201 matches
-
of Occultation”, în Robert W. Cox (ed.), The New Realism: Perspectives on a Multilateralism and World Order, Macmillan, New York, pp. 83-108. Nash, John F., 1950, „The Bargaining Problem”, Econometrica, 18, pp. 155-162. Nash, John F., 1953, „Two Person Cooperative Games”, Econometrica, 21, nr. 1, pp. 128-140. Nash, June, Kovic, Christine, 1997, „The Reconstitution of Hegemony: The Free Trade Act and the Transformation of Rural Mexico”, în James E. Mittelman (ed.), Globalization: Critical reflections, Lynne Rienner, Boulder, pp. 165-185. NCDM (Comisia Națională
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
trebuie acționat. Capitolul 4 Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR la investițiile străine directe în România Analiza corelației dintre investițiile străine directe și variabilele macroeconomice PIB, exporturi și importuri pe baza unor modele econometrice, ne oferă posibilitatea de a analiza modul în care s au statornicit în perioada de tranziție o serie de interdependențe mai mult sau mai puțin de durată, mai mult sau mai puțin intense între variabilele mai sus menționate, care au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
uneori, pe perioade mai mult sau mai puțin îndelungate, nu numai pozitive, dar și negative sau contraproductive. 4.4. Analiza VAR privind investițiile străine directe Analiza corelației dintre ISD și variabilele macroeconomice PIB, exporturi și importuri pe baza unor modele econometrice, ne oferă posibilitatea de a analiza modul în care s-au statornicit în perioada de tranziție o serie de interdependențe mai mult sau mai puțin de durată, mai mult sau mai puțin intense, între variabilele mai sus menționate. Într-un
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
atât prin mărimi diferite ale coeficienților de elasticitate, cât și prin aplicarea modelului vectorial autoregresive (VAR). Analiza VAR s-a bazat pe datele ONRC, BNR și INS pentru indicatorii ISD, PIB, export și import, pe perioada 1997-2011 (anexa 9). Analiza econometrică a vectorilor autoregresivi (VAR) reprezintă un sistem de regresii liniare în care un set de variabile sunt estimate pe baza valorilor din trecut ale acelorași variabile sau ale altor variabile din set. Această metodă este des folosită pentru analizarea fenomenelor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
poate avea un impact puternic și actual asupra produsului intern brut, exportului sau importului. Considerăm că acest raționament caracterizează cel mai bine o economie relativ mică, în curs de dezvoltare și expusă la șocurile externe, cum este România 1. Modelele econometrice au fost supuse analizelor de tip diagnostic, pentru testarea proprietăților statistice, principalele etape parcurse fiind: testarea ordinului de integrare a variabilelor de interes; alegerea numărului de lag-uri ale VAR; testarea stabilității VAR; testarea proprietăților de „zgomot alb” ale termenilor reziduali
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe termen scurt atât cererea de import, cât și cererea de export. Una dintre componentele principale ale investițiilor străine directe este reprezentată de creditul net acordat de nerezidenți întreprinderilor cu capital Economia României sub impactul investițiilor străine directe Rezultatele analizei econometrice elaborate sunt susținute de Ali Acaravci și Ilhan Öztürk, care, în lucrarea „Foreign direct investment, export and economic growth: empirical evidence from new EU countries”, au cercetat relația de cauzalitate dintre ISD, export și PIB, în zece țări în curs
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pentru Letonia și Slovacia, și între export și ISD, pentru Letonia. Nu există o relație unică pe termen mediu și lung sau de echilibru între PIB real, export real și ISD în Bulgaria, Estonia, Ungaria, Lituania, România și Slovenia. Analiza econometrică sugerează că nicio relație de cauzalitate în cadrul modelului dinamic VEC pentru aceste țări, inclusiv România, nu poate fi estimată. Relația de cauzalitate PIB, exporturi de bunuri și servicii și ISD, capătă semnificații particulare de la o țară la alta, în funcție de nivelul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
utilizată ca o măsură a riscului, dar și aceasta poate să se modifice în timp și este influențată de mărimile fundamentale ale economiei, despre care am amintit anterior. Din această cauză, în ultimii douăzeci de ani, s-au dezvoltat tehnici econometrice pentru a modela și măsura volatilitatea piețelor financiare. Pentru piețele financiare emergente, modelarea volatilității trebuie însoțită însă și de analize atente privind efectele dereglementărilor și reformelor care au loc frecvent pe aceste piețe, pentru a putea explica cât mai corect
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
la limită (deci când numărul de observații tinde către infinit), putem admite că distribuția de probabilitate a acestor variabile este una normală. Această ipoteză privind normalitatea prețurilor și randamentelor permite aplicarea unui larg spectru de tehnici și metode de modelare econometrică, care domină astăzi studiul cantitativ al piețelor de capital. Rezumând, ipotezele piețelor eficiente (IPE) se referă, în esență, la trei concepte de bază: i) agenți raționali; ii) piețe eficiente; iii) traiectorii aleatorii. Această viziune asupra piețelor de capital este încă
