4,278 matches
-
anumit raport, judecătorul - În afară de dreptul penal unde domnește principiul nulla poena sine lege (nici o pedeapsă fără lege) - trebuie să recurgă la interpretare prin analogie sau, În lipsa normelor aplicabile prin analogie, la principiile generale ale dreptului. Aici, mai cu seamă criteriul echității poate avea o influență Întinsă și binefăcătoare, Întrucât trebuie să se determine norma cu privire directă la cazul particular, adică În vederea exigențelor care se nasc din Însăși natura lucrurilor. Obligația judecătorului de a recurge la ajutorul analogiei sau, dacă este
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
de doctrinele lui jus naturale care nu au putut prevedea formele de libertate cu totul noi (ale invențiilor moderne), cum este, de pildă, Presa. Aplicarea mecanică a legilor conduce la cea mai mare injustiție (nedreptate). De aceea este necesară utilizarea echității, ca un corectiv al generalității legii, adică un fel de „justiție mai bună decât cea legală”, prin faptul că aceasta, prin generalitatea sa, nu se poate adapta Întotdeauna În mod perfect fiecărui caz posibil. În actul de aplicare, norma trebuie
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
se adapteze, să se plece și „să urmeze sinuozitățile cazului” (De ex. faimoasa riglă folosită În construcțiile Lesbosului, la care face referire Aristotel, riglă care alcătuită dintr-o materie maleabilă, putea să măsoare formele cele mai neregulate ale obiectelor). Aidoma, Echitatea nu cere ca norma juridică să fie Încălcată, ci vrea numai ca ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, astfel Încât să corespundă funcției și scopului său. Acolo unde va lipsi norma, În numele Echității se poate cere ca judecătorul să
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
cele mai neregulate ale obiectelor). Aidoma, Echitatea nu cere ca norma juridică să fie Încălcată, ci vrea numai ca ea să se adapteze diverselor contingențe de fapt, astfel Încât să corespundă funcției și scopului său. Acolo unde va lipsi norma, În numele Echității se poate cere ca judecătorul să instituie o normă nouă, potrivită cazului neprevăzut de judecată. Giorgio del Vecchio relevă că, Întotdeauna, a fost recunoscută o oarecare latitudine voinței prudente a judecătorului (de ex. Preotul roman etc). Desigur, În zilele nostre
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
roman etc). Desigur, În zilele nostre este mai greu să fie acceptată o astfel de perspectivă. O anumită libertate, totuși, Îi este lăsată judecătorului, fie și În dreptul penal (unde domnește principiul nulla poena sine lege - nici o pedeapsă fără lege!). Criteriul Echității poate avea o influență largă și benefică, deoarece trebuie să se determine norma benefică directă la cazul particular. Ajutorul analogiei este foarte important pentru judecător, ca și apelul la principiile generale de drept, când o controversă nu poate fi rezolvată
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
mult trecut; și oameni cu prea puțin. Primii au traversat, cum au putut, o epocă dramatică. Erau tineri la instalarea comunismului în România și aproape vârstnici la căderea regimului. Știind foarte bine, pe pielea lor, ce a însemnat "etica și echitatea socialistă", ei nu pot totuși să nu se arate perplecși când văd ce se întâmplă în jur. Spectacolul postrevoluționar li se pare, celor mai mulți dintre bătrânii de astăzi, de neînțeles. Ceva plasat între sordid și grotesc. Frecându-se la ochi, ajung
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
masterat, centre de cercetare etc. În statutul și programul unui asemenea centru (Centrul Interdisciplinar de Studii de Gen, din Timișoara), găsim sintagme ca: problematica de gen, identități de gen, politici de gen, categoria analitică a genului socio-cultural, componenta de gen, echitatea de gen (genderstudies.uvt.ro/statut). În prezentarea programului de masterat Gen și Politici Europene (SNSPA), apar: politica dreptății de gen, egalitatea de gen, combaterea discriminării de gen, europenizarea politicilor de gen etc. Se observă preferința pentru folosirea ca atribut
Genul din gramatici și cel din chestionare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9209_a_10534]
-
cu fiecare zi, iar contradicția dintre forțele progresiste și cele reacționare, imperialiste devenea tot mai acută. Se punea problema unor schimbări fundamentale, revoluționare În relațiile economice și politice internaționale, a unei noi ordini economice și politice mondiale, bazată pe egalitate, echitate, respectul independenței și suveranității naționale, neamestecul În treburile interne, renunțarea la forță sau la amenințarea cu forța etc. Cursa Înarmării luase proporții uriașe, cheltuielile militare atingînd valoarea record de 600 miliarde de dolari. Pe plan mondial, rata șomajului era În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu fi făcut și dumneata? Răspunde-mi repede. Nu ocoli răspunsul. Răspunde cu da sau nu. Domnule președinte și membri ai juriului, arestatul din boxă... — Vreau să vorbesc. Am ceva de spus. Sunt nevinovat. — Conform cărui paragraf? Care cod? Legea echității? Legea dijmei? Curtea Amiralității sau Tribunalul Regal? Răspunde-mi repede. Nu ocoli răspunsul. Răspunde prin da sau nu. Trei lovituri de ciocănel. — Gata, gata. Această frumoasă, Înfloritoare afacere, domnilor. — Stați o clipă. Vă spun. George. Capitolul III. Secțiunea 4. Paragraful
