6,773 matches
-
medicală. Orice femeie de vârstă reproductivă cu dureri abdominale, sângerare, hipotensiune, necesită un test de sarcină. Dacă pacienta este gravidă, medicul trebuie să facă tot posibilul să diagnosticheze sau să infirme o sarcină ectopică. Diagnosticul se bazează pe examenul clinic, ecografie, markeri pentru sarcină HCG, βHCG, progesteronemie. Există mai mulți algoritmi pentru diagnosticul sarcinii ectopice, rezultați din combinarea acestor teste, care au fiecare valoarea lor. Fiecare clinică trebuie să își facă algoritmul propriu de diagnostic din cunoașterea acestor markeri și posibilitatea
Revista Medicală Română by Seham Salama () [Corola-journal/Journalistic/92298_a_92793]
-
accesare a lor. Iată câteva tipuri de astfel de algoritmuri. În țările în curs de dezvoltare morbiditatea și mortalitatea prin sarcina ectopică rămâne ridicată tocmai din cauza unui management defectuos. Se observă că ordinea folosirii acestor metode este diferită. În practică, ecografia și dozarea βHCG este simultană. Dozarea progesteronului nu are aceeași valoare ca și HCG și ecografia. Atenție la chiuretajul care nu identifică o sarcină. Un studiu de cohortă pe număr mare de cazuri (10.000) a recomandat strategia optimă: examen
Revista Medicală Română by Seham Salama () [Corola-journal/Journalistic/92298_a_92793]
-
morbiditatea și mortalitatea prin sarcina ectopică rămâne ridicată tocmai din cauza unui management defectuos. Se observă că ordinea folosirii acestor metode este diferită. În practică, ecografia și dozarea βHCG este simultană. Dozarea progesteronului nu are aceeași valoare ca și HCG și ecografia. Atenție la chiuretajul care nu identifică o sarcină. Un studiu de cohortă pe număr mare de cazuri (10.000) a recomandat strategia optimă: examen clinic - ecografie - dozarea cantitativă a HCG. Atenție la sarcinile oprite în evoluție. Deși acești algoritmi par
Revista Medicală Română by Seham Salama () [Corola-journal/Journalistic/92298_a_92793]
-
dozarea βHCG este simultană. Dozarea progesteronului nu are aceeași valoare ca și HCG și ecografia. Atenție la chiuretajul care nu identifică o sarcină. Un studiu de cohortă pe număr mare de cazuri (10.000) a recomandat strategia optimă: examen clinic - ecografie - dozarea cantitativă a HCG. Atenție la sarcinile oprite în evoluție. Deși acești algoritmi par simpli, ei nu se respectă fie din „necunoaștere“, fie din imposibilitatea de realizare a acestor investigații, care totuși nu sunt costisitoare.
Revista Medicală Română by Seham Salama () [Corola-journal/Journalistic/92298_a_92793]
-
din cazuri). Dintre semnele clinice de hiperandrogenism cel mai relavant este considerat hirsutismul (60% dintre paciente) care este evaluat prin scorul Ferriman-Gallwey modificat (mFG). El poate asocia acnee (15-25%) și alopecie androgenică (5%). Aspectul micropolichistic al ovarelor se constată prin ecografie transvaginală la 75% dintre pacientele cu SOP, constând în: cel puțin un ovar cu volumul > 10 cm3 sau prezentând minimum 12 foliculi cu diametrul cuprins între 2-9 mm. Anomaliile gonadotropilor, obezitatea și rezistența la insulină nu fac parte din definiția
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
total - metodă cu rezultate variabile și cu acuratețe scăzută. Se consideră sugestivă pentru diagnostic prezența a cel puțin unui ovar cu volumul > 10 cm (3) / prezentând minimum 12 foliculi cu diametrul cuprins între 2-9 mm. Aspectul caracteristic este detectat prin ecografie transvaginală la 75% dintre paciente . Totuși, este recunoscută rata relativ mare de rezultate fals-pozitive. În legătură cu diagnosticul SOP este important de menționat că o serie de anomalii prezente la un procent important dintre paciente cum ar fi : anomaliile gonadotropilor (LH crescut
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
masă corporală și nu hiperandrogenemia sau aspectul polichistic al ovarelor. Aspectul micropolichistic al ovarelor poate exista la adolescente asimptomatice, de asemenea ovarele cu aspect multifolicular reprezintă un stadiu evolutiv normal în această perioadă. Este important de reținut și faptul că ecografia transabdominală are rezoluție mai mică în detectarea anomaliilor decât cea transvaginală. De preferat hiperandrogenemia elementelor clinice cu excepția hirsutismului progresivOligo/amenoree persistentă minimum 2 ani după menarhă sau amenoree primară la 16 aniAspectul polichistic al ovarelor la ecografia transabdominală trebuie să
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
și faptul că ecografia transabdominală are rezoluție mai mică în detectarea anomaliilor decât cea transvaginală. De preferat hiperandrogenemia elementelor clinice cu excepția hirsutismului progresivOligo/amenoree persistentă minimum 2 ani după menarhă sau amenoree primară la 16 aniAspectul polichistic al ovarelor la ecografia transabdominală trebuie să se însoțească de creșterea volumului ovarian > 10 cm³ Dacă nu sunt întrunite criteriile de diagnostic, se impune monitorizare și reconsiderare dacă simptomele persistă. De asemenea, a fost propusă amânarea diagnosticului definitiv până la vârsta de 18 ani, dar
Revista Medicală Română by A. Ghemigian () [Corola-journal/Journalistic/92291_a_92786]