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ce se întâmplă cu prețurile și randamentele altor active. În al doilea rând, paradigma liniară presupune că prețurile și randamentele activelor sunt normal distribuite, ceea ce este iarăși discutabil. De fapt, IPE au fost introduse doar pentru a justifica utilizarea modelelor econometrice și a calculului probabilităților într-un domeniu economic în care ipoteza independenței observațiilor privind prețurile activelor nu este adevărată. Sintetizând, se poate spune că principalele motive de respingere a ipotezelor piețelor eficiente sunt următoarele: 1) investitorii nu sunt întotdeauna adverși
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ca orizont, ci și ca nivel (inclusiv al înțelegerii și explicației). Simplu spus, circularitatea este geometrizare a echilibrului, iar acesta nu caracterizează procesualitatea economică. Formalizarea relațiilor cu scopul atestării circularității se știe că este un eșec al cogniției economice. Funcțiile econometrice destinate să formalizeze creșterea sunt ele însele victimele dogmei echilibrului bazat pe omogenitate, reversibilitate și echivalență. Or, analizele empirice dovedesc incontestabil că ceea ce este semnificativ ca volum al consecințelor, bunăoară, nu reprezintă un rezultat ar corelării variabilelor explicite, ci apare
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
analiză a creării de valoare, cum sunt valoarea economică adăugată, valoarea de piață adăugată, surplusul de valoare economică adăugată la un leu capital investit, valoarea lichidă la un leu capital investit etc. O contribuție importantă în economia lucrării reprezintă modelele econometrice construite pentru a testa relevanța indicatorilor de creare de valoare. În final autorul pledează pentru managementul prin valoare și aplicarea lui în România. Lucrarea este un studiu cu un puternic caracter interdisciplinar, fiind situată la frontiera dintre finanțe, contabilitate, analiză
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
of risk assets and the selection of risky investments in stock portfolios and capital budgets”, Review of Economics and Statistics, 47 (1), 1965, pp. 13-37. footnote> în 1965 și J. Mossin<footnote J. Mossin, „Equilibrium in a Capital Asset Market”, Econometrica, Vol. 34, No. 4, 1966, pp. 768 783. footnote> în 1966, însă forma actuală a fost prezentată de William Sharpe<footnote W. Sharpe, „Capital asset prices: A theory of market equilibrium under conditions of risk”, The Journal of Finance, Vol
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
valoarea lichidă la un leu capital investit au fost calculați în acest capitol și corelați cu indicatorii tradiționali de măsurare a performanței sau cu alți indicatori de creare de valoare. Acești indicatori au fost calculați și testați utilizându-se instrumente econometrice. a) Valoarea Economică Adăugată - EVA Calcularea indicatorului Valoarea Economică Adăugată (EVA) por nește de la modelul prezentat în capitolul 2 și anume. RI - rentabilitatea capitalului total utilizat (eng. ROCE - Return On Capital Employed); CMPC - costul mediu ponderat al capitalului, exprimat procentual
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
spuneam în capitolul 2, rentabilitatea totală a acționarilor presupune că o anumită acțiune a fost deținută pe parcursul întregii perioade. Surplusul de valoare adăugată măsoară valoarea creată pentru toți acționarii, inclusiv pentru cei care au cumpărat acțiuni noi. 3.6. Modele econometrice de testare a relevanței indicatorilor de creare de valoare Testarea relevanței indicatorilor de creare de valoare s-a realizat utilizând informațiile din subcapitolul anterior. Testarea a urmărit verificarea corelației dintre indicatorii de creare de valoare, indicatorii tradiționali de performanță, rentabilitate
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
legătura dintre indicatori pentru toate companiile și pentru cei cinci ani analizați sub forma unor serii de timp. Peste 100 de variante de modele au fost testate, prezentându-se doar acele modele considerate a fi valabile din punct de vedere econometric. Funcțiile de regresie pentru companiile din eșantionul ales au fost selectate ținându-se cont și de studiile relevante la nivel internațional<footnote J. Goodwin, K.R. Sawyer, K. Ahmed, „The relevance of value”, Hong Kong Polytechnic University, University of Melbourne - Department of
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
obișnuită. În acest sens, am urmărit raportul dintre TSR și Costul capitalului propriu (considerat rentabilitatea cerută), sub forma unui Coeficient de relevanță „C”, care arată estimarea corectă sau incorectă a viitoarei rentabilități pentru acționari. Pentru testarea legăturilor și realizarea modelelor econometrice am utilizat instrumente de tip „pool” și „panel”, seriile de timp fiind utile pentru obținerea unui număr mare de variabile. În acest sens, peste 100 de variante de modele au fost testate, prezentându-se doar modelele considerate ca fiind Capitolul
