224 matches
-
Și în fixarea locului ecologismului în spectrul politic ne poate fi de folos distincția dintre două moduri de a vedea relația dintre om și natură, într-un sens slab și într-un sens tare. Într-un sens slab, superficial, tehnocratic, ecologismul ar duce la reconsiderarea activităților economice din perspectiva asigurării bunăstării omului pe termen lung. Bunăstarea oamenilor depinde și de starea mediului înconjurător, drept urmare, dezvoltarea economică trebuie reglată și în funcție de dimensiunea protejării mediului. În sens tare, cel promovat de Aldo Leopold
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
important lucru pe care trebuie să îl facă un stat liberal este apărarea libertății persoanei umane, în al doilea caz statul liberal își propune să maximizeze fericirea individuală prin satisfacerea nevoilor și a plăcerilor, adică ține cont de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de preferințele individuale. Ecologismul se poate armoniza cu ușurință cu liberalismul deontologic, însă modelul adoptat în practica politică este liberalismul utilitarist 351. Cred că liberalismului utilitarist duce la un conflict cu teoreticienii mediului, iar dominanța acestui tip de liberalism plasează ecologismul mai la stânga. Dacă statul drept, adică atât corect, cât și bun, are ca scop satisfacerea nevoilor și intereselor indivizilor, atunci preferințele lor pot fi contrare protejării mediului. De exemplu, interesul pentru creșterea bunăstării duce la exploatarea resurselor pe criterii de
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
actuala tendință de a include rezultatele cercetărilor științifice în strategiile politice, în elaborarea politicilor publice și în luarea deciziilor. Dacă liberalismul înseamnă doar maximizarea fericirii în funcție de preferințele contingente, adică în afara unor principii morale, atunci liberalismul este, într-adevăr, incompatibil cu ecologismul. O zonă de convergență poate fi însă identificată pornind de la rezultatele cercetărilor științifice, caz în care diversele preferințe contingente vor fi reglate de luarea în considerare a recomandărilor științei. Am îndoieli că poate fi susținut liberalismul în mod coerent în
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dezvoltată în dependență de religie și cultură. Socialismul propune revizuirea moralei tradiționale, fiind deschis spre asimilarea de noi valori, diferite de cele ale culturii și religiei dominante în tradiția istorică a unei comunități. De aici rezultă și raportări diferite la ecologism. Dacă în cultura și religia tradițională există elemente favorabile luării în considerare a mediului înconjurător, atunci ecologismul este compatibil cu acest context cultural. Dacă nu, atunci ecologismul va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noi valori, diferite de cele ale culturii și religiei dominante în tradiția istorică a unei comunități. De aici rezultă și raportări diferite la ecologism. Dacă în cultura și religia tradițională există elemente favorabile luării în considerare a mediului înconjurător, atunci ecologismul este compatibil cu acest context cultural. Dacă nu, atunci ecologismul va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în tradiția istorică a unei comunități. De aici rezultă și raportări diferite la ecologism. Dacă în cultura și religia tradițională există elemente favorabile luării în considerare a mediului înconjurător, atunci ecologismul este compatibil cu acest context cultural. Dacă nu, atunci ecologismul va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a mediului înconjurător, atunci ecologismul este compatibil cu acest context cultural. Dacă nu, atunci ecologismul va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu acest context cultural. Dacă nu, atunci ecologismul va avea de întâmpinat o rezistență instituțională și culturală puternică, ceea ce înseamnă că acțiunile ecologiste nu vor fi încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el va fi acceptat, asimilat și premiat, fără
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
