99 matches
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare ale râurilor, în lacuri și bălți. Este
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
specii invazive sau introduse. În listă sunt incluși peștii osoși ("Osteichthyes"), peștii cartilaginoși ("Chondrichthyes") și ciclostomii ("Cyclostomata"). Lista cuprinde specii marine și salmastre. Apele salmastre litorale (în România complexul Razelm-Sinoe, melelele de la gurile Dunării) sunt populate de specii eurihaline, fie dulcicole, fie marine, precum și de specii migratoare. Speciile migratoare (peștii diadromi) întreprind migrațiuni periodice din mare în apele dulci (pești anadromi) și invers (pești catadromi). Pe litoralul românesc al Mării Negre au fost identificate 131 specii de pești (fauna piscicolă de la litoralul
Peștii din Marea Neagră () [Corola-website/Science/335109_a_336438]
-
hrănesc mai ales cu larve de țânțari și unele specii sunt întrebuințate în combaterea malariei. Pentru frumusețea lor, multe specii sunt crescute în acvarii. Ordinul ciprinodontiforme cuprinde 10 familii cu 109 de genuri și aproximativ 1013 specii (996 fiind primar dulcicole). În formă fosilă sunt cunoscute începând cu oligocenul. În apele naturale din România există 3 specii introduse: "Gambusia holbrooki" (gambuzie), "Poecilia reticulata" (gupi, gupie) și "Poecilia sphenops". CYPRINODONTIFORMES
Ciprinodontiforme () [Corola-website/Science/335335_a_336664]
-
Cleanul mic (Leuciscus leuciscus) este un pește dulcicol sau salmastricol bentopelagic cu o lungime de 10-16 cm (maximal 40 cm) și o greutate de 200-400 g (maximal 1 kg) din familia ciprinidelor. Poate trăi 16 ani. Această specie este un pește de apă dulce, de cârd; se întâlnește
Clean mic () [Corola-website/Science/331531_a_332860]
-
sau zglăvocul pestriț (Cottus poecilopus) este un pește dulcicol, de 6-10 cm (maximal 15 cm), din familia cotidelor. Poate trăi 8 ani. Este o specie comună bazinelor fluviilor Mării Negre (Dunărea, Nistru), bazinelor fluviilor Mării Baltice (Vistula, Oder) și provinciei circumpolare; răspândită în întregul bazin al Oceanului Înghețat de Nord (Obi
Zglăvoacă răsăriteană () [Corola-website/Science/331549_a_332878]
-
Porcușorul de nisip sau porconul, petrocul (Romanogobio kesslerii) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-11 cm (maximal 15 cm) lungime, din familia ciprinidelor, care trăiește în cursul mijlociu al râurilor de deal și șes din Europa: Nistrul și cea mai mare parte a bazinului Dunării. Poate trăi 5 ani. Numele genului "Romanogobio
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Porcușorul de vad sau chetrarul (Romanogobio uranoscopus) este un pește dulcicol bentopelagic, de 7-8 cm (maximal 13 cm), din familia ciprinidelor, care trăiește în râurile de munte și de deal din regiunea răsăriteană a bazinului dunărean. Numele genului "Romanogobio" vine din latina, "romano" = român, România + "gobius" = porcușor, adică "porcușori din România
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Porcușorul carpatic ("Gobio carpathicus") este un pește dulcicol bentopelagic, cu o lungime de 6-12 cm, din familia ciprinidelor. Are corpul fusiform, acoperit cu solzi mijlocii. Gâtul și pieptul lipsite de solzi până la marginea posterioară a bazei înotătoarelor pectorale. Pedunculul caudal înalt. Capul masiv, botul obtuz și fruntea bombată
Porcușor carpatic () [Corola-website/Science/331563_a_332892]
-
proprietatea de a mima mediul înconjurător. Colorația se schimbă foarte ușor, în funcție de culoarea fundului pe care trăiește peștele. le sunt răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