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de variabile. În acest sens, peste 100 de variante de modele au fost testate, prezentându-se doar modelele considerate ca fiind Capitolul 3. Analiza indicatorilor de valoare în companiile listate la bursa de valori 157 valabile din punct de vedere econometric. Relevanța indicatorilor de creare de valoare este ridicată, având în vedere modelele de regresie obținute, în care, spre exemplu, EVA este dependentă de profitul net sau rezultatul exploatării. Totodată, există o relație de dependență între EVA și MVA. Indicatorul propus
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
un leu capital investit și coeficientul de relevanță „C”. Cât de relevanți sunt indicatorii de creare de valoare? Aceasta este întrebarea la care am încercat să răspundem pe parcursul lucrării. În finalul capitolului 3 am testat relevanța acestor indicatori prin intermediul modelelor econometrice. Testarea a urmărit verificarea corelației dintre indicatorii de creare de valoare și indicatori tradiționali de performanță și indicatorii de piață. Utilizând instrumente de tip „pool” și „panel” am putut testa legătura dintre indicatori pentru toate companiile și pentru cei cinci
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
legătura dintre indicatori pentru toate companiile și pentru cei cinci ani analizați sub forma unor serii de timp. Peste 100 de variante de modele au fost testate, prezentându-se doar acele modele considerate a fi valabile din punct de vedere econometric și economic. În acest sens, modele de regresie simplă relevante au fost: EVA și profitul net, EVA și rezultatul exploatării, MVA și profitul net, MVA și rezultatul exploatării. În urma testării mai multor variante de modele, am dezvoltat și un model
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
No. 3, June Morard, B., Bălu, F.O. (2009), „Developing a practical model for calculating the economic value added”, Economic Computation and Economic Cybernetics Studies and Research, Vol. 43, No. 3 Mossin, J. (1966), „Equilibrium in a Capital Asset Market”, Econometrica, Vol. 34, No. 4 Ordinul nr. 3055/29 octombrie 2009 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene Ordinul nr. 2869/23 decembrie 2010 pentru modificarea și completarea unor reglementări contabile Petrescu, S., Apostol, C. (2009), „Value creation analysis. Economic
Analiza performanţei prin creare de valoare by Costin CIORA () [Corola-publishinghouse/Science/182_a_278]
-
de investiții finanțat din Fonduri Structurale Europene, în cazul unei companii românești de producție. Studiu de caz; 6.4. Sistem de indicatori economici și financiari relevanți utilizați în analizele bancare ale proiectelor de investiții finanțate din Fonduri Structurale Europene. Aplicație econometrică; 6.5. Propuneri privind un sistem comun, al instituțiilor bancare din România și cele ale Comisiei Europene, de analiză economico-financiară a proiectelor de investiții finanțate din Fonduri Structurale Europene. În ceea ce privește ultimul capitol, Concluzii, limite și perspective ale cercetării, acesta este
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
o inegalitate fundamentala a elevilor in raport cu limbajul școlar? etc. Implicațiile economice ale funcționarii sistemului de învățământ, prospectarea si planificarea fluxurilor școlare și a rețelei școlare pot fi abordate printr-un ansamblu de procedee cantitative, subsumate așa numitei metode econometrice de studiere si planificare a învățământului (Stanciu Stoian, 1983). Metoda are un caracter interdisciplinar si este adaptata in scopul elaborării unor modele teoretico aplicative. Se studiază relațiile dintre sistemul de învățământ si sistemul social-economic, in plan transversal, longitudinal si din
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
condiții care hrănesc analiza structurală și analiza sistemică. Pe de altă parte, deciziile individuale, chiar raționale, pot conduce la dezechilibre globale, raționalitatea fiind ea însăși relativă. Calea de dezvoltare a științei economi-ce, pe lîngă și dincolo de rafinamentul crescînd al modelelor econometrice, constituie sinteza între teorii din start contradictorii sau dificil de conciliat. Dacă trebuie să apară un nume mare în domeniul gîndirii economice, acesta va fi probabil cel al autorului care va reuși să producă o metateorie cu virtuți holoterape-utice, un
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
număr denumit, în general, "număr nupțial" nu a fost rezolvată nici de Platon, nici de Aristotel și nici de cohorta de matematicieni moderni ce i-au urmat în această întreprindere. Considerațiile lui Platon prefigurează primele încercări de modelare matematică și econometrică din secolul al XIX-lea, ca și cercetările ulterioare privind ciclurile activității solare și efectele lor asupra activității umane. Din rîndul încercărilor amintite, reținem pe cele ale lui Juglar și ale lui Jevons, care indică o legătură între erupțiile solare
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]