5,695 matches
-
iarbă o aripă Pe cînd celaltă-n soare se-nfășura mai pură. C-un măr zvîrlit în mine putea orice fecioară Să mă doboare palid în fragedele plante Și să mă lege-n lanțuri subțiri de diamante Ca să-mi sărute trupul dumnezeiesc de ceară. O pînză de paianjen mi se părea pe umăr Atît de grea dar mîna n-o ridicam s-o scutur. Și mă mîhnea o gîză și zile fără număr Simțeam pe suflet umbra lăsată de un flutur. Iar
Jurnal de adolescent by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9540_a_10865]
-
rumega molcom. Acum îl am la ceai, abia așteaptă să mă bage și pe mine sub patrafirul de spovedanie; soarbe zgomotos din ceașcă, vorbește gâjâit și miroase greu, comme une bęte de somme. Îmi lămurește personal expresivitatea teologică a semnului dumnezeiesc de la 2 ianuarie; fenomenul a fost extrem de explicit, zice, a reprodus pe cer aureola care tivește icoana Pantocratorului pe tavanul bisericii noastre, a reprodus-o exact! E semn că trebuie să ne cucernicim, să îngenunchem sub sfânta icoană din naos
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
1935, când un neobișnuit curcubeu circular a apărut împrejurul turlei bisericii Sf. Silvestru în momentul în care sumedenie de credincioși ieșeau de la slujba de prăznuire. Fenomenul, petrecându-se chiar în ziua de hram a lăcașului, a fost considerat ad-hoc minune dumnezeiască. Ulterior, în săptămânalul ŤLuminať, părintele Dumitru a argumentat această interpretare arătând că un curcubeu inelar cercle-en-ciel nu are nimic de a face cu fenomenul natural omonim, care apare exclusiv arc-en-ciel; și doar vara, după ploaie, niciodată iarna. Este de remarcat
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
el să zboare așa, cu chipul de om, prin univers. Însă mă gândesc mai ales la sculptarea lumii ca lume. Să iei lumea și s-o sculptezi după gândul și după dorința ta. Și să faci din ea o lume dumnezeiesc de frumoasă. În fața căreia Însuși Dumnezeu, dacă El o fi Creatorul acestei lumi, să se minuneze și să se revolte. (tare) Să-i pară rău că El nu a făcut-o atât de frumoasă. Să-i fie rușine și să
Brâncuși. In: Editura Destine Literare by Ștefan Dumitrescu () [Corola-journal/Science/76_a_300]
-
acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu” (τοῦ θεοῦ τὴν ἐμφάνειαν
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Doctrine et histoire, 2, 2, Paris, 1953, col. 1872 sq.; apud Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
descrie această iubire, iubire care e în esență o dorință de unire cu Cel iubit, Sfântul Grigorie folosește atât ἔρως cât și ἀγάπη”<footnote Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 136. footnote>. Și erosul (ἔρως), ca manifestare a iubirii dumnezeiești, sub formele ei cele mai înalte, duce tot la unire, dar în alt chip. El implică totdeauna o ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P.