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
ori cu ce sau cu cine să ies, am preferat să stau în intimitatea cărților. Edenul paradisiac se află înaintea mușcării din mărul cunoașterii; după aceea, se naște conștiința răului, a binelui, a frumosului, a urîtului, a dreptății și a echității. Se naște nu de la sine, ori din sine, cum nici scînteia nu apare dintr-un singur element, sau din ciocnirea cremenei de lemnul putred. Abia cînd te-am întîlnit, cînd prin atitudinea ta ai reprimat în mine intenția de-a-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
fie completamente guvernat de ele. Psihologia mulțimilor arată măsura redusă în care legile și instituțiile influențează natura lor impulsivă și cât de incapabile sunt ele să aibă vreo opinie oarecare, în afara celor ce le sunt sugerate. Regulile derivate din pura echitate teoretică nu ar reuși să le conducă. Le pot seduce doar impresiile ce iau naștere în sufletul lor în mod provocat;” Prin simplul fapt că face parte dintr-o mulțime, omul coboară, prin urmare, mai multe trepte pe scara civilizației
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
deși piețele sunt instituții utile pentru aplicarea priorităților publice, ele sunt instituții inadecvate pentru stabilirea lor.” Pluralismul democratic „contopește forțele pieței, guvernului și cele ale societății civile pentru a menține un echilibru dinamic între nevoile sociale adesea concurente pentru menținerea echității și ordinii esențiale, producerea eficientă a mărfurilor și serviciilor, responsabilitatea puterii în fața cetățenilor, protejarea libertății umane și inovarea instituțională continuă. Acest echilibru își găsește expresia în piața reglementată, nu în cea liberă, și în existența unor politici comerciale care să
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Da, a continuat fata, e o idee bună să-l apărați pe acest sărman băiat deștept de la țară. Tot ce vrea el e să-și termine doctoratul și să dea Indoneziei o mână de ajutor pe calea justiției și a echității. Fabricând bombe. Ridicând În miez de noapte bărbații și femeile din casa lor și asigurându-se că n-o să se mai Întoarcă niciodată. Mick și-a dres vocea și și-a Înăbușit un hohot de râs. — Nu asta a vrut
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
națională. Art. 3. Principiile care guvernează învățământul preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt: (Este necesară eliminarea expresiei „preuniversitar și superior, precum și învățarea pe tot parcursul vieții”, pentru considerentele expuse la art. 1. a principiul echității în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare; Se impune înlocuirea sintagmei „accesul la învățare” cu sintagma „accesul la toate nivelurile și formele de învățământ”. b principiul calității în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv. (Pentru unitatea de reglementare, se impune modificarea textului, astfel: „Pentru finanțarea învățământului preuniversitar...”. Art. 9 (1 Principiile finanțării învățământului preuniversitar sunt următoarele: a transparența fundamentării și alocării fondurilor; b echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învățământ de calitate; c adecvarea volumului de resurse în funcție de obiectivele urmărite; d predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente și stabile; (Considerăm că se impune eliminarea principiului de la lit. d, întrucât are o exprimare care Ține
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
că acest text preia multe dintre principiile reglementate, cu titlu general, în cadrul art. 3, sens în care avem, din nou, dublă reglementare: a principiul autonomiei universitare; b principiul libertății academice; c principiul răspunderii publice; d principiul asigurării calității; e principiul echității; f principiul eficienței manageriale și financiare; g principiul transparenței; h principiul respectării drepturilor și libertăților studenților și ale personalului academic; i principiul independenței de ideologii, religii și doctrine politice; j principiul libertății de mobilitate națională și internațională a studenților, a
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
să respecte legislația în vigoare, carta proprie și politicile naționale și europene în domeniul învățământului superior; b să aplice și să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea și evaluarea calității în învățământul superior; c să respecte politicile de echitate și etică universitară, cuprinse în Codul de etică și deontologie profesională aprobat de senatul universitar (Încă o dată remarcăm utilizarea expresiei pleonastice „deontologie profesională”; d să asigure eficiența managerială și eficiența utilizării resurselor, în cazul universităților de stat, și a cheltuirii
