216 matches
-
și viziuni normative asupra restructurării politicii mondiale. Acest capitol urmărește să evidențieze acele idei ce caracterizează ecologismul internațional, care ar putea fi folosite la elaborarea unei poziții teoretice ecologiste în Relațiile Internaționale, și argumentele susținute în literatura de specialitate. Poziția ecologismului internațional are, bineînțeles, trăsături comune cu alte teorii prezentate în această lucrare, pe care le voi sublinia în Concluzii. Însă capitolul se va concentra pe specificitatea poziției ecologiste. Capitolul este organizat în jurul unei discuții asupra a două corpusuri principale de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste abordări ne dau o explicație a fenomenului de distrugere a naturii de către societățile umane, și creează o bază normativă pentru a împiedica această distrugere și pentru a crea societăți sustenabile. Trebuie să facem mai întâi o diferențiere importantă între ecologismul internațional și ambientalism (ex. Dobson 1990). În general, ambientaliștii acceptă structurile politice, sociale, economice și normative existente în politica mondială, și încearcă să rezolve problemele mediului din interiorul acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestor structuri, pe când ecologiștii le consideră a fi principala cauză a crizelor ecologice, și prin urmare susțin că ele ar trebui puse în cauză și depășite. Deși aceasta este în mod evident o simplificare a varietății pozițiilor adoptate de adepții ecologismului și ambientalismului, ea îndeplinește aici o funcție utilă de reprezentare a unor tipuri ideale. Este clar că nu există o poziție ambientalistă distinctă asupra Relațiilor Internaționale. După cum o ilustrează chiar și un studiu superficial al literaturii din domeniul Relațiilor Internaționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apariția "regimurilor interna-ționale în domeniul mediului", iar asumpția lor implicită este că sistemul de state poate răspunde cu eficacitate la aceste probleme. Asumpțiile teoretice care sprijină aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
aceste analize pot fi găsite în Capitolul 2 al volumului de față. Dimpotrivă, adepții ecologismului sunt mult mai sceptici în ceea ce privește afirmația potrivit căreia sistemul de state și alte structuri ale politicii mondiale pot oferi un astfel de răspuns. Contrastul dintre ecologism și ambientalism se suprapune peste contrastul dintre teoria critică și teoria orientată spre rezolvarea problemelor (vezi Capitolul 1 al volumului de față), în care ecologiștii insistă pe nevoia de transformare politică la scară globală, mai degrabă decât pe strategii instituționale
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
vom discuta în acest capitol literatura asociată curentului principal din literatura Relațiilor Internaționale, consacrată problemelor mediului. După ce am stabilit această particularitate a poziției ecologiste asupra politicii globale, vom discuta în continuarea acestui capitol despre redeschiderea recentă a dezbaterii dintre adepții ecologismului și curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
curentul principal din Relațiile Internaționale, și vom explora posibilitatea de a folosi tendințele politice actuale în "ecologia politică globală". Aceasta implică, într-o anumită măsură, punerea sub semnul întrebării a dihotomiei subliniate mai sus și permite dezbateri mai fructuoase între ecologism, teoriile convenționale ale Relațiilor Internaționale și practicile politicii globale. Teoria politică ecologistă Există în momentul de față o literatură vastă care tratează teoria politică ecologistă, și care constituie o bază importantă pentru ideile ecologiștilor asupra relațiilor internaționale. Eckersley (1992) sugerează
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
caracterizat de respingerea viziunii antropocentrice a lumii, care atribuie valoare morală numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
numai oamenilor, în favoarea viziunii care atribuie o valoare independentă și ecosistemelor și tuturor ființelor (Eckersley 1992). Pe lângă respingerea antropocentrismului, Dobson (1990) sugerează că o a doua caracteristică esențială a ecologismului este argumentul "limitării creșterii", legat de natura crizei ecologice. Adepții ecologismului susțin că progresul economic exponențial din ultimele două secole este principala cauză a crizei actuale a mediului. Așadar, definitorie nu este convingerea ecologiștilor că există o criză a mediului, ci percepția specifică pe care ei o au despre natura crizei
