2,734 matches
-
pensiune modernă, un restaurant cu mâncăruri tradiționale și un centru cultural; Casa cu Șindrilă, imobil reprezentativ pentru meșteșugarii de odinioară; Complexul hotelier „Sighișoara”, vechea primărie a orașului, ca și alte case - monument cu arhitectură deosebită. Se adaugă cele două construcții ecleziastice Biserica din Deal și Biserica Mânăstirii. Renumite sunt și turnurile cetății: Turnul cu Ceas, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Aurarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Cizmarilor și Turnul Fierarilor. Dintre acestea, Turnul cu Ceas, simbolul orașului, atrage cel mai mare număr de turiști. Sub
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
închipuire. Telegramele lui au rămas adevărate modele și, ori de câte ori suplețea spiritului său s-a lovit de dificultăți insurmontabile, îi scria lui Henric al IV-lea: "Sire, aveți succes! Roma va ceda!" Regele aprecia mult acest fel de a trata afacerile ecleziastice și făcea tot ce trebuia ca acestea să fie satisfăcute. Președintele Jeannin provenea din Ligă; el fusese slujitorul devotat al ducelui de Mayenne. Această fidelitate, unită cu probitatea și cu zelul depus în folosul binelui public, a făcut ca el
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
-i, un om de salon. Figură impasibilă, firea lui emana o bunăvoință oarecum banală, o ușoară luare în zeflemea, în conversație manifesta o bunăvoință care îi seducea pe toți cei care îl abordau. Dar el nu era nicidecum romanesc. Educația ecleziastică, care și-a lăsat amprenta asupra sa, îl apăra, ca o pavăză, împotriva oricărei slăbiciuni sentimentale. El a fost și a rămas întotdeauna un adevărat om al secolului al XVIII-lea. Toată viața s-a dovedit a fi un prieten
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
indivizilor și națiunilor (1796), Despre literatură luată în considerare în raport cu instituțiile sociale (1800), Delphine (1802), Corinne sau Italia (1807), Despre Germania (1810-1813). 12 Carles-Maurice de Talleyrand-Périgord (1754-1838). Cleric, om de stat și diplomat francez. Îndreptat la început spre o carieră ecleziastică, T. va fi episcop de Autun în perioada 1788-1790. Revoluția l-a determinat să părăsească clerul, devenind laic. Intrând în viața politică, va fi deputat, apoi chiar președinte al Adunării Naționale (februarie 1790). Ministru al Relațiilor Externe în perioada Directoratului
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de-a lungul aprinselor lor dezbateri asupra autenticității unor texte din Biblia ebraică, precum și a cîtorva Evanghelii din Noul Testament. Scrierile acceptate drept canonice căpătau automat autoritate sacră, în timp ce acelea respinse erau considerate apocrife, supralicitîndu-li-se caracterul îndoielnic. În mod evident, dimensiunea ecleziastică a noțiunii cuprindea ideea de origine și, totodată, pe aceea de valoare. Extracția divină a unui anumit text îi conferea o natură eschatologică, făcîndu-l valabil in aeternum. Cartea canonică (și, bineînțeles, autorul ei) devenea(u) transcendentă(e), ieșind din temporalitatea
Canonul oriental by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/8966_a_10291]
-
Iar dacă în plus ai o sensibilitate de tip scriitoricesc, adică o acuitate a percepției grație căreia amănunte pe care alții nu le văd ție îți sar în ochi, dacă așadar poți pune pe hîrtie căldura afectivă a unor detalii ecleziastice, atunci vei deveni cronicarul fidel al istoriei unei biserici. Vei fi legat de ea prin firele nevăzute ale revelațiilor pe care ți le-a prilejuit și îi vei deveni pînă într-atît de apropiat încît îi vei putea descrie decăderea. Îi
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
că nu există nici o ruptură, ca atunci cînd te ferești să numești forța a cărei prezență îți influențează hotărîtor gîndirea. Și cum credincioșii încep să se poarte după cum le dictează spiritul epocii, tocmai din el se va desprinde semnele declinului ecleziastic: prezența tot mai firavă a sătenilor la oficierea liturghiei, clătinarea rigidității moravurilor și ștergerea treptată a autorității preoțești. Totul tinde să semene cu o piesă convențională la care oamenii iau parte cu sentimentul din ce în ce mai stînjenitor că sunt complicii unui simulacru
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
lupă a blîndeții compătimitoare, sunt tot atîtea indicii ale unei căderi nedorite, dureroase și totuși cu neputință de ocolit. Toni Halter e intimul unei biserici căreia îi contemplă dispariția, aceasta e starea de spirit în care a fost scris Jurnalul ecleziastic.
