267 matches
-
agățate desene originale, pe care Ben le colecționează. O parte dintre ele au apărut în ziarele naționale, și toate au o tentă satirică. Înainte să întrebați, să știți că Ben nu-și permite asta, nu în acest moment. Dar e econom cu puținii bani pe care îi câștigă: jumătate dintre ele au fost cumpărate din economiile sale, iar restul primite cadou de la părinți. Într-un colț al camerei e un fotoliu vechi, luat de Ben cu douăzeci de lire de la magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
sa de inundații"2211. Referitor la orașul Tulcea se aprecia că acesta "are o populație de peste 20 000 de locuitori, incluzând aici și populația mărginașă (...) compusă din muncitori și locuitori rurali"2212. Populația orașului Tulcea era considerată "sobră și excesiv de economă"2213, precizându-se că "odată ce se înserează (...) nimeni nu iese din casă"2214. În timpul verii, "merge lumea, seara, să asculte muzica militară în părculețul din fața palatului administrativ, iar când trece pe aici câte o trupă de artiști, dacă nu intervin
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
culorilor și să aibă modele cu fructe și flori. Nu trebuie să fie grasă. Trebuie să fie durdulie în mod plăcut, cu șolduri late și sâni mari, dar cu talie mică. Deși generoasă și bine-crescută, fata asta trebuie să fie econoamă, genul care nu irosește averea familiei. O fată care, deși tăcută, să poată să strige cu glas tare prețurile legumelor și să se târguiască abil cu toți vânzătorii, să le recunoască toate trucurile murdare și să le dea în vileag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
să vă vindeți cartela! Poate Mihnea să se fi aflat În aceeași stare depresivă cu care Își Începuse seara, cu care Își transmisese invitațiile Întâmplătoare, cu care Își dăruise colectivului pachetul de mâncare, deși ar fi trebuit să fie mai econom dacă tot Își vânduse cartela, din pricina parțialului ratat. Poate să fi fost stresat de sesiunea care se apropie și de amintirea celeilalte În care avusese două boabe. Poate nu mai putea să adune Într-o singură imagine ceea ce lui i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
scoată de-acolo! Obișnuință didactică: pauza de destindere. Își plimbă zâmbetul blând, Încurajator, pe fețele zâmbitoare din jur. Nu va reîncepe să vorbească decât după ce râsetele se vor opri și se va stinge și ultima vibrație a aerului. O mână econoamă are să adune grijulie firimiturile atenției celorlalți: sub bonomia generoasă Încă mai pulsează vechea nesiguranță de sine pe care Giulia o recunoaște Înăuntrul ei. * — Gândește-te, numai, În ce tensiune am putut să fiu, draga mea, știind că tu faci sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
și-au păstrat graiul și obiceiurile cu care au venit de peste munți: "Muntenii erau oameni înalți, purtau cojoace înflorate ca pe la ei au adus moda nemțească a cismelor cu scârț. Ei zic în loc de vie-jie, bade-bage, viță-jiță " ...sunt oameni harnici, hotărâți, economi.” Obiceiuri specifice regiunii În sat se păstrează până azi portul popular și obiceiuri folclorice la sărbătorile de iarnă: colacii, urăturile, capra, jienii-din care azi copiii mai interpretează doar secvența “Anul Nou și Anul Vechi” și mai ales “Rândurile”. Dansul "Rândurile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
au săvârșit fapte mărețe și care totodată au fost socotiți foarte darnici, i-aș răspunde că un principe cheltuiește sau din averea lui și din banii supușilor lui, sau din aceia ai altora. În primul caz, trebuie să fie foarte econom; în al doilea, nu trebuie să renunțe la nici un fel de dărnicie. Principele care-și poartă armatele pretutindeni și se îmbogățește din prăzi, din jafuri și din biruri, care pune mâinile pe bunurile altuia, acela are nevoie să se arate
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
într-o zi nu va fura! Lina, asurzită de refrenul permanent a! "casei", zbătută între pretențiile lui Rim și între pretențiile lui Lică, deprins să fie alimentat, adoptase, în sfârșit, proiectul cumpărării. In fond ea se temea de acea achiziție; econoamă și fricoasă, nu cuteza să riște tot ce avea, dai- consimțise pentru a da lui Rim satisfacție. Doctorul colecționa anunțuri de la mica publicitate și avusese chiar corespondență cu un arhitect, inițiative foarte mari pentru felui lui de a fi De îndată ce