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ieșire a sufletului din sine însuși, o „strămutare a sufletului în Dumnezeu”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, VI, P. G. XLIV, col. 889D. footnote>, cu un cuvânt, extazul. Acesta este opus experierii de până acum a prezenței dumnezeiești, care avea loc printr-o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
o tot mai profundă pătrundere a sufletului în sine însuși, unde afla pe Dumnezeu prin harul Său. Această acțiune de ridicare a sufletului peste sine și, în general, desfășurarea întregii vieți duhovnicești în această fază, se datoresc exclusiv harului, iubirii dumnezeiești, ca dar de sus. Sub raportul eforturilor proprii, sufletul a intrat acum, așa cum zice Sfântul Maxim Mărturisitorul, „în ziua a VII-a a odihnei de puterile naturale”, „în Duminica vieții îndumnezeite”, sau „Sâmbăta odihnei”<footnote Dumitru Stăniloae, Membru de onoare
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Macleod, Allegory and Mysticism in Origen and Gregory of Nyssa ..., p. 365. footnote>. Sfântul Grigorie folosește expresiile „beția trează” (νηφάλιος μέθη, în latină - sobria ebrietas), sau „trezvia beată”, pentru a exprima starea omului îmbunătățit duhovnicește și plin de înțelepciunea vinului dumnezeiesc. Nu este vorba despre beție, în sensul de consecință gravă a consumului de alcool, ci este o stare de o mare luciditate, bucurie, veselie, seriozitate și entuziasm, urmare a legăturii iubirii noastre cu Dumnezeu.. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae face câteva
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
acest text și menționează că beția trează sau trezvia beată este o expresie paradoxală prin care Sfântul Grigorie - și, după exemplul lui, alți Părinți următori - descriu starea complexă și totodată echilibrată a omului înaintat duhovnicește. Omul, „umplut de înțelepciunea vinului dumnezeiesc trăiește o bucurie care-l îmbată, dar care-i dă totodată o mare luciditate. El e entuziast și treaz, vesel și serios, încântat la culme de lumina marii înțelegeri dobândite și plin de răspunderea și de seriozitatea pe care o
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Dumnezeu, nu-i o scufundare de bacantă în esența socotită una cu esența proprie, în sens panteist. Pagini frumoase despre deosebirea mistică între mistica panteistă a lui Plotin și cea creștină, care are ca bază dogma iubirii celor trei Persoane dumnezeiești neconfundate, se găsesc în cartea lui Georg Koepgen, Die Gnosis des Christentums, 3 Auflage, Spee-Verlag, Trier, 1979, p. 70. El vede mistica creștină adevărată, curat păstrată numai la părinții răsăriteni, în vreme ce în Occident consideră că a fost afectată de panteism
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ea vedea în El pe Fiul ... Noi ne închidem față de un lucru care pentru Biserica veche era hotărâtor și prin care ea se deosebea de monoteismul iudaic. Simțul pentru viața trinitară a lui Dumnezeu, pentru întrepătrunderea reciprocă și referirea Persoanelor dumnezeiești întreolaltă s-a pierdut la noi... Pentru noi Dumnezeu a devenit o noțiune fără conținut»”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 110, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>. Sfântul Grigorie utilizează „beția” pentru a se referi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
a lor de dragostea ce o simt pentru Dumnezeu”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, nota explicativă nr. 571a, în Filocalia ...., vol. X, București, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1981, p. 454. footnote>, iar „beția dumnezeiască și lucidă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, X, P. G. XLIV, col. 992B. footnote> este și o anticipare a fericirii cerești. Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat, dar nu e același în toți, ci în acord cu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
vol. I, traducere de Olimpia Berca, Timișoara, Editura Amarcord, 1997, p. 311-312. footnote>. Beția sobră care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin, la fel și cea duhovnicească produce o strămutare spre cele mai bune, „spre cele mai dumnezeiești (πρός τά ϑειότερα)”<footnote Ibidem, col. 992Β și omilia a V-a, P. G. XLIV, col. 873Β. footnote>. Așa s-a îmbătat odinioară și marele David, când, ieșind din sine și aflându-se în extaz, a văzut frumusețea nevăzută. Așa
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