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
de dezvoltare, evaluare periodică și coordonarea sistemului de biblioteci din învățământul superior. (Pentru considerente deja exprimate, se impune completarea textului, după cum urmează: „... Universitare, denumit în continuare, în cuprinsul prezentei legi, CNBU, are...” Art. 220 (1 Pentru monitorizarea eficienței manageriale, a echității și a relevanței învățământului superior pentru piața muncii, se stabilește, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referință pentru învățământul superior, corelat cu sistemele de indicatori statistici de
LEGEA EDUCAȚIEI NAȚIONALE by Teodora BANAȘ, Dan COJOCARU, Veronica DABU, Ștefan MILITARU, Brândușa POPA, Cristiana RADU, Ioana VOICU () [Corola-publishinghouse/Law/1625_a_2951]
-
Oricum, o lege funcționeaz... implacabil: o productivitate mai înalt... aduce cu sine creșterea salariilor. Dinamică salariilor este modelat... de factori ce impun praguri minime. În societ...țile moderne, Statul asistențial practic... salarii minime și ajutoare sociale. Intervin aici criterii de echitate și solidaritate social..., ce ar asigura ceea ce numim „coeziune social...”. În UE, desi presiunea globaliz...rii erodeaz... piloni ai Statului social, fundamentele r...mân în picioare. Exist... și ipoteza „salariului eficient” (efficiency wage theory emis... de Andrew Weiss, Janet Yellen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
rile UE o tar... unde salariile sunt așa de sc...zute? La aceast... întrebare retoric... se poate r...spunde simplu: ț...rile UE nu vor tolera practici de salarizare menite s... dezavantajeze flagrant muncă. Prin această înțeleg aspectul social, de echitate; exist... o legislație a muncii în Uniune, care ins... variaz... între ț...ri (noi ar trebui s... ne inspir...m, de exemplu, de la olandezi sau danezi); și exist... aspectul concurențial, în sensul respingerii unei forme de „dumping social”. Altfel spus
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
CAPITOLUL III [Despre principatele mixte] Secolul al XV-lea, în care a trăit Machiavelli, ținea încă de barbarie: erau preferate atunci funesta glorie a cuceritorilor și acele acțiuni în forță, care impuneau un anumit respect prin grandoarea lor, blîndeții și echității, clemenței și tuturor celorlalte virtuți; astăzi văd că umanitatea este preferată tuturor calităților unui cuceritor și lumea nu prea mai are demența să încurajeze prin laude pasiuni crude care duc la zdruncinarea lumii. Mă întreb: ce-l face pe om
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Machiavelli, al meu este Marc-Aureliu. CAPITOLUL VII [Despre principatele noi, care s-au cucerit cu ajutorul altora sau prin noroc] Comparați principele domnului Fenelon cu cel al lui Machiavelli și veți vedea, în primul, caracterul unui om cinstit, bunătate, dreptate, echitate, într-un cuvînt, toate virtuțile ridicate la rangul cel mai înalt. El pare a face parte din rîndul acelor inteligențe pure, despre care se spune că sînt potrivite pentru a conduce lumea întreagă. Veți găsi, la celălalt, ticăloșia, viclenia, perfidia
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la provocări: solidaritate și prevedere / 149 Capitolul V Reînnoirea politicilor familiale / 151 Politici familiale și evoluții recente ale contextului demografic / 153 Diversitatea politicilor familiale în Franța / 157 Politica familială și redistribuirea veniturilor. Dezbatere asupra coeficientului familial / 162 Politica familială și echitate orizontală. Dezbatere asupra costului întreținerii copilului / 168 Politica familială și locul de muncă. Modalități de supraveghere a copiilor / 174 Vedere de ansamblu asupra politicilor familiale în Europa / 180 Capitolul VI Problematica pensiilor / 189 Dificultățile sistemelor de pensie / 189 Limitele de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
model economic insuficient de concurențial și flexibil). Îmbătrânirea și societatea A priori, ponderea crescândă a "celor de peste 60 de ani" riscă să se facă văzută pe arena politică, respingând valorile de modernitate și readucând în discuție pactul social fondat pe echitatea între generații. Arena politică și valorile de progres Într-o societate pe cale de a îmbătrâni, reprezentativitatea și dialogul social își pot schimba felul de-a fi. Instituționalizarea bătrâneții ca a treia perioadă a ciclului vieții de către politicile publice coincide cu
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în profitul populației mai favorabile partidelor progresiste (mai puțini agricultori, mai mulți salariați, mai puțini catolici practicanți în Franța, mai multe femei active). Pe de altă parte, cohortele de baby-boom sunt mai înclinate să voteze pentru partidele numite progresiste (ibid.). Echitate între generații și coeziune socială Cu mărirea speranței de viață, coexistența a patru generații în sânul unor familii devine normă și se pune atunci problema raporturilor, întărite sau conflictuale, între aceste generații. Or, relațiile între acestea se află în centrul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]