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
vadă atâtea feluri de perechi, priveau totuși cu mirare pe tânărul acela zvânturat cu copila aceea stângace și, mai apoi, fata aceea trunchioasă cu tovarășul acela sprințar bând o singură halbă la o fleică unică, fiindcă Lică era sobru și econom pe punga lui. Ducea adesea pe Sia pe la prietenele lui. Erau petrecerile de iarnă. Când fata era mică ele tot, acele îndrăgostite care mai de care o răsfățau, în hatârul lui Lică. Posacă cum era, copila simțea totuși 153 pentru
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
atârnat ironic cascheta și care, ]a lumina caldă a zilei, semăna sinistru cu un om. în traiul totdeauna sobru al prințului Maxențiu, căsătoria cu bruna Ada Razu adusese o scurtă criză de senzualitate. Criză funestă pentru organismul lui până acum econom din prudență și din sărăcie. Sănătatea lui Maxențiu fusese totdeauna delicată, dar precauțiunile pe care le lua îi îngăduise să se creadă numai debil, fără să-și ducă gândul mai departe. După șase luni de regim conjugal însă, pe terenul
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
cu una din ele. Se opri și sorbi din cafea. Pfui, slabă! Iar uitase să-i atragă atenția lui Zaharia să pună o linguriță în plus în ibric, iar apa s-o măsoare cu ceașca! Ordonanța lui era un bătrân econom până la avariție și îl supunea mereu la nedorite regimuri. Deși Costache îi atrăgea atenția că nu mai e de vreo douăzeci de ani război, că el personal are de unde și, la drept vorbind, a avut mereu, Zaharia îi tăia mereu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
Da’ să știți că mortu’ n-a venit încă, îl așteptăm să pice dintr-un moment în altul!“ Mă rog, n-am timp să vă povestesc acum totul... Și Jacques, și eu rămăsesem cu gura căscată, fiindcă papa e foarte econom cu vorbele, de cele mai multe ori. Uite ce se ascunde în părinții noștri! Tare mi-ar fi plăcut să-l văd pe papa la 20 de ani, la Paris, ca student! Papa și-a luat rămas-bun de la musafiri, noi am trecut
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
o mână și a da cu alta (sau cu zece): a cheltui mult, a fi risipitor; - a fi mână larg: a fi darnic, generos; a fi mână spartă, a fi risipitor; - a avea (sau a fi) mână strânsă: a fi econom; a fi zgârcit, meschin. - a-i da cuiva mâna (să facă ceva): a-și putea permite (să facă ceva); a-i permite situația, împrejurările (să facă ceva); - una la mână se spune pentru a marca primul element al unei enumerări
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
noapte. După terminarea facultății, grija i-a purtat-o sora. Era cu câțiva ani mai mare, și-i dăduse, cel de sus, cât nu i-ar fi fost necesar pentru o viață cu mult peste media societății acelor timpuri. Băiat econom, cu milă față de consumul banului câștigat, când mai lesne, când mai greu, a adunat, puțin câte puțin, serviciul, la calea ferată, fiindu-i În favoare, și a reușit, prin ani, săși asigure pentru mai târziu o frumoasă vilă, cu o
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Câte cafele să fac? - Ce cafele? se sperie moș Costache. - Fă și dumneata mai multe, vreo zece, întrerupse domnișoara de la pian pe bătrânul înspaimîntat. Acesta încerca măcar o rectificare a numărului: - De ce zece? - Ei, moșule, sări domnișoara oacheșă, nu fi econom la cafea! Felix fu foarte rău impresionat de această scenă, și-l blestemă în gând pe Stănică cu toată violența de care era capabil. Stănică, în odaia în care se jucau cărți, descoperise numaidecât cheseaua, din care scosese un pumn
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
va conveni cea mai mare sumă de valoare posibilă, capitalurile se vor forma cu o mare rapiditate. Orice capital căutând să fie utilizat, va exista o mare concurență printre capitaliști. Deci, salariile vor crește; deci, lucrătorii, dacă sunt prevăzători și economi, vor avea o mare ușurință în a deveni capitaliști. Și atunci vor putea să facă între ei combinații, asociații a căror idee va fi concepută și coaptă de ei înșiși. Taxa unică fiind excesiv de moderată, vor fi puține funcții publice