și destul de variat de pești marini și de apă dulce. Sunt în mare parte specii marine care domină apele de lângă țărm, inclusiv recifele de corali, dar care sunt, de asemenea, bine reprezentați în alte habitate acvatice. 23% sunt exclusiv pești dulcicoli. Acantopterigienii se cunosc din cretacicul inferior și triasic și au împreună cu scopeliformele, din care probabil deriva, caractere asemănătoare. Aproximativ jumătate din peștii vii aparțin acestui supraordin. Acantopterigienii includ aproximativ 14.800 de specii repartizate în 3 serii, 13 ordine, 267
Acantopterigieni () [Corola-website/Science/331603_a_332932]
-
este un gen de pești dulcicoli de talie mijlocie sau mică din familia ciprinidelor răspândiți în Eurasia în lacurile și râurile de munte și de la poalele munților și de deal, mai rar în apele limpezi și nepoluate din râurile de câmpie. Pești de dimensiuni mici, având
Telestes () [Corola-website/Science/331646_a_332975]
-
de gasterosteiforme prin faptul că acești pești au capul și botul mai dezvoltat, primele 5-6 vertebre alungite și sudate între ele. Reprezentanții acestui ordin sunt pești marini litorali, răspândiți de-a lungul țărmurilor mărilor calde și temperate, unii au devenit dulcicoli. Cele mai vechi fosile de singnatiforme cunoscute datează din eocenul inferior (cu 48-50 de milioane de ani în urmă) colectate din straturile fosile din Monte Bolca, nordul Italiei. Ordinul singnatiforme include 5 familii: Mai mulți sistematicieni au inclus singnatiformele ca
Singnatiforme () [Corola-website/Science/335727_a_337056]
-
și împerecherea. Ciclul evolutiv probabil cu 2 gazde intermediare. Primele gazdele intermediare sunt necunoscute, larvele sunt găsite în peștii teleosteeni marini (probabil a doua gazdă intermediară sau gazdă paratenică). Parazitează în intestin, majoritatea la peștii selacieni marini, unele la peștii dulcicoli sau la amfibieni și reptile. "Pedibothrium longispine" și "Anthobothrium cornucopia" sunt parazite în intestin la selacieni. În acest ordin sunt incluse 60 genuri și circa 800 de specii descrise, repartizate în 7 familii (Cathetocephalidae, Disculicipitidae, Prosobothriidae, Dioecotaeniidae, Onchobothriidae, Phyllobothriidae și
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
un vertebrat, cel mai adesea un pește. Numai în mod excepțional speciile acestui ordin parazitează la o singură gazdă (deci fără gazdă intermediară). Acest ordin cuprinde circa 280 specii parazite la animalele vertebrate din toate clasele: pești osoși (marini și dulcicoli), amfibieni, reptile, păsări și mamifere, inclusiv la om . Speciile mai importante sunt: "Diphyllobothrium latum" (botriocefal), "Ligula intestinalis", "Caryophyllaeus mutabilis", "Schistocephalus solidus", "Spirometra erinacea euopaei", "Bothriocephalus" sp., "Eubothrium" sp., "Triaenophorus" sp. Sistematica ordinului este controversată. Tradițional se recunosc 6 familii în cadrul
Pseudofilide () [Corola-website/Science/333623_a_334952]
-
este un vierme cestod pseudofilid, parazit ca adult în intestinul păsărilor ihtiofage, iar ca larvă plerocercoidă în cavitatea generală la peștii dulcicoli și în special la unele ciprinide. Viermele adult are formă de panglică, lungă până la 1 m, dar neîmpărțită în proglote, deși, în interior organele genitale se repetă într-o lungă serie liniară. Ciclul evolutiv cuprinde trei gazde, din care două
Ligula intestinalis () [Corola-website/Science/333658_a_334987]
-
păduri, inclusiv în pădurile boreale nordice. Câteva specii sunt endemice pentru regiunile montane, iar șoarecii de munte ("Alticola") se întâlnesc până la 6000 m deasupra nivelului mării în Himalaya. Șobolanii de apă ("Arvicola") și bizamul ("Ondatra zibethicus") trăiesc în habitate acvatice dulcicole: în râuri și lacuri cu apă stătătoare. Șobolanii de apă se întâlnesc chiar și în lagune estuariene salmastre și mlaștinile costale. Lemingii trăiesc la latitudini nordice extreme, întâlnindu-se în taiga și tundră. Arvicolinele din Europa (incluzând și speciile din
Arvicoline () [Corola-website/Science/333685_a_335014]
-