Gustul resemnării by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9661_a_10986]
-
dintîi e limbajul simililiturgic, uleios și bine mirositor, bizuit pe verbe, sintagme, imagini și tonalități iudeo-bizantine, avîndu-și sursa atît în textele vetero cît și în cele neotestamentare. Nu e o uniformă, ci un stil. Nu e o "limbă de lemn" ecleziastică, ci o cale a unei productivități expresive, în raport cu care impunătoarele paradigme, departe de-a constitui zăgazuri, reprezintă stimulente. "Ceva asemănător, scrie Eugen Negrici în postfață, ne-a fost dat să descoperim la Antim Ivireanul, la care lunga ședere în intimitatea
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
de popoare se scriu cu majusculă. Titlurile de adresare și politețe se scriu cu majusculă. Numele de luni, anotimpuri și de zile ale săptămânii se scriu cu minusculă. Numele proprii de străzi, monumente, edificii, vapoare se scriu cu majusculă. Titlurile ecleziastice se scriu cu minusculă. Denumirile sărbătorilor civile și religioase se scriu cu majusculă. Când titlul începe cu un articol, se scrie cu majusculă și primul substantiv. Denumirile partidelor politice și ale altor organizații politice se scriu cu majusculă. Ø limba
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
și prin interesul pe care-l poartă chestiunilor speciale de știință”. Rezultă clar că Nicolae Iorga a discutat cu N. Cotlarciuc despre interesanta și strategica audiență, relatându-i cu lux de amănunte cursul dialogului cu suveranul român. Ascensiunea în ierarhia ecleziastică a profesorului de teologie începe în 1923, când, după ce intră în cinul călugăriei, la mănăstirea Putna, luându și numele de Nectarie, a fost ales, la 29 martie 1923, de Marele Colegiu al Cetății Albe și Ismailului, episcop, păstorind eparhia moldovenească
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
sisteme deosebite, după popoare și după diferite timpuri. Nici o știință juridică specială capabilă doar să ia În considerație o singură parte din sistemul dreptului public sau al dreptului privat, cum ar fi: dreptul constituțional, administrativ, penal, procesual, financiar, internațional sau eclesiastic, sau din dreptul privat: Dreptul civil și cel penal, așadar nici o știință juridică specială „nu poate să ne spună ce este dreptul ca universal”. Definiția dreptului În general e o cercetare care depășește competența oricărei științe juridice În parte; ea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
în acest sens nu s-a luat. Regimuri speciale de pensii pe categorii au fost create de atunci într-una. Chiar numai în domeniul pensiilor militare avem regimuri și legi speciale pentru jandarmerie, și aviație, iar în domeniul civil și eclesiastic avem legi și case speciale pentru pensii la C.F.R., la Ministerul Sănătătii, la Case autonome, precum și regimurile existente în provinciile surori, pe cari a trebuit să le menținem. Că lucrul este așa și trebuie să rămână astfel face dovadă textul
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93214]
-
Polonia sub comunism și sprijinul dat mișc...rii Solidarnoïä au contribuit la pr...bușirea sistemului totalitar. Dar fostul cardinal Karol Wojty...a, devenit în 1978 Papă Ioan Paul al II-lea, a dep...sit, prin mesajul s...u nu numai ecleziastic, cele dou... mari aliniamente ideologice ale secolului XX. A fost un mare încrez...tor în promovarea mișc...rii ecumenice în rândurile credincioșilor lumii, a ap...rât fondul conservator al gândirii catolice, fiind ins... în dialog permanent cu orient...ri filosofice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1898_a_3223]
-
unui principe înțelept să păstreze viu curajul supușilor lui, atît la începutul asediului, cît și în cursul lui, cu condiția, desigur, de a nu fi lipsit nici de provizii de hrană, nici de mijloace de apărare CAPITOLUL XI Despre principatele ecleziastice Ne mai rămîne să discutăm acum numai despre principatele ecleziastice; aici greutățile există înainte de a intra în stăpînirea lor, și dacă izbutești să le obții fie prin însușirile tale proprii, fie printr-o împrejurare norocoasă, le păstrezi și fără unele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la începutul asediului, cît și în cursul lui, cu condiția, desigur, de a nu fi lipsit nici de provizii de hrană, nici de mijloace de apărare CAPITOLUL XI Despre principatele ecleziastice Ne mai rămîne să discutăm acum numai despre principatele ecleziastice; aici greutățile există înainte de a intra în stăpînirea lor, și dacă izbutești să le obții fie prin însușirile tale proprii, fie printr-o împrejurare norocoasă, le păstrezi și fără unele și fără cealaltă; aceasta, pentru că principatele de acest fel se
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