-
teren tarat, antecedente familiale etc.); istoricul bolii, cu evidențierea debutului afecțiunii, a simptomatologiei; examen clinic ORL complet, incluzând examenul complet al capului și gâtului; consulturi multidisciplinare, dacă a fost cazul; examene paraclinice (examen endoscopic, imagistică pulmonară); explorarea metastazelor nodulilor limfatici (ecografie, CT, RMN); examen anatomopatologic: biopsia preoperatorie, biopsia intraoperatorie a piesei de exereză și a nodulilor limfatici, examen histopatologic la parafină; examenul imunohistochimic, în unele situații; evaluarea stării de nutriție, vorbirii și deglutiției și/sau tratamentul, dacă a fost necesar. Toate
Revista Medicală Română by Alina Lavinia Antoaneta Oancea () [Corola-journal/Journalistic/92283_a_92778]
-
de la naștere și au crescut proporțional cu creșterea copilului. Din antecedente reținem nou-născut la termen, naștere normală, fără complicații intrapartum, peripartum sau postpartum. Probele de laborator (Hb, număr trombocite, probe de coagulare și VSH) au fost normale. S-a practicat ecografia de părți moi, care a evidențiat voluminoase formațiuni nodulare, etalate din plan hipodermic până la nivelul peretelui posterior, ajungând în contact cu organele parenchimatoase retroperitoneale, cu grosime între 1 și 2 cm, ce infiltrează musculatura dorsală (mușchii paraspinali de partea dreaptă
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
arteriovenoase. Ultrasonografia abdominală și transfontanelară nu evidențiază leziuni de tip vascular. În urma examenului clinic și ecografic se stabilește diagnosticul de hemangiom infantil profund și se instituie tratament cu Propranolol după evaluare cardiologică (măsurare tensiune arterială și frecvență cardiacă, electrocardiogramă și ecografie de cord) și determinarea glicemiei. Se începe tratamentul la vârsta de 2 luni cu 1 mg/kgc/zi și se continuă cu 1,5 mg/kgc după 1 lună sub atenta monitorizare a pulsului și tensiunii arteriale timp de 1
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
actuală, tratamentul se face conform recomandărilor Agenției Naționale de Securitate a Medicamentului (ANSM): instituirea tratamentului se face în spital, cu monitorizarea funcțiilor cardiace, nu mai devreme de ziua 35 de viață (vârstă corectată în caz de prematuritate), bilanțul preterapeutic include ecografia cardiacă, măsurarea tensiunii arteriale, frecvenței cardiace, a ritmului respirator și a glicemiei, tratamentul se începe cu doza de 1 mg/kgc/zi în două prize (dimineața și seara), pacientul fiind urmărit timp de 4 ore pentru a decela eventuale efecte
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
prezintă vascularizație, sunt localizate în regiunea cefalică a fătului și amprentează fața și regiunea temporoparietală a acestuia. Este vorba de o gravidă secundipară în vârstă de 28 ani, la care în timpul sarcinii s-au depistat bride amniotice, încă de la primele ecografii. Sarcina s-a monitorizat atent pentru a vedea consecințele prezenței bridelor la nivelul craniului fetal. Sarcina a evoluat până la 33 de săptămâni, iar nou-născutul a prezentat la naștere amprente ale prezenței bridelor fără caracter invalidant. Ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii trebuie
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
amniotice, încă de la primele ecografii. Sarcina s-a monitorizat atent pentru a vedea consecințele prezenței bridelor la nivelul craniului fetal. Sarcina a evoluat până la 33 de săptămâni, iar nou-născutul a prezentat la naștere amprente ale prezenței bridelor fără caracter invalidant. Ecografiile efectuate pe parcursul sarcinii trebuie să aibă o mare acuratețe, ceea ce permite o urmărire corectă și aprecierea corectă a prognosticului postpartum a fătului. Incidența se consideră a fi 1/1.200 de nou-născuți vii, se asociază în proporție de 50% cu
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
se pune diagnosticul de endometrită postpartum. Face tratament cu antibiotice și se practică chiuretaj uterin urmate de evoluție favorabilă. Ulterior pacienta rămâne gravidă spontan la 2 ani și 5 luni ani de la sarcina anterioară. În cursul monitorizării sarcinii actuale la ecografia de la 7 săptămâni nu s-a evidențiat nimic anormal. La 8 săptămâni de sarcină pacienta începe să piardă sânge pe cale vaginală în cantitate redusă și începe să facă tratament cu progesteron administrat intravaginal 600 mg/zi. La ecografia de 12
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
actuale la ecografia de la 7 săptămâni nu s-a evidențiat nimic anormal. La 8 săptămâni de sarcină pacienta începe să piardă sânge pe cale vaginală în cantitate redusă și începe să facă tratament cu progesteron administrat intravaginal 600 mg/zi. La ecografia de 12 săptămâni se constată o zonă anecogenă, cu aspect de semilună, de 44,1/15,4 mm la nivelul peretelui uterin drept, care a fost interpretată în contextul clinic ca un hematom decidual. Sarcina a evoluat ulterior fără nici un
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