e nebun, ci spune vorbe înțelepte și drepte<footnote Magistrand N. V. Stănescu, Cunoașterea lui Dumnezeu la Sfântul Grigorie de Nyssa, în Studii Teologice, Anul X, 12/1958, p. 36. footnote>. Asemenea și fericitul Pavel a fost în astfel de beție dumnezeiască și trează la Iope, când a contemplat pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
pânzătura evanghelică (Fap. 10, 10-17)<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, omilia a X-a, P. G. XLIV, col. 989C-992A. footnote>. Este „... acea beție prin care li se întâmplă oamenilor extazul (ieșirea) din cele materiale, spre ceea ce este dumnezeiesc<footnote Idem, Tâlcuire amănunțită la Cântarea Cântărilor, omilia a IV-a, în PSB, vol. 29, p. 183. footnote>”. Omul își depășește propria natură, își schimbă starea: „din muritor, devine nemuritor, din pieritor nepieritor, din trecător etern, într-un cuvânt, din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ani. Fiindcă dracul este meșter în a vâna sufletul și noi nu cunoaștem toate meșteșugirile lui, de aceea trebuie să ne trezvim”<footnote Sf. Paisie Velicikovski, op. cit., p. 160. footnote>. Pentru a ne feri de ispite și a discerne gândurile dumnezeiești de gândurile venite de la diavol, Părinții filocalici ne sfătuiesc ca, atunci când vrem să săvârșim o faptă și nu știm dacă e după Dumnezeu sau nu, să ne întrebăm ce-ar zice Dumnezeu despre acea faptă. Apoi să ne gândim ce
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
contra ispitelor, ne spune că, dacă nu dormim (în sensul de nelucrare duhovnicească) putem să-i punem și noi celui rău curse și lațuri mai mari și mai înfricoșate: rugăciunea, cântarea, privegherea, smerenia, slujirea aproapelui, mila, mulțumirea și ascultarea cuvintelor dumnezeiești<footnote Ioan Carpatinul, Capete despre mângâiere, cap. 51, în Filocalia..., vol. IV, Edit. Humanitas, București, 2000, p. 139. footnote>. Dar, în relevarea remediilor, cel mai mult insistă Părinții pe rugăciune. Cursele diavolului și ispitele „pot fi învinse numai prin puterea
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
drumul spre serviciu sau spre școală, ori când așteptăm autobuzul, decât să naștem nervi și păcate când acesta întârzie, mai bine ne-am ruga, luminându-ne astfel mintea și curățindu-ne sufletul, care, hrănit cu rugăciunea, naște cuvinte înțelepte, gânduri dumnezeiești și bucurii de nedescris. Căci rugăciunea este „lucrarea demnă de vrednicia minții sau cea mai bună și mai curată întrebuințare a ei”<footnote Evagrie Ponticul, Capete despre rugăciune, în Filocalia..., vol. I, Edit. Humanitas, București, 1999, p. 97. footnote>. Deci
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
a Cărui voință și lucrare este viața ființelor”, omul, abătându-se spre ceea ce este contrar binelui și prăbușindu-se în întunericul păcatului și în umbra morții, devia de la scopul creării sale și anume, acela de a se face părtaș bunurilor dumnezeiești” (μέτοχος τῶν θείων ἀγαθῶν γενέσθαι)<footnote Doctorand Constantin M. Iana, „Învățătura despre Întrupare în «Marele cuvânt catehetic» al Sfântului Grigorie de Nyssa”, în Studii Teologice, Anul XIX (1967), Nr. 5-6, p. 310. footnote>. Transformarea naturii umane întărite de Hristos prin
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
creată pentru a intra în comuniune cu Dumnezeu<footnote J. A. McGuckin, The strategic adaptation of Deification in the Cappadocians ..., p. 104. footnote>: „Or, dacă omul de aceea a fost adus pe lume, ca să se facă părtaș (μέτοχος) la bunurile dumnezeiești, în mod necesar urmează că, așa cum a fost zidit, el e și capabil de a se putea împărtăși din ele. Căci după cum ochiul ajunge să guste părtășia (κοινωνία) razelor luminoase prin aceea că firea a pus în el o putere
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
fost zidite, încât potrivit conformației și a felului propriu de viață, fiecare să-și găsească mediul corespunzător de viețuire, unele în aer, altele în apă. De aceea și omul, care a fost zidit pentru a se putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia să aibă sădită în el o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
putea bucura de bunurile dumnezeiești, trebuia să aibă sădită în el o înrudire firească cu Cel din care se împărtășește. De aceea a și fost înzestrat cu viață, cu rațiune, cu înțelepciune și cu toate bunătățile pe care numai firea dumnezeiască le are, pentru ca fiecare din acestea să trezească în el dorul după Dumnezeu cu care se știe înrudit. Dar, întrucât veșnicia este una din bunătățile cu care e înzestrată firea dumnezeiască, trebuia din capul locului ca să nu fie lipsită de
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]