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în politica ecologistă. Acestui subiect merită să-i fie acordat mai mult spațiu tocmai datorită implicațiilor pe care le are în Relațiile Internaționale. Ecologie globală La începutul anilor 1990 au început să apară lucrări ce dezvoltau principiile de bază ale ecologismului amintite mai sus, și în care analiza situației actuale pornește de la aceste principii. Cu alte cuvinte, teoria politică ecologistă asigură o bază normativă pentru viziunile ecologiștilor asupra politicii mondiale, iar "ecologia globală" îi oferă o bază explicativă. Acest corpus științific
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
adaptare a instituțiilor sociale existente pentru a face față problemelor ecologice este necesară crearea unora noi. Este vizibilă aici căutarea unei descendențe intelectuale din autorii ecologiști de la începutul anilor 1970, cum ar fi Schumacher. Ecocentrismul Un principiu de bază al ecologismului internațional este respingerea eticii antropocentrice în favoarea unei abordări ecocentrice. În viziunea lui Eckersley, ecocentrismul prezintă câteva trăsături esențiale. Din punct de vedere empiric, el implică o perspectivă asupra lumii compusă ontologic din interrelații, mai degrabă decât din entități individuale (1992
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
dezirabilă pentru o teorie politică. Dintr-o perspectivă normativă, de exemplu, Barry (1999) și Hayward (1995, 1998) pun în discuție atât coerența intelectuală, cât și viabilitatea strategică a ecocentrismului și pledează pentru un antropocentrism moderat care să stea la baza ecologismului politic. Hayward (1995), de exemplu, susține că respingerea antropocentrismului în multe cercuri de gândire ecologiste este greșită ceea ce critică de obieci ecologiștii ar trebui conceput fie ca discriminare în funcție de specie (discriminare arbitrară și nejustificată sau opresiune împotriva unor organisme în funcție de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
reforma instituțională au legături clare cu alte tradiții, ceea ce susțin eu este varianta cea mai plauzibilă și mai reprezentativă cu privire la ceea ce consideră ecologiștii că este necesar să se restructureze în politica globală. Acesta este cel de-al treilea pilon al ecologismului internațional descentralizarea. Totuși, rămâne de stabilit dacă acesta este un principiu esențial al ecologismului politic, după cum vom evidenția în continuare. Implicațiile argumentelor ecologiste asupra structurilor politice globale sunt considerabile. O'Riordan (1981) prezintă o tipologie utilă a pozițiilor care reies
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
mai plauzibilă și mai reprezentativă cu privire la ceea ce consideră ecologiștii că este necesar să se restructureze în politica globală. Acesta este cel de-al treilea pilon al ecologismului internațional descentralizarea. Totuși, rămâne de stabilit dacă acesta este un principiu esențial al ecologismului politic, după cum vom evidenția în continuare. Implicațiile argumentelor ecologiste asupra structurilor politice globale sunt considerabile. O'Riordan (1981) prezintă o tipologie utilă a pozițiilor care reies din perspectiva de tip "limitele creșterii" asupra sustenabilității, pe care o adoptă ecologiștii (1981
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sustenabile. Poziția finală pe care o evidențiază O'Riordan este denumită de acesta "soluția anarhistă". Aceasta a devenit poziția adoptată de ecologiști ca fiind cea mai bună interpretare a implicațiilor limitelor creșterii. Mulți o consideră un principiu în sine al ecologismului (de exemplu, descentralizarea este unul dintre cele patru principii ale ecologismului în programul "verzilor" germani (Programme of the German Green Party 1983). Termenul "anarhist" este folosit într-un sens moale, în această tipologie. El se referă la faptul că ecologiștii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de acesta "soluția anarhistă". Aceasta a devenit poziția adoptată de ecologiști ca fiind cea mai bună interpretare a implicațiilor limitelor creșterii. Mulți o consideră un principiu în sine al ecologismului (de exemplu, descentralizarea este unul dintre cele patru principii ale ecologismului în programul "verzilor" germani (Programme of the German Green Party 1983). Termenul "anarhist" este folosit într-un sens moale, în această tipologie. El se referă la faptul că ecologiștii au în vedere rețele globale de mici comunități independente. Această poziție
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1993: 45; vezi și Wall 1994). Așadar, statul nu este numai dispensabil din punctul de vedere al ecologiștilor, ci chiar indezirabil. Oricum, fie că se aderă sau nu la interpretarea anarhistă, impulsul descentralizării este cea mai importantă temă adusă de ecologism în Relațiile Internaționale. Unul dintre cele mai cunoscute sloganuri politice ecologiste este "gândește global, acționează local". Pe lângă calitățile retorice, sloganul este un derivat al celor două principii de mai sus. În timp ce problemele ecologice, sociale și economice globale funcționează la scară