încurajate și premiate. Compatibilitatea dintre socialism și ecologism a apărut ca urmare a remorcării ecologismului și a altor mișcări sociale în trendul reformator al socialismului. Dacă socialismul pretinde că instituie noi instituții și valori și premiază noile atitudini, atunci, în măsura în care ecologismul este expresia unei asemenea tendințe reformatoare, el va fi acceptat, asimilat și premiat, fără riscul de a fi evaluat ca deviaționism. Un caz istoric special este cel al regimurilor comuniste din statele Europei de Est care au pretins că oferă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
internaționale cazuri și evenimente grave, unele chiar catastrofale, de poluare. 2.6. Ecofeminism Nu este scopul meu aici să discut despre mișcarea feministă și presupozițiile filosofice care o pot legitima, ci doar despre o fuziune teoretică interesantă între feminism și ecologism din care a rezultat așa-numitul ecofeminism. Putem identifica mai multe variante de ecofeminism, în funcție de forța cu care este dislocată, eventual până la dispariție, distincția dintre bărbat și femeie în diverse contexte. Mă ocup în continuare numai de aspectele teoretice fundamentale
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a acestui model se ajunge inevitabil și la critica celorlalte dualisme. Astfel, întrucât însăși dualismele se susțin unele pe altele, și critica unuia dintre ele devine o critică a celorlalte. Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului față de natură se manifestă caracteristici masculine și este respins sau suprimat ceea ce este feminin, de unde rezultă că ecologismul și feminismul sunt solidare, că reconcilierea omului cu natura presupune recuperarea valorilor
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a celorlalte. Drept consecință, diversele critici devin solidare unele cu altele, iar ecologismul și feminismul își dau mâna în ecofeminism. În îndepărtarea omului față de natură se manifestă caracteristici masculine și este respins sau suprimat ceea ce este feminin, de unde rezultă că ecologismul și feminismul sunt solidare, că reconcilierea omului cu natura presupune recuperarea valorilor și a virtuților specifice feminității. Un prim pas în revizuirea viziunii occidentale asupra relației omului cu natura îl reprezintă recunoașterea pe baze științifice a faptului că omul este
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
consecințe inacceptabile. Abordarea relațională asigură respingerea dualismului dintre umanitate și natură fără a nega independența sau caracterul distinct al celorlalți. Și cum feminismul a exersat deja abordarea relațională, rezultă că poate reprezenta în această privință o sursă de inspirație pentru ecologism. În al doilea rând, "ecologia profundă" oscilează între sinele holistic, conceput mistic și indiscernabil, și sinele expansiv. Această oscilare este generată din felul în care este concepută relația dintre sine și celălalt pornind de la confuzia dintre dualism și atomism. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu natura. Cred că și metafora unui "lanț al iubirii" care ar lega ființele poate fi invocată cu succes într-un asemenea demers 354. 2.7. Ecologie radicală și cco-terorism Așa cum arătam în discuția despre proiectele politice, există tentația conceperii ecologismului drept o schimbare radicală a societății. Drept urmare, unele organizații ecologiste au adoptat ca mod de manifestare acțiunile radicale, de la protestul neautorizat la boicot și chiar acțiuni în forță împotriva unor instituții sau corporații. Unele dintre aceste acțiuni s-au situat
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a inspirat pe mulți dintre fondatorii organizațiilor ecologiste radicale. Așa a apărut și cunoscuta organizație Earth First! Mai trebuie adăugate diversele infuzii religioase orientale, în special hinduismul sau budismul, precum și noile tendințe din cultura postmodernă. Oricum, privit sub această condiție, ecologismul face parte din opoziția față de establishment, fiind în acest sens animat de un instinct ideologic de tip revoluționar, care se opune ordinii economice și sociale dominante 355. Teoreticienii radicali propun o agendă de acțiuni menite să schimbe actualul curs al
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