da bătălii, a ataca sau apăra fortărețe este numai treaba marilor suverani; iar cei care vor să-i imite, fără însă a avea puterea necesară, seamănă cu acela care imita zgomotul tunetului și se credea Jupiter. CAPITOLUL XI [Despre principatele ecleziastice] Nu prea văd, în Antichitate, preoți deveniți suverani. Mi se pare că dintre toate popoarele despre care ne-au rămas oarecari mărturii, doar evreii au avut o suită de pontifi despotici. Nu este de mirare că, în cea mai superstițioasă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
decadenței Imperiului roman, Europa a fost o anarhie de barbari, totul s-a divizat într-o mie de mici suveranități. Mulți episcopi s-au făcut suverani, iar exemplul l-a dat episcopul de Roma. Se pare că sub aceste conduceri ecleziastice oamenii au dus-o destul de bine, căci principii electivi, principii ajunși la putere la o vîrstă avansată, conducătorii ale căror state sînt foarte limitate, precum acelea ale clericilor, trebuie să-și protejeze supușii, dacă nu prin religie, măcar prin politică
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
îi privează de cele necesare, pentru a preveni corupția și abuzurile pe care poporul are obiceiul de a le face cînd e îndestulat. Sînt, fără îndoială, legile Spartei, unde banul este interzis, cele care stau la baza principiilor celor mai multe state ecleziastice; cu deosebirea că prelații își rezervă folosirea bunurilor de care supușii sînt privați. Ei spun: Ferice de săraci, căci a lor va fi împărăția cerurilor. Și cum doresc ea toată lumea să fie salvată, au grijă să-i facă pe toți
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
venale (fără scrupule). (Christina) 31 Ce loc va dura atît, dacă e serios atacat fără să fie apărat? (Christina) Observația are valoare parțială, pentru că în finalul capitolului se pune accent și pe apărare. (N.ed.) 32 Toți principii de astăzi sînt ecleziastici. Toată Italia este în această stare, ca și o mare parte a Europei. (Christina) 33 Se poate nefericire mai mare decît aceea în care sînt popoarele Statului eclesiastic sub Inocențiu X? (Christina) 34 Alexandru VI era un mare papă, orice
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pune accent și pe apărare. (N.ed.) 32 Toți principii de astăzi sînt ecleziastici. Toată Italia este în această stare, ca și o mare parte a Europei. (Christina) 33 Se poate nefericire mai mare decît aceea în care sînt popoarele Statului eclesiastic sub Inocențiu X? (Christina) 34 Alexandru VI era un mare papă, orice s-ar spune. (Christina) 35 Astăzi nu mai există teamă nici de temporal nici de spiritual. (Christina) 36 "Nimic în lume nu este atît de nestatornic, atît de
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
introduceri (adesea polemice), de note și comentarii foarte personale. Limbajul său, destul de arhaizant, evită termenii tehnici și neologismele, considerate ca inadecvate spiritului ortodox. Clarității limbii române de astăzi el îi preferă „misterul”, uneori aburos și de neînțeles, al unei limbi ecleziastice de lemn. Doctor Philocalicus Numele lui Stăniloae va rămâne pentru totdeauna legat de cel al Filocaliei românești, la care a lucrat cu întreruperi jumătate de secol. Nichifor Crainic vorbea despre rugăciunea inimii și despre Filocalia lui Nicodim și a lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Întemeierea la Lyon, în timpul ocupației germane a acestei colecții de scrieri din Sfinții Părinți marchează o dată în istoria teologiei catolice a secolului XX240. Coordonatorii sunt doi iezuiți, Henri de Lubac și Jean Daniélou, iar colaboratorii se recrutează în toate mediile ecleziastice și universitare, după criteriul competenței. E vorba despre un proiect deopotrivă intelectual și spiritual: să li se redea Părinților, greci și latini (dar mai ales greci), influența pe care aceștia o cam pierduseră în formarea elitelor creștine, clerici și laici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
limbă greacă, în Occident înseamnă a juca o carte importantă în procesul reunificării, al ecumenismului, dat fiind că Părinții au furnizat Bisericilor ortodoxe mai ales întreaga „armătură” teologică și spirituală. 3. Revalorizarea patristicii trebuie să permită, de asemenea, „reorganizarea învățământului ecleziastic, mai ales al disciplinelor teologice”. 4. Această revalorizare e susceptibilă să opereze o reformă la nivelul vieții spirituale, eliberând spiritualitatea catolică de pietismul și moralismul edulcorat, caracteristic epocii și reancorând-o în dogmă, căci „Părinții îngemănează, într-un mod viu, teologia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Universitatea Tübingen din Germania. Numit de către Papa Ioan al XXIII lea consilier teolog oficial (peritus), a participat la Conciliul Vatican II între 1962 și 1965. Fiindcă a contestat infailibilitatea Papei, Vaticanul i-a retras în 1979 missio canonica, acreditarea didactică ecleziastică. Este coeditor al mai multor reviste și autor al unui număr impresionant de volume, traduse în mai multe limbi, printre care Projekt Weltethos, 1990 (Proiect pentru o etică mondială), Das Judentum (Iudaismul), Das Christentum. Wessen und Geschichte, 1994 (Creștinism. Esența
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]