eurihalin din infraclasa holosteilor ("Holostei") înrudit cu amia ("Amia calva"). Fosilele peștelui aligator datează din cretacicul inferior (cu peste un 100 milioane ani în urmă). Este cel mai mari peste din familia lepisosteidelor ("Lepisosteidae") și printre cei mai mari pești dulcicoli din America de Nord. Peștii aligator sunt adesea menționați că "pești primitivi" sau "fosile vii", deoarece ei au păstrat unele caractere morfologice ale strămoșilor lor mai vechi, ca valvula spirală din intestin, care este prezentă și la rechini, și prezența unei respirații
Pește aligator () [Corola-website/Science/333796_a_335125]
-
directă. Creierul e primitiv. Encefalul este slab dezvoltat și are o structură simplă. Chiasma optică lipsește. În urechea internă nu există decât două canale semicirculare, cel orizontal lipsind. Această supraclasă reprezentata azi printr-un număr de aproximativ 50 de specii, dulcicole sau marine, cuprinde două clase, cărora unii autori le dau rangul de subclase, ordine sau de subordine : petromizoni (Petromyzones sau Hyperoartia) și mixine (Myxini), dintre aceștia, în apele României se găsesc reprezentanți numai ai primului ordin, grupați într-o singură
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
Păstrăvul de munte sau păstrăvul indigen ("Salmo trutta fario"), denumit adesea și păstrăv, este un pește dulcicol răpitor din familia salmonide ("Salmonidae"), din apele curgătoare reci de munte, din Europa (bazinul Oceanului Atlantic, bazinul mărilor Baltice, Nordului, Negre, Caspice, Mediterane) și Asia Mică. Este o specie criofilă (temperatura optimă 14°-16°) și oxifilă și trăiește numai în ape
Păstrăv de munte () [Corola-website/Science/332031_a_333360]
-
Păstrăvul de lac (Salmo trutta lacustris) este un pește răpitor lacustru dulcicol din familia salmonide ("Salmonidae"), din lacurile reci din nordul Europei (Peninsula Scandinavică, Ladoga, Onega), din Alpi și Caucaz. De obicei se găsește în lacurile ce trec de 1800 m altitudine. Păstrăvul de lac este socotit ca o formă a păstrăvului
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
este un gen de pești anadromi sau dulcicoli de talia mare sau foarte mare, din familia acipenseride ("idae") răspândiți în regiunea holarctică și Asia estică. Au corpul alungit, gros în partea anterioară, comprimat lateral în cea posterioară. Solzi ganoizi există numai în regiunea caudală, în rest corpul este
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
Gambuzia sau gambuzia orientală ("Gambusia holbrooki", "Gambusia affinis holbrooki") este un pește mic vivipar, dulcicol, din familia "Poeciliidae", din apele stătătoare sau lent curgătoare, puțin adânci. Este originar din America de Nord, de unde a fost adus și în Europa. În România gambuziile au fost aduse pentru prima oară în 1927 din Hamburg de către profesorul D. Mezincescu, apoi
Gambuzie () [Corola-website/Science/336606_a_337935]
-
, numite popular câre, este un gen de pești dulcicoli, bentonici, de talie mică din familia cobitidele ("Cobitidae"), reofili, din apele curgătoare din estul și sudul Europei, Caucaz, nordul Italiei, bazinul caspic, bazinul aralic, Irak și Iran. Genul "" a fost numit în cinstea ihtiologului rus Leonid Pavlovici Sabaneev (Леонид Павлович
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
și lacurile de acumulare din bazinele mărilor Neagră, Azov, Caspică și Aral. În Europa a fost găsit în râurile din Rusia, Ucraina, Polonia, Austria, Ungaria, România, Moldova, Turcia, Germania, dar și în Iran. Este un parazit comun în intestinul ciprinidelor dulcicole, în special la plătică ("Abramis brama"). A fost găsit în intestinul următoarelor specii de pești: "Leuciscus cephalus" (clean), "Leuciscus idus" (văduviță), "Abramis brama" (plătica), "Gobio gobio" (porcușorul comun), "Rutilus rutilus" (babușcă), "Acipenser nudiventris" (viza), "Sander lucioperca" (șalău), "Neogobius melanostomus" (strunghil
Aspidogaster limacoides () [Corola-website/Science/336807_a_338136]