on the Virtues, Clarendon Press, Oxford, 1996. Hwang, Kyung-Sig, 2014 "Apology for Environmental Anthropocentrism", http://www.eubios.info/ABC4/abc4304.htm Institute of Medicine (IOM), Xenotransplantation: Science, Ethics, and Public Policy, National Academy Press, Washington, D. C, 1996. Iordache, Virgil, "Ecologismul rezonabil", în Sfera politicii, 126-127, 2007, pp. 127-130. Jamieson, Dale, 1990, "Rights, Justice and Duties to Provide Assistance", în Ethics, 100, pp. 349-362. Johnson, L., A Morally Deep World. An Essay on Moral Significance and Environmental Ethics, Cambridge University Press
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Andrew Brennan, "Ecological Theory and Value in Nature", în Philosophical Inquiry, 8, 1986, pp. 66-96. 272 Teza este susținută de Andrew Brennan, "Ecological Theory and Value in Nature", în Philosophical Inquiry, 8, 1986, pp. 66-96. 273 Această identificare a surselor ecologismului profund este propusă de Bill Devall, Bill, "The Deep Ecology Movement", în R.C. Scharff, V. Dusek (eds.), Philosophy of Technology, Blackwell, Oxford, 2003, pp. 473-475. 274 William Godfrey Smith, "The value of wilderness", în Environmental Ethics, I, 1979, p. 318
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Oxford University Press, New York, Oxford, 1999, pp. 72-73. 342 Saral Sarkar, Eco-socialism or eco-capitalism? A critical analyses of humanity's fundamental choices, Zed Books, Londra, 1999. 343 Alan Carter, A radical green political theory, Routledge, Londra, 1999. 344 Virgil Iordache, "Ecologismul rezonabil", în Sfera politicii, 126-127, 2007, pp. 127-130. 345 Vezi și Edgar Morin, L'an I de l'ére écologique: la Terre dépend de l'homme qui dépend de la Terre. Et dialogue avec Nicolas Hulot, Edition Tallandier, Paris, 2007, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai ales împotriva utilizării energiei atomice.130 Partidul Ecologist a fost înființat de profesorul Christopher Fettes la 3 decembrie 1981. În timpul acestei reuniuni a fost adoptat și statutul partidului, în care se punea accentul nu numai pe principiile clasice ale ecologismului (dezvoltarea durabilă, eliminarea marilor poluatori etc.), ci se milită și pentru pacea universală și dezarmarea internațională. Partidul Ecologist irlandez este un partid de stînga, la fel ca toate celelalte partide ecologiste vest-europene, poate chiar mai la stînga eșichierului decît Partidul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
că am antropomorfizat și eu nițeluș. Esența tuturor păcatelor cu care ți-am zgârâiat urechile este exagerarea de a extrapola ceea ce știți asupra celor ce nu le știți. Și revin la ecologie, mai precis la o altă exagerare, adică la ecologism. Un green-peace de pildă, care ar vrea ca omul să fie un fel de copil al Naturii, ceea ce și este, chiar dacă nici el nu-și Înțelege rolul și spune - verde - că-i malefic. Dar când Își redactează sloganurile pline de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ochii căruia se uită oblu; pentru că nu s’a lăsat pervertită, dresată precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
se trece tot mai mult la cele de tip antreprenoriat. La rândul ei, abordarea neoliberală a DEVCOM ajunge să fie contestată,în anii ’80 și ’90, de către comunitarism, populismul radical și postmodernism. Mișcările sociale postmoderniste susțin curente precum feminismul și ecologismul și se opun abordărilor de tip modernizare. Aspectul problematic esențial în cazul postmodernismului a fost acela de a duce la diminuarea activităților economice necesare pentru DEVCOM. Postmodernismul a susținut mai mult acțiunile de reorganizare comunitară decât pe cele de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
transformărilor din practica artistică, de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a Transnistriei. Și pentru a demonstra amploarea fenomenului, manualul a recurs la descrieri amănunțite, tabele și statistici. Contrazicând propaganda sovietică despre peisajul idilic al satului basarabean, autorul acuza dezastrele ecologice datorate indiferenței guvernanților și exploatării sălbatice a resurselor naturale 90. Ecologismul a fost, în general, o formă de critică a sistemului comunist și de racordare parțială la valorile lumii democrate, fiind încurajat de mișcarea reformistă a anilor '80. A avut ecouri și în Bulgaria sau în Ungaria, dar manualele din aceste
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]