreia pentru fundația Farului din Alexandria s’a optat, după încercarea în apa mării a diverse materiale de conctrucție, pentru sticlă. Totuși, studii desfășurate în medii acvatice dulcicole, cu grad de eutrofizare redus, similare mediului dintr’o instalație de răcire, au arătat că 24 de ore sunt suficiente pentru ca pe sticlă să se formeze un biofilm alcătuit din coci, bacili și spirochete, iar în cazul unei încărcături organice
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de 100%, limitarea dezvoltării unui fouling biologic, chiar anemic, în acel spațiu izolat/închis. Și, pentru asta, făcând referire la mecanismul biocenotic (v. §2.3.4.4.8), comparăm figura 71, care reprezintă oscilațiile diurne de rH la nivelul ecosistemului dulcicol, cu acelea ale ecosistemului salin, marin (fig. 106 [119]), recunoscut ca fiind extrem de conservator. Și, într’adevăr, oscilațiile într’un interval rH de patru unități (v. fig. 71) care pot cauza, și chiar o fac, o coroziune prin mecanism biocenotic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
al încrengăturii Lophophorata cu cochilia formată din două valve (scoici) brahipod - reprezentant al unei clase de crustacee inferioare; exemplu: dafnia, adică puricele de baltă briozoar - reprezentant al unei clase din încrengătura Lophophorata de animele mici, nevertebrate, marine sau mai rar dulcicole, sedentare și coloniale, unii cu exoschelet calcaros comun; dintre ei fac parte coralii C - concentrație catabolism - latură a metabolismului care, prin oxidarea substanțelor macroergice eliberează energia necesară organismului, proces însoțit de eliberarea în mediu a produșilor de reacție cenobiu - colonie
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin. Articolul 4 Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ministrul agriculturii, alimentației și pădurilor, Ilie Sarbu Anexă 1 LISTA cuprinzând speciile de pești dulcicole și migratoare și alte viețuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. crt. Denumirea comercială Denumirea științifică ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0 1 2 ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Avat Aspius aspius 2. Babușca Rutilus rutilus 3. Batca Blicca bjoerkna 4. Biban Perca fluviatilis 5. Caracuda
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
decor și Microrezervația de animale. În data de 1 mai 1958 a fost inaugurat primul Acvariu public din România, la Constanța; în prezent, acesta găzduiește 2 000 de reprezentanți din 60 de specii, clasați pe următoarele secții: secția marină, secția dulcicoli indigeni și specii exotice. Cea mai valoroasă colecție este cea de sturioni, în bazinul central cu o capacitate de 50 de tone, una dintre cele mai mari colecții din lume, multe exemplare, cu dimensiuni impresionante, depășind 25 de ani de
Agenda2004-25-04-turistica () [Corola-journal/Journalistic/282567_a_283896]
-
unele specii de melci continentale (Helix, Cepaea). În nisipurile care aparțin Chersonianului și argilele din partea superioară apare și scoica Unio. Motivul ocrotirii îl reprezintă bogata faună fosilă din gresiile și nisipurile lumaselice și caracterul ei de faună amestecată (specii salmastre, dulcicole și terestre). Fenomenul este unic în Sarmațianul din Platforma Moldovenească și printre puținele din țară și chiar de pe cuprinsul Paratethysului. Se adaugă identificarea celui mai vechi molar de cal fosil (Hipparion sarmaticum) din țara noastră. PÂRÂUL PIETREI BAZGA-RĂDUCĂNENI Încadrarea teritorial-administrativă
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
prezente ar fi producătorii primari. Diversitatea lor este foarte scazută în pădurile temperate și în pădurile boreale. În mediul marin, diversitatea supraspecifică este mult mai mare decat în mediul terestru. În mediul marin se întâlnesc toate încrengăturile cunoscute. În mediul dulcicol sunt 14 încrengături prezente, însă niciuna nu este endemică. În mediul marin 14 încrengături sunt exclusive marine. Din cele 35 încrengături prezente în mediul marin numai 11 se întâlnesc în ecosistemele de coastă, celelalte 24 sunt prezente în regiunile bentale
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
Dan Cogălniceanu, 1999. Oceanul planetar prezintă o diversitate specifică mult mai mare decat uscatul. Viața a aparut în mediul marin, în ocean, dar nu toate formele de viață au colonizat sau au supraviețuit și în mediul terestru sau în mediul dulcicol. În mediul marin au supraviețuit formele vechi. Acest lucru a fost posibil datorită faptului că în zonele bentale condițiile sau modificat mai mult 23 sau mai puțin. Oceanul planetar ocupă 2/3 din suprafața planetei și este locuit în tot
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
ecologic al speciei de broaște. La noi în țară, au pătruns spontan specii de ciuma apei (Elodeea canadensisă, originară din America și stabilită în majoritatea apelor dulci și bălților Dunării; bibanul soare (Lepomis gibbosusă, din America de Nord, 99 apare în apele dulcicole și gasteropodul Rapana thomasiana, din apele Japoniei, apare din 1950 și în Marea Neagră. Efectele pătrunderii unor noi specii În urma introducerii unei specii noi, aceasta poate evolua în mai multe direcții (Haury și Pattee, 1197, citat de Cogălniceanu, 1999Ă: indivizii introduși
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
în mai multe direcții. În primul plan se află Carcinologia, domeniu în care a publicat studii referitoare la grupul Crustacee-Amphipode din țara noastră, la sistematica, ecologia și zoogeografia lor. Un alt domeniu de cercetare a fost Hidrobiologia apelor marine și dulcicole, reprezentat prin cercetări privind viețuitoarele din ecosistemele acvatice, despre hidrologia, hidrobiologia și valorificarea lor complexă. De mare importanță este contribuția profesorului Sergiu Cărăușu la istoria biologiei românești, prin studii asupra vieții și operei marilor biologi Emil Racoviță, Grigore Antipa și
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]