se constată un tonus uterin bazal ușor crescut și contracții uterine dureroase rare nesistematizate, iar ecografic se observă prezența de multiple benzi amniotice. În urma tratamentului tocolitic administrat simptomatologia s-a remis. Discordanță între vârsta gestațională (21,2 săptămâni) și vârsta ecografi că (19,4 săptămâni). Craniul fetal situat la polul superior al uterului. La nivelul craniului, imediat deasupra orbitelor, se observă o structură (bandă amniotică) care amprentează craniul fetal. Fătul menține aceeași poziție la examinări succesive. Morfologia fetală în limite normale
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
structură (bandă amniotică) care amprentează craniul fetal. Fătul menține aceeași poziție la examinări succesive. Morfologia fetală în limite normale. O a doua opinie (la aceeași vârstă de sarcină) arată: Creștere fetală discordantă cu ultima menstruație. La 2 săptămâni se repetă ecografia și se constată că fătul s-a mobilizat din poziția fixă pe care o avea și prezintă mișcări la nivelul tuturor segmentelor, dar mai reduse. Se mai observă: benzi amniotice multiple (3 individuale evidențiate, 2 stânga mai groase și cu
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
au lăsat-o pe partea stângă a craniului și feței. În timp forma capului și-a revenit la normal. Nou-născutul nu a prezentat nici un fel de afectare la nivelul palatului dur sau moale. La 7 zile postpartum s-a efectuat ecografie de control care arată o involuție normală a uterului. Urmărirea ecografică cu mare atenție și acuratețe a făcut ca apreciarea asupra dezvoltării fătului să fie corectă. Astfel, aprecierea unei dezvoltări normale a structurilor craniene a fost reală. Faptul că s-
Revista Medicală Română by Liliana Neştianu () [Corola-journal/Journalistic/92300_a_92795]
-
un proces diseminat la nivelul întregului sistem circulator, în multe cazuri boala coronariană ischemică evoluează concomitent cu boala arterială periferică, ceea ce conduce, pe lângă scăderea speranței de viață, și la afectarea calității vieții. În acest sens, evaluarea procesului de ateroscleroză prin ecografie Doppler carotidiană are rolul de a evalua gradul de ateroscleroză carotidiană și, în funcție de acesta, de a stabili riscul de boală coronariană sau de boală arterială periferică. De asemenea, am comparat criteriul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală coronariană ischemică
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
În acest sens, evaluarea procesului de ateroscleroză prin ecografie Doppler carotidiană are rolul de a evalua gradul de ateroscleroză carotidiană și, în funcție de acesta, de a stabili riscul de boală coronariană sau de boală arterială periferică. De asemenea, am comparat criteriul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală coronariană ischemică cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene aterosclerotice. În decursul anilor 2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți hipertensivi fără evenimente cardiovasculare majore precum infarctul
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți hipertensivi fără evenimente cardiovasculare majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral, cu vârsta între 48 și 83 de ani, la care am evaluat procesul de ateroscleroză prin ecografie carotidiană și am determinat prevalența bolii coronariene ischemice și a bolii arteriale periferice în funcție de gradul de ateroscleroză, precum și relația dintre factorii de risc cardiovascular și grosimea intimă medie carotidiană. Din studiu a rezultat că rolul ecografiei carotidiene în predicția riscului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
procesul de ateroscleroză prin ecografie carotidiană și am determinat prevalența bolii coronariene ischemice și a bolii arteriale periferice în funcție de gradul de ateroscleroză, precum și relația dintre factorii de risc cardiovascular și grosimea intimă medie carotidiană. Din studiu a rezultat că rolul ecografiei carotidiene în predicția riscului de boală coronariană ischemică la pacienții hipertensivi este superioară criteriului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice doar în cazul pacienților cu vârsta sub 65 de ani și doar dacă în calculul riscului, pe lângă grosimea intimă
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pentru pacient, au drept rezultat scăderea speranței de viață și a calității vieții ca urmare a anginei pectorale ce limitează capacitatea de efort sau a claudicației intermitente ce reduce gradul de mobilitate a pacientului. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei Doppler carotidiene în estimarea riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
pacientului. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei Doppler carotidiene în estimarea riscului de boală coronariană cronică sau de boală arterială periferică. De asemenea, un alt obiectiv al studiului a fost compararea puterii de predicție a bolii coronariene ischemice prin ecografia carotidiană comparativ cu criteriile ghidului NICE de probabilitate a bolii coronariene ischemice. Pe parcursul anilor 2013-2014 am efectuat un studiu observațional pe un lot de 111 pacienți din mediul urban București, dispensarizați hipertensiv în asistența medicală primară, fără evenimente majore cardiovasculare
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]