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
că în spațiile comune se desfășoară activitățile cele mai sustenabile la ora actuală. Ele sunt puse în pericol din cauza dezvoltării, care are ca scop continuu delimitarea și îngrădirea acestora, pentru a le transforma în mărfuri. Așadar, un rol important al ecologismului constă în împiedicarea acestei îngrădiri. Dar este și un proiect (re)constructiv crearea de bunuri comune acolo unde ele nu există. Regimurile bunurilor comune sunt greu de definit, după cum afirmă The Ecologist. De fapt, în carte se spune că este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
substanțiale către instituții aflate mai sus de nivelul local, chiar până la nivel global. Problema devine mai puțin gravă pe măsură ce ne îndreptăm, parcurgând cele patru modele ale sale, spre Altruism (care, sugerează el pe bună dreptate, s-ar propia de utopia ecologismului), dar susține că este valabilă și acolo. Acest model presupune că toate comunitățile au o cultură "verde" desăvârșită, în sensul că urmează normele etice ale ecologismului așa cum le evidențiază el și că își bazează deciziile pe norme orientate global nu
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sale, spre Altruism (care, sugerează el pe bună dreptate, s-ar propia de utopia ecologismului), dar susține că este valabilă și acolo. Acest model presupune că toate comunitățile au o cultură "verde" desăvârșită, în sensul că urmează normele etice ale ecologismului așa cum le evidențiază el și că își bazează deciziile pe norme orientate global nu sunt interesate numai de calitatea propriului lor mediu. Chiar și în acest scenariu, Goodin susține că tot va fi o nevoie semnificativă de mecanisme coordonatoare între
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
administrarea ecologică la fața locului, folosind multe dintre argumentele expuse anterior de Dryzek. O politică globală din ce în ce mai ecologistă? O a treia obiecție împotriva argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare, în literatura recentă pe tema ecologismului în Relațiile Internaționale apare ideea că ecologiștii rămân prea atașați față de modelul politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
argumentului ecologist, pe care am subliniat-o, este într-o oarecare măsură diferită. În loc să susțină că încercările ecologismului de a abandona suveranitatea și de a descentraliza puterea ar duce la o insuficientă capacitate de coordonare, în literatura recentă pe tema ecologismului în Relațiile Internaționale apare ideea că ecologiștii rămân prea atașați față de modelul politicii suverane. Kuehls (1996), Dalby (1998) și Stewart (1997), iar dintr-un punct de vedere teoretic diferit și Wapner (1996), avansează toți același argument. Dalby susține, fiind de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de a dobândi modalități eficace de organizare, tactice sau tranzitorii care ar permite schimbarea politică. Dar cu toate acestea ei nu oferă un model de organizare politică sustenabilă. Există așadar motive serioase pentru a rămâne sceptici în privința acelor critici aduse ecologismului care se concentrează asupra insuficiențelor propunerilor sale de restructurare a sistemului politic global. Acest fapt este întărit de unele argumente exprimate de autori asociați "ecologiei globale", care se străduiesc să răspundă la întrebarea de ce ar fi "bunurile comune" forma de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
contrar sugestiei lui Garrett Hardin și a altora), poziție care întărește argumentele în favoarea descentralizării. În ciuda unor dificultăți din cursul anilor 1990, cert rămâne faptul că, pentru majoritatea celor care au scris pe acest subiect, din diverse perspective, implicațiile politice ale ecologismului merg în direcția unei descentralizări radicale a puterii (de ex. Bryant și Bailey 1997; Luke 1997; Helleiner 2000). Dar ceea ce este important la această critică adusă poziției ecologiste este felul în care atrage atenția asupra situației contemporane strategice a ecologiștilor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
crea societăți durabile. Concentrarea lor pe "redobândirea bunurilor comune" sprijină argumentul descentralizării în teoria ecologistă. În introducerea acestei cărți, (Capitolul 1) au fost subliniate câteva chestiuni esențiale și au fost aduse precizări cu referire la tradițiile teoretice în Relațiile Internaționale. Ecologismul ar trebui să fie privit ca o teorie critică, mai degrabă decât una orientată către soluții. Este în orice caz, o teorie ce se dorește explicativă și normativă încearcă să explice o serie de fenomene și probleme din politica globală
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]