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
loc botezul prințului de coroană, în onoarea căruia a început a se și forma o legiune de voluntari numită a Kralieviciului. [6 octombrie 1876] BIBLIOGRAFIE ["A APĂRUT CHIAR ACUM... A apărut chiar acum și se află de vînzare: "Calendarul bunului econom" pe anul 1877 întocmit de d-nii Comșa și Eugen Brote. Cu mai multe ilustrațiuni intercalate în text. Cuprinsul calendarului este: Popa Tanda, novelă. Poezii: Cinel-Cinel - Mărioara - Cât te-am iubit - De-ai putea - Groaza - - Țiganul și purcelul - Cântece populare. Despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
acestui nou Calendar, în care, după cum arată cuprinsul de mai sus, sunt reprezentate mai toate ramurile agriculturei. Numele autorilor, care amândoi sunt bărbați de specialitate, poate servi drept garanție despre buna alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp. în Sibiu, cu prețul de 50 cr., adică ceva peste un franc. [6 octombrie 1876] TURCIA ["ÎN URMA UNEI NOUĂ AUDIENȚE... "] În urma unei nouă audiențe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp. în Sibiu, cu prețul de 50 cr., adică ceva peste un franc. [6 octombrie 1876] TURCIA ["ÎN URMA UNEI NOUĂ AUDIENȚE... "] În urma unei nouă audiențe pe care a obținut - o Sir Henry Elliot
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rând au încăput la Sibiiu pe mâni așa de bune și conștiințioase. Limba este curată, ortografia fonetică, tiparul citeț și frumos, hârtia bună. Bogăția și utilitatea cuprinsului, apoi ieftinătatea prețului (1 fr. ) îl fac cu deosebire recomandabil pentru orice "bun econom". [11 septembrie 1877] KANT ȘI MUZICA "Romînia literară", foaie ce apare o dată pe săptămână în Iași, al cărei comitet de redacțiune s-a rămășit cu niște domni din străinătate că li va proba că România are literatură și gust literar
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cel de-al doilea e că vezi răul, îți sfărmi capățîna de-i afli cauzele, calculezi cu cifre pozitive și nu imaginare, iluzorii, își scurtezi din plapomă binișor și te-ntinzi numai pe cât ți-ai scurtat-o... devii onest și econom. Pozitivism! Al treilea e că: văzând răul, surâzi cu noblețe și dispreț și-ți zici în minte: Țara e bogată, țara va plăti... Timpul va șterge și urmele. Optimism! Să analizăm toate aceste trei moduri in rebus. Cel dentîi și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
fapte că vor o țară a lor.” La Junimea Zionistă au mai scris: Bernard Steinberg, Șoil Mendelovici, Iehuda Ben Iacob. Tipărirea ziarului la Tipografia „Modernă” Bârlad. Girant al organului de propagandă zionistă - Lupu Zinger. * 90 Legalitatea Legalitatea, bisăptămânal, ziar politic, econom ic și literar, apare între 16 decembrie 1882 - 1 ianuarie 1884, la tipografia G. Cațafany (40x29 cm), anual 12 lei, 10 bani numărul. În octombrie 1883 apare odată pe săptămână. De la 18 decembrie 1883 redactor responsabil M. Lugomirescu. La 25
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ori martie și sfârșind în aceeași lună a anului următor. Ziarul din 6 martie 1905 , de exemplu, poartă nr. 1, anul XI al apariției; anul XII începe cu numărul 1 din 5 martie 1906. Vocea Tutovei Din octombrie 1906, preotul econom I. Antonovici publică în Vocea Tutovei documentele de arhivă ale bisericii Vovidenia din Bârlad. In același ziar, spune Gr. Crețu, domnișoara Nina Codreanu, fiica vitregă a căpitanului N.V.Piperescu, a publicat un număr de poezii, începând de la 15 august 1898
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
din participarea elevilor tuturor școalelor din orașul nostru, școalele primare, școalele secundare, școala normală cu drapelele lor. Cortegiul a pornit de la locuința decedatului din str. Școalei Centrale spre biserica Sf. Ilie, unde s-a cetit prohodul de către Protoereul județului, Părintele Econom I. Antonovici, înconjurat de clerul acelei biserici. Acolo a vorbit d-l Stroe Belloescu, arătând meritele defunctului și punând în relief viața sa de activitate din momentul când a venit în România și până la decedare. Apoi cortegiul a